259 matches
-
specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului specific asistenței sociale. Are loc o alocare diferențiată a rolurilor intervievat/intervievator și a sarcinilor relaționările sunt complementare și non reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată formal definite și stabilite. Intervievatorul este obligat să accepte
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată formal definite și stabilite. Intervievatorul este obligat să accepte solicitarea unui client pentru interviu în spiritul valorilor și deontologiei proprii asistenței sociale. Asistența socială face apel în special la interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
bănățeni, 158-159; Val. Teodor, Scurtă odisee intimă, CRC, 1997, 4; Nicolae Oprea, O „epopee erotică”, VTRA, 1998, 3; Dan C. Mihăilescu, Timișoara literară, „Ziarul de duminică”, 2000, 427; Dan Stanca, Ca sarea-n bucate, JL, 2000, 15-18; Ioana Cistelecan, Medicul intervievator, F, 2000, 11-12; Rodica Drăghincescu, Tangouri pe trambulină, Pitești, 2001, 149-152; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 191-193; Firan, Profiluri, II, 280-281. R. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
la dispoziție: interviuri structurate, interviuri semistructurate și interviuri nestructurate. Cercetătorul poate alege tipul cel mai potrivit, ținând cont de avantajele și dezavantajele fiecărei tehnici în parte. Interviul formalizat, de obicei bazat pe chestionar, este interviul structurat. Aplicarea acestuia presupune că intervievatorul citește întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe care le primește de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe care le primește de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuția punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât și calitativă destinată să producă atât date statistice cât și calitative. El
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuția punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât și calitativă destinată să producă atât date statistice cât și calitative. El poate varia în lungime, însă în mod obișnuit nu este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stabilirea unei relații de la "om la om" cu scopul de a înțelege și mai puțin de a explica. Interviul nestructurat este un interviu informal, de obicei bazat pe câteva întrebări pertinente legate de ce anume cercetătorul vrea să afle. De exemplu, intervievatorul poate sugera, " Hai să discutăm cum te simți ca absolvent?" și să lase intervievatul să răspundă în orice fel el sau ea dorește. Cercetătorul poate devia în totalitate de la planul inițial al interviului atunci când apar date interesante. Acest tip de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să colecteze date despre sentimentele, atitudinile și experiențele reale care pot conduce la noi descoperiri. Colectarea acestor date cere o bună abilitate și poate produce informații deosebite. Oricum, datorită naturii informale a interviurilor nestructurate, trebuie să luăm în considerare dacă intervievatorul a influențat respondentul fie conștient fie inconștient. Generalizări nu pot fi făcute de la informațiile colectate prin interviul nestructurat, lucru ce explică de ce unii cercetători optează pentru interviuri semistructurate, care combină atât întrebări cantitative cât și calitative de colectare a datelor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor. Obiectivul președintelui În raport cu interlocutorul său este de a-i răspunde la Întrebarea privind părerea sa despre ceea ce a spus profesorul. Pentru acesta, simplul fapt că a primit un răspuns este optim pertinent. Nefiind implicat direct În problema supusă dezbaterii, intervievatorul nu va proceda la complicarea procesului de interpretare pentru a ajunge la alte concluzii implicite. Care este mesajul adresat profesorului? Din enunț, profesorul desprinde următoarele ipoteze Președintele afirmă că lucrează mai multe ore pe săptămână decât lucrează un profesor. Președintele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perioada adultă, istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție de către acestea cere o relație de încredere care trebuie construită anterior interviului ca atare. Această relație s-a construit în perioada aplicării chestionarelor, în urma discuțiilor individuale și de grup avute cu deținutele. Intervievatorului îi revine sarcina de a crea acel microclimat de încredere, acea relație de comunicare, relație empatică (abilitatea de a trăi sentimentele altora, de a te transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de „ca și cum”), care să o determine pe cea intervievată să răspundă sincer la toate întrebările puse. În timp, s-a construit o relație între intervievată și intervievator bazată pe credibilitate, confidențialitate și respect reciproc. Astfel, în momentul când ne-am exprimat cererea ca fiecare dintre deținutele cărora li s-au administrat chestionarele să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în scris, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întrebările, precum și de cât de confortabil din punct de vedere psihologic se simt subiecții în cursul interviului. Mai târziu, în relația intervievată-intervievator, intervin factori ca sexul intervievatului, lungimea (durata) interviului, prezența altor persoane și cât de nepărtinitor, de interesat apare intervievatorul. Creșterea valenței cognitive a dezvăluirilor include o serie de strategii: posibilitatea de a oferi intervievatei o serie de oportunități de-a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările directe cu tentă agresivă, ca, de exemplu, „Ai fost vreodată abuzată?”; acceptarea necondiționată de către intervievată; colaborarea cu aceasta; manifestarea din partea intervievatorului a unei atitudini empatice; selectarea cu atenție a intervievatelor și pregătirea lor pentru a se dezvolta o relație bună; ascultarea activă; observarea; oferirea de feedback; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se vede, cum ar dori să fie văzut, cum ar dori să fie sau pur și simplu conformă cu modelul social pe care l-a interiorizat. Deseori, intervievatorul îi pune întrebări pe care nu și le-a pus niciodată până atunci: răspunsul său riscă să fie improvizat. Se poate să existe o distanță sau o contradicție între valorile afirmate și valorile reale care dictează acțiunile. Pentru a limita
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
alta) este mai mult o caracteristică a familiilor nucleare și a celor urbane. Totodată, gospodăriile sărace au o probabilitate mai ridicată de a nu se muta și astfel de a fi intervievate mai târziu sau de a accepta să răspundă intervievatorului din nou). Pe lângă acest tip de mobilitate, trebuie să reperăm și mișcările indivizilor în interiorul gospodăriilor care pot distorsiona rezultatele într-un mod diferit - indivizii sunt eterogeni și mișcările lor schimbă caracteristicile gospodăriei de-a lungul timpului. Pentru a identifica diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi periclitat; abținerea de a face aprecieri de orice natură; În cazurile În care unele Întrebări sau anumite aspecte prezintă un interes deosebit, acestea urmează să fie discutate; când răspunsurile persoanei intervievate sunt mai ample, cu divagații, este necesar ca intervievatorul să le sintetizeze și să Întrebe dacă au fost Înțelese corect; crearea unei atmosfere de Încredere care să permită exprimarea opiniilor; eficiența interviului se amplifică o dată cu creșterea gradului de Înțelegere și Încredere Între analist și deținătorul postului. Primul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nondirectiv. Acest tip de interviu dă posibilitatea candidatului să se exprime liber. Pe parcursul interviului sunt folosite deopotrivă Întrebări cu caracter general și specifice care nu sunt puse Într‑o ordine anume, dinainte stabilită. Acest tip de interviu comportă riscul pentru intervievator de a nu explora unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și specifice care nu sunt puse Într‑o ordine anume, dinainte stabilită. Acest tip de interviu comportă riscul pentru intervievator de a nu explora unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca scop să producă neliniște, Îngrijorare și presiune asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dintre acestea vizând specificul postului. Nu vor da rezultatele dorite interviurile ce vor analiza personalitatea celor care solicită postul și nu abilitățile și cunoștințele acestora. Un aspect important pentru reușita interviului Îl constituie nivelul de pregătire și de orientare al intervievatorului În problematica pentru care se face interviul. Pentru ca interviul să‑și atingă obiectivele și să fie eficient, este necesar să se aibă În vedere următoarele: să fie pregătit adecvat, cel care ia interviul să cunoască foarte bine fișa postului și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
fluenței discuției În cadrul interviului și Încurajează candidatul să detalieze, În anumite limite, ceea ce a spus mai Înainte (ex.: Ce s‑a Întâmplat mai departe? Atunci ce ați făcut dumneavoastră? Ați putea spune mai multe despre...?). Întrebările de reluare, prin care intervievatorul se asigură că a Înțeles bine ceea ce a spus candidatul, astfel că se reia o afirmație făcută de acesta, cerându‑i să confirme sau să infirme ceea ce s‑a Înțeles din prezentarea sa (ex.: Din ultimul post ați demisionat pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Întrebările care privesc interesele extraprofesionale sunt relevante numai În măsura În care pot oferi unele informații despre cât de bine motivați sunt candidații dacă se explorează profunzimea cu care se cultivă interesele respective. Interviurile au dezavantajul că depind În mare măsură de priceperea intervievatorului și le poate lipsi validitatea sub aspectul previziunii performanței viitoare și a fidelității, deoarece se cuantifică aceleași aspecte pentru candidați diferiți. Rezultatele interviurilor pot fi viciate și de unele erori de evaluare sau de judecată ce apar aproape sistematic atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și de unele erori de evaluare sau de judecată ce apar aproape sistematic atunci când un individ observă și evaluează pe altul. Erorile apărute mai frecvent În timpul interviurilor și evidențiate În literatura de specialitate pot fi următoarele: Judecățile pripite apar atunci când intervievatorul Își formează o primă impresie având ca reper unele aspecte subiective: Îmbrăcămintea, modul de comportare sau aparența celui intervievat. Efectul halo, care apare atunci când evaluarea pozitivă sau negativă a unei persoane pe un criteriu de evaluare se extinde și la
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
134 ~ productivității muncii 107, 108, 115, 134, 140, 141 ~ producției 140, 141 Indisciplină 24 Ineficiență 27 Informații solicitarea unor ~ suplimentare 51 Inițiativă 64 Integrare 66 Interes ~ pentru noi preocupări 41 Instrucțiuni de completare 34 Insucces 35 Intervievare scenariu de ~ 57 Intervievator 33, 57, 58, 61 Interviu 31, 37, 45, 49, 51, 52, 54, 56, 59, 60, 64 ~ biografic 58 ~ final 54 ~ de grup 32, 57 ~ nondirectiv 57 ~ panel 57 ~ de selecție 56, 58, 62 ~ semistructurat sau semidirectiv 57 ~ singular 57 ~ stresant
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]