820 matches
-
și la finalul activității didactice respective (pentru a vedea cum să se continue data următoare). Un tip aparte de evaluare a profesorului de către studenți este cea formală și oarecum standardizată, inițiată de instituție, fie prin aplicarea unor chestionare, fie prin intervievare, cu preocuparea de a îmbunătăți calitatea ofertei (o componentă esențială a acesteia fiind calitatea prestației didactice). În cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și la finalul activității didactice respective (pentru a vedea cum să se continue data următoare). Un tip aparte de evaluare a profesorului de către studenți este cea formală și oarecum standardizată, inițiată de instituție, fie prin aplicarea unor chestionare, fie prin intervievare, cu preocuparea de a îmbunătăți calitatea ofertei (o componentă esențială a acesteia fiind calitatea prestației didactice). În cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comportamentului. Comportamentul este așadar - trebuie subliniat acest lucru - altceva decât atitudinea, cu toate că atitudinile și comportamentele se influențează reciproc. Atitudinea este o predispoziție pentru manifestarea unui anumit comportament. Cu alte cuvinte, deși putem observa și măsura comportamentul, determinarea atitudinilor subiectului necesită intervievarea acestuia (presupunând că răspunsurile nu vor fi false). Acest aspect poate crea dificultăți În cazul investigării unui subiect sensibil. Atitudinile sunt cu precădere stabile; schimbarea stărilor fizice, sau a circumstanțelor nu determină schimbări majore În sfera atitudinilor. Comportamentul poate să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și intențiile cercetării, ea apelează la biografii scrise sau la interviu - este vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare. Este o metodă atît de „la modă” în această perioadă, încît au apărut o puzderie de manuale și ghiduri dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lucru. Situație care devine eficientă și prin îmbunătățirea comunicării ierarhice și intra-organizaționale. 3. Etapa a treia: interpretarea rezultatelor măsurilor luate Acest lucru necesită stabilirea unui interval de timp în care să se facă verificările în întreaga structură organizatorică și intervievarea tuturor angajaților. Analiza poate fi realizată trimestrial, deci cu un caracter mai operativ, deci de corijare și modificare a abaterilor și situațiilor nefavorabile depistate, sau anual (considerate de lungă durată). Această din urmă categorie de evaluări permite determinarea eficienței programelor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
scopuri și obiective tocmai datorită necesarului de a aduce plusvaloare prin procesul de audit. Acolo unde nu este posibil asigurarea ca auditul să fie un proces sistematic, misiunea de audit trebuie să acopere un eșantion reprezentativ al elementul auditabil și intervievarea personalului participant considerat ca relevant. În cadrul misiunii se stabilește obiectivul sau obiectivele pentru care se desfășoară procesul de audit. Obiectivul este impus de management și poate fi regăsit sub una din următoarele formulări: • Evaluarea conformității documentelor care au fost elaborate
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
o formație substantivală în -re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui - *afluire, *atenționa - *atenționare, *conceptualiza - *conceptualizare, *contoriza - *contorizare, *deflui - *defluire, *detartra - *detartrare, *eficientiza - *eficientizare, *etapiza - *etapizare, *formata - *formatare, *globaliza - *globalizare, *implementa -* implementare, *impozita - *impozitare, *indexa - *indexare, *insemina - *inseminare, *intervievare, *mediatiza - *mediatizare, *mondializa - *mondializare, *monitoriza - *monitorizare, *poziționa - *poziționare, *privatiza - *privatizare, *procesa - *procesare, *privatizare, *proteza - *protezare, *racola - racolare, *rentabiliza - rentabilizare, *sponsoriza - *sponsorizare etc.). Ba mai mult, crește numărul formațiilor abstracte în -re fără bază verbală, formate direct de la substantiv + -izare (ambasadorizare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
oricărei deficiențe din planul de instruire; identificarea unor necesități de formare adițională, a formatorilor și a programului; Modalități de evaluare a eficienței procesului de formare: Observația directă; Chestionare adresate cursanților și foi de evaluare a etapelor (precurs, în cadrul cursului, post-curs); Intervievarea cursanților; Supravegherea și discuțiile formatorului cu participanții; Analiza fișelor de evaluare a cursanților; Analiza activităților ulterioare ale cursantului, la locul de muncă folosind: 1. observații la fața locului; 2. rapoartele coordonatorilor de activitate (se referă la distribuitorii de instrumentar și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
personalității altor grupuri, a influenței lor asupra grupului testat (fapt care indică liderul informal); aprecierea simpatiei personale față de alte grupuri (ceea ce arată popularitatea propriu-zisă a grupurilor); întrebările pot fi puse și în forma lor negativă, pentru a putea obține respingerile; intervievarea conducătorului grupului, propusă de Roger Mucchielli, constă în adresarea unor întrebări de tip „sociometric” (vizând însă relațiile intergrupuri) celor ce conduc aceste grupuri; de exemplu, s-ar putea adresa întrebări de tipul următor: „După părerea dvs., care sunt grupurile cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scrierile autobiografice, deoarece indivizii ajung la esența a ceea ce sunt ei înșiși, expunând ceea ce este cel mai important pentru ei. Prin povestirea vieții aceștia își transmit adevărurile lor personale. O experiență similară cu povestirea vieții sau scrierea propriei autobiografii, este intervievarea cuiva care-și relatează viața. A asista pe cineva în efortul personal sacru al relatării propriei vieții poate fi una dintre cele mai plăcute și mai pline de satisfacții experiențe interpersonale în care am putea fi implicați și o manieră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Bertaux, 1981; Klockers, 1974). Pentru o povestire a vieții extinsă, apropiată ca profunzime și trăire de autobiografie, o astfel de serie de interviuri este recomandată. Când timpul nu este un factor esențial, pot ajunge două sau mai multe ședințe de intervievare de trei-cinci ore. Potențialele beneficii ale împărtășirii povestirii vieții Unele persoane sunt dispuse să-și relateze povestirea vieții la cel mai mic semn de interes din partea cuiva. Aceasta se poate întâmpla chiar și în cazul unei conversații uzuale. Alții trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
dumneavoastră experiență în acest sens vă va fi cel mai bun profesor, iar apoi veți învăța mai mult pe măsură ce veți realiza alte interviuri. În cazul în care considerați că aveți nevoie de mai multe detalii legate de alte aspecte ale intervievării, există numeroase resurse indicate aici și enumerate la bibliografie care pot fi consultate pentru mai multe informații. Obținerea informațiilor dorite În termenii specifici ai realizării interviului de tip povestea vieții, întrebarea majoră la care trebuie să răspundem este: care este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
privește? Care sunt sentimentele tale vizavi de interviu și de aspectele pe care le-am abordat? Când ați epuizat toate întrebările și maratorul este mulțumit că ați acoperit toate aspectele vieții lui, puteți formula o concluzie finală asupra procesului de intervievare, spunând, cu propriile cuvinte, cât de semnificativă și de importantă a fost pentru dumneavoastră această experiență, că sunteți recunoscător pentru tot ceea ce vi s-a împărtășit, că dețineți o înregistrare definitivă a povestirii sale și că aceasta va avea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
servește ca plan al narațiunii, iar un index computerizat detaliat este disponibil pentru consultarea versiunilor electronice ale narațiunilor în cadrul Centrului. Dacă interviul urmează să fie publicat în format printat sau electronic, trebuie obținut acordul persoanei intervievate. Interpretarea La fel cum intervievarea înseamnă mult mai mult decât pornirea unui reportofon, interpretarea este mai mult decât un simplu raport. Scopul principal al investigării narative a vieții, conform opiniei lui Josselson și Lieblich (1995), este interpretarea experienței umane. Dar aceasta este o sarcină complexă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
în societate a migranților români sau acordării unor ajutoare umanitare de urgență migranților străini aflați în România și care sunt în situații deosebite. Articolul 7 Activitatea Comitetul Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor pentru comisia de decizie, este asigurată de către Direcția generală de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne. Articolul 8 Activitatea de evaluare a cererilor solicitanților statutului de refugiat în România este asigurată de
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107874_a_109203]
-
caz libertatea este foarte redusă atât pentru persoana intervievată cât și pentru cel care intervievează. Este u tip de interviu centrat pe subiectul anchetei. Una din cele mai frecvente erori ale interviului îl constituie lipsa unui plan pregătit dinainte în vederea intervievării. În cazul copilului abandonat și instituționalizat interviul este o tehnică deosebit de importantă pentru culegerea de informații în legătură cu starea de sănătate a copilului, dezvoltarea lui fizică și psihică. Interviul a fost aplicat persoanelor din cadrul instituției. Având în vedere vârsta copiilor 0-3
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Primirea cererilor, intervievarea solicitanților, analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, precum și procedura adoptării hotărârilor de către comisia constituită în acest scop din reprezentanți ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale se desfasoara potrivit dispozițiilor
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
de cerere din anexă nr. 1. Articolul 5 (1) Funcționarul public care primește cererea are obligația să încunoștiințeze pe persoană solicitanta a statutului de refugiat asupra procedurilor de urmat, precum și asupra obligațiilor ce-i revin. ... (2) Totodată, va proceda la intervievarea preliminară a solicitantului, care constă într-o discuție ce va cuprinde date referitoare la ajungerea în România, motivele plecării din țară de origine și alte date necesare clarificării aspectelor ce urmează să fie aprofundate cu prilejul interviului. ... Articolul 6 (1
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
a început în momentul în care persoana în cauză și-a exprimat, conform legii, dorința de a obține protecția în România, chiar și atunci când cererea nu a fost scrisă personal de solicitantul statutului de refugiat. Articolul 7 (1) În scopul intervievării solicitantului și al analizării motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, incepand cu data prezenței hotărâri se numește o comisie formată din: ... - președinte - șeful Oficiului pentru refugiați din cadrul Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrări și pașapoarte
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
un reprezentant desemnat de Ministerul Afacerilor Externe; - un reprezentant desemnat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. (2) Comisia comunica solicitantului, în scris, data și locul interviului, dându-i-se timpul necesar pentru a-și pregăti susținerea cererii. ... (3) Comisia procedează la intervievarea solicitantului și la analizarea motivelor invocate de acesta pentru acordarea statutului de refugiat, pe baza chestionarului-model din anexă nr. 2 și a interviului preliminar realizat în momentul depunerii cererii de acordare a statutului de refugiat. ... (4) Răspunsurile solicitantului la întrebările
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
salariat civil). TOTAL: 4 ofițeri, 6 subofițeri, 1 salariat civil. 2. Compartimentul pentru interviuri, prelucrarea datelor, documentare, propuneri pentru comisie, legături cu organismele de profil și eliberarea documentelor de identitate pentru refugiați: - 1 ofițer, șef de compartiment; - 6 ofițeri pentru intervievare, prelucrarea datelor, documentare cu informații din țările de origine a solicitanților de azil, pregătirea dosarelor și promovarea lor la comisia de analiză a temeiniciei motivelor invocate de solicitanții statutului de refugiat, legături cu organismele de profil, urmărirea modului de acordare
HOTĂRÂRE nr. 1.182 din 13 noiembrie 1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116296_a_117625]
-
coordonată de ministrul de interne." 2. După articolul 6 se introduc articolele 6^1 și 6^2, care vor avea următorul cuprins: "ART. 6^1.- Activitatea Comitetului Român pentru Probleme de Migrări, legată de primirea solicitărilor privind statutul de refugiat, intervievarea solicitanților, pregătirea dosarelor pentru comisia de decizie, este asigurată de către Direcția generală de pașapoarte, străini și a poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne. Art. 6^2. - Activitatea de evaluare a cererilor solicitanților statutului de refugiat în România este asigurată
HOTĂRÎRE Nr. 807 din 13 octombrie 1995 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113361_a_114690]
-
organul teritorial al Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrări și pașapoarte, la care a fost depusă cererea, poate stabili acestuia un loc de reședință și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc. Articolul 9 Intervievarea solicitantului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat sunt de competența unei comisii numite de Guvern și formate din reprezentanți ai Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Muncii și Protecției Sociale. La lucrările comisiei poate asista
LEGE Nr. 15 din 2 aprilie 1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113975_a_115304]
-
2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 176 din 13 martie 2015. (6) Controlorul financiar șef și adjuncții acestuia sunt numiți prin hotărâre a Guvernului pentru un mandat de 6 ani, pe baza propunerii nominale făcute de către ministrul finanțelor publice în urma intervievării a 6 candidați desemnați din rândul controlorilor delegați de către Corpul controlorilor delegați, în ședința plenara, cu majoritate simpla. La data ședinței plenare de desemnare a celor 6 candidați este obligatoriu ca numărul controlorilor delegați încadrați efectiv și efectiv prezenți la
ORDONANŢĂ nr. 119 din 31 august 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind controlul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125219_a_126548]
-
returnării în țara de origine, în sensul prevederilor Convenției privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum și în baza informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați cu privire la practica aplicării principiului nereturnării. ... Articolul 13 (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate și decizia asupra cererilor sunt de competența Oficiului Național pentru Refugiați. ... (2) Aceste activități sunt realizate de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiați anume desemnați. ... (3) Numirea funcționarilor se face prin ordin al ministrului administrației și internelor. ... (4
ORDONANŢĂ nr. 102 din 31 august 2000(*republicată*) privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130208_a_131537]