74,681 matches
-
la nevoia pe care o resimțea de a crea o atmosferă spirituală dominată de prestanța sa. Pentru copilul care eram emoția a fost intensă și stăruitoare. A întărit-o, ulterior, și mai mult întâlnirea cu prezența fizică a personajului. Aici intervine însă o situație întrucâtva bizară deoarece nu am fost, fie și numai ocazional, elevul profesorului Lovinescu și nici nu am avut vreodată prilejul să-l aud vorbind sau să mă adresez lui. De aceea, "prezența lui fizică" implică o notă
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
decît în cazul textelor juridice, s-ar părea că premisa e simplă: nimănui nu-i e permis să ignore tehnologia de specialitate. Textele par scrise cu intenția de a crea impresia unei ușurințe maxime de înțelegere și de aplicare. Desigur, intervin diferențe semnificative de stil personal: există cărți de bucate docte, elegante, umoristice; decisive sînt apoi perspectiva și cheia de lectură, care pot să le transforme, ca în paginile din Exuvii ale Simonei Popescu, în texte misterioase, fantastice, fascinante. Exemplele care
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
Are oare dreptate dl Ilie Guțan, cînd, în cuprinsul unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Femeia are doi dușmani: bărbatul și timpul, Dumnezeu sau moartea. De aceea, poate, vocile feminine din lumea artei sunt puțin mai "apăsate" decât cele masculine. Pentru că o structură feminină își dorește mai întâi să-și afirme forța. - Abia după aceea intervin și nuanțele. - Structura autentic feminină nu-ți permite să faci altfel. Evoluția spre Dumnezeu, spre tine, este foarte complicată și presupune că trebuie să te asumi; iar pentru o femeie, acest proces de asumare este foarte greu. Ea trebuie tot
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
ceea ce este moral este ostentativ. Moralitate în afara ostentației nu există, cred eu. Din punctul ăsta de vedere spuneam și că e bine să fii naționalist; pentru că dacă nu vede nimeni că ții cu ai tăi, atunci nu ești nimic. Aici intervine o problemă subtilă, și anume atitudinea critică față de cei pe care îi iubești. Și mai subtil este momentul intervenției critice, ce trebuie să se petreacă într-un mod și într-un timp oportun. - Naționalismul pe care îl invocați nu include
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
atunci seria de reflecții asupra spiritului creator. Dimpotrivă, când Vasile Popovici a scos în 2000 o antologie din aceleași reflecții ea n-a interesat tot atât. Aceasta pentru că, din păcate, deschiderea către opera lui Lucian Raicu n-a durat. A intervenit o lege implacabilă a erei informaționale - cine nu e mediatic se pierde în ceață - și una specifică epocii de tranziție: nu există cine e absent. Lucian Raicu nu mai e prezent nici prin scrieri actuale (a fi de față personal
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
este evidentă pentru orice știutor de română: nu corpul (obiectul în cauză) este delict, ci delictul are, așa zicănd, corp probator. Latinii credeau că a greși este omenește, dar a persevera în greșeală este diavolește. Aveau dreptate: dacă nu se intervine la timp, expresii precum cele semnalate de noi din limbajul juridic se degradează ireversibil. Ca bun național, limba trebuie și ea apărată contra celor care o degradează. în locul legii care urmărea să protejeze de cuvinte străine, dl. Pruteanu ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
epocă apar modificări ale gustului literar. Mai grave decât conflictele între generații i se par Ioanei Pârvulescu acelea din interiorul generațiilor, lipsa de solidaritate intelectuală și impostura acelora care pretind că există literar numai pentru că aparțin unui grup (unei "generații "). Intervenind, N. Manolescu a întrebat dacă tinerii citesc operele pe care le citea generația dinainte și dacă vârstnicii ăi citesc pe tineri. Există cazuri de nesincronizare, de nereceptare a literaturii noi, de respingere a acesteia chiar de către oamenii de gust, deschiși
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
acesteia chiar de către oamenii de gust, deschiși altădată, înnoirilor literare. Astfel a fost Șerban Cioculescu, promotor al înnoirilor în anii "30, iar în anii "70, declarând că ceea ce scriau Nichita Stănescu sau Marin Sorescu nu era poezie. C. Rogozanu a intervenit spunând că discuția trebuie mutată în alt plan, că este neinteresantă dacă se menține în sfere teoretice sau istorico-literare. Dacă e vorba de un conflict între generații acesta este unul de interese: subvențiile merg numai către bătrâni, posturile de la reviste
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea unei propoziții: Casă, ne-casă, să-mi dea banii! Sînt numeroase situații interesante în folosirea prefixului: în
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-a prăbușit ce nu a putut spune (.) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste ,cazul" ,apoliticului" Eugen Simion (noi am încercat a demonstra cu alte prilejuri că nu intervine, la d-sa după 1989, o bizară ,transformare", ci o etapă a unui traiect îndeajuns de. unitar, în ciuda unor inaparențe): ,Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește, îl cred unul dintre Ťmistereleť cele mai uimitoare
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
frumuseți secrete, care nu se dezvăluie decît celor aleși; nicicînd inocența nu s-a mărturisit, ca în acest veac tulburat, drept starea de har care tîlcuiește rosturile lumii și întredeschide, poate, porțile fericirii. Și uneori chiar, fără voia noastră, hazardul intervenind cu generozitate în treburile acestei cărți, am putut descoperi acel moment unic, momentul adevărului". Nouă, atunci, în fața unui nou îngheț, Antologia Inocenței ne încălzea sufletele, umorul și spiritul ei european ne dădea o hrană de care eram flămînzi. Cartea ajunsese
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-a prăbușit ce nu a putut spune (...) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste "cazul" "apoliticului" Eugen Simion (noi am încercat a demonstra cu alte prilejuri că nu intervine, la d-s,a după 1989, o bizară "transformare", ci o etapă a unui traiect îndeajuns de...unitar, în ciuda unor inaparențe): "Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește, îl cred unul dintre Ťmistereleť cele mai
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
condusă. îi fac și reproșuri cu nemiluita, dintre care unele se bat cap în cap: ba că este un turn de fildeș, ba că și-a deschis porțile prea larg, lăsându-se invadată de cohorte de veleitari. Cronicarul n-a intervenit în aceste discuții, socotindu-se oarecum parte, în cauză fiind instituția sub a cărei egidă revista noastră apare (v. și în pag. 1, sus). Sunt păreri și păreri, ne-am spus, toate trebuie înregistrate și cântărite în liniște. Un nou
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și total neinspirat. Lui Radu Enescu îi plăcea să participe la viața literară, intervenea episodic, aparent neimplicat, din pura plăcere a jocului de la distanță, ale cărui compromisuri nevăzute, dar pe care le știa foarte bine, își imagina că nu l-ar putea atinge. Publicistul orădean Marin Chelu s-a devotat restituirii paginilor rămase în
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
comitem un grav abuz de înțelegere a artei românești și manifestăm un la fel de mare deficit de evaluare. Atunci cînd receptarea se conformează unor judecăți deja acceptate și se supune ierarhiilor prestabilite, totul pare a fi în ordine, dar atunci cînd intervine problema selecției nedirijate și a opțiunii directe, se instalează o acută stare de criză. Abia în această situație, aceea care angajează soliditatea culturii și siguranța gustului, încep să se manifeste disfuncțiile de fond și viciile de formă. Artiști de prima
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
plută improvizată, este tovarășul Cameniță, distrugătorul de vieți, șeful torționarilor, ucigașul mamei. Salvat tocmai el, cel mai rău dintre răi? Ar fi de văzut în această salvare o decizie cerească, o răsplătire. Cameniță nu mai era același. în viața lui intervenise întâlnirea cu îngerul și, asemenea personajului biblic, se metamorfozase. Un suflu divin îi limpezise mintea, vedea răul fără limite pe care îl făcuse și în slujba căruia se pusese orbește. Avea acum "conștiința profundă că realitatea aceea pe care o
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi mîine " vom afla mîine" (Passacaglia). Razele imaginilor resignat-provocatoare conturează o boltă grandioasă pe care tot ele o străpung. Intervine însă o anume ezitare. Pe de-o parte, rebeliunea autorului aduce o solidarizare crispată cu ființa sa somatică, reprezentînd un refugiu în carnea și sîngele său ca într-o certitudine la care n-ar putea renunța, ca într-un nucleu
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
aceea a reducerii propriei fascinații față de obiect, în favoarea probității și obiectivității, a restituirii ,din afară" (pentru că, într-adevăr, în ,dinăuntrul" original, nici el, nici noi, nu vom ajunge niciodată...). Nu este o postură comodă, nici un parcurs ușor de împlinit. Aici intervine, cred, principala dificultate cu care Corin Braga s-a văzut confruntat în realizarea studiului propriu-zis, și pe care a ales să nu o expună vederii cititorului: ea se referă la necesara reconstituire a orizontului de mentalitate (medieval) care conferea valoarea
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
de Drept, un ,preot-funcționar", predicator foarte ascultat de enoriași, implicat cu eficiență în tot felul de activități comunitare sau caritabile. Venise la ziar să obțină publicarea scrisorii unor pădurari nemulțumiți de o decizie administrativă care-i nedreptățea, la fel cum intervenise și în alte împrejurări pe la diferite foruri locale, pentru lămurirea unor neînțelegeri, îndreptarea unor greșeli, aplanarea unor conflicte, cu autoritatea pe care i-o da haina preoțească, dar și cu o specială capacitate de a se face ascultat și de
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
personaje care alt rost nu au în roman decât acela de a expune teoriile brebaniene despre politică, filosofie, rolul personalităților istorice etc. Personaje care de fapt îl dublează pe autor (sau el își dublează personajele) pentru că, netemător de repetiții, Breban intervine mereu în text pentru a enunța el însuși, cam în aceiași termeni, bine știutele teorii. Scrisorile unei anume Gabi sunt omenește false și literar redundante, expeditoarea ținând să-i rezume destinatarului, lui Amedeu, teze pe care acesta le susținuse anterior
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
lui David înota ca un pește, a trecut la doctrina teozofului Krishnamurti, a devenit atât de vegetariană încât bucătăreasa a ținut să plece; apoi a fugit, luându-și copiii (care copii?) cu un fotograf belgian, căruia îi plăcea Wagner. Acum intervine ,Ea". Sora lui David, Ida, o găsește în Anglia, cosând pene la pălăriile de damă, deși era fiica celor trei mai mari fabrici de zahăr din Stavropol; și mai era și frumoasă, cu ochii negri, caucazieni. Pentru că a fost belă
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Clișeele integrate de el nu sunt întâmplătoare, ci sar în ochi, cer să fie recunoscute ca atare. În plus, sunt adevărate cârje pentru spectator, facilitându-i sutura. În plusul plusului, funcționează și ca motorașe narative care duc filmul înainte. Aici intervine pragul în care Alex. Leo Șerban ar fi putut greși, iar Gorzo - avea dreptate: dacă stereotipurile erau aruncate de-a valma, fără să intervină nici un frâu, Tarantino ar fi putut fi etichetat drept ,înfășurat în bandă din cap pînă-n picioare
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
facilitându-i sutura. În plusul plusului, funcționează și ca motorașe narative care duc filmul înainte. Aici intervine pragul în care Alex. Leo Șerban ar fi putut greși, iar Gorzo - avea dreptate: dacă stereotipurile erau aruncate de-a valma, fără să intervină nici un frâu, Tarantino ar fi putut fi etichetat drept ,înfășurat în bandă din cap pînă-n picioare", ,inexpresiv", și ,cinema-ul îndrăgostit de cinema" nu ar fi putut spăla blamul. Dar stereotipurile se combină la fel de ,după regulă", ca într-un joc
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
lui Gorzo, căci Kill Bill e departe de a fi o tragedie shakespereană, fie numai și din cauza inserției secvenței manga: o tragedie tradusă în desene animate, mai ales atunci când restul e lungmetraj ,normal", se auto-subminează, producând zero catharsis. Cam aici intervine momentul în care sunt de ridicat în slăvi rolurile. Adică: numeroase filme au făcut din asasini super-eroi (vezi dizertația lui Bill despre paralela dintre Beatrix și Superman). Prin intermediul umorului, Tarantino îi coboară printre noi - și, din nou, discursul postmodernist al
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]