5,236 matches
-
al cărui cenaclu a activat intens (de la un moment dat fiind redactor al revistei Sburătorul) și pentru care pasiunea față de poezie a fost una cu totul deosebită. De altfel, un studiu minuțios pe care i-l dedică George Muntean se intitulează Vladimir Streinu și himera poeziei. Lărgind și aprofundând câmpul analizei din eseul Eminescu al vremii noastre, Vladimir Streinu formulează în premieră absolută următoarea judecată de valoare, pe cât de justă, pe atât de expresivă și ușor de reținut: ,,Poezia lui Eminescu
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
la Editura „Cartea Românească” apărea volumul intitulat „Constelația Lirei”, o antologie a poeților din R.S.S. Moldovenească, cu un cuvânt înainte de loan Alexandru, ediție îngrijită de ARCADIE DONOS, având coperta semnată de Gheorghe Baltoci. Cuvântul înainte scris de loan Alexandru, este intitulat „Elogiul poeziei” și este datat:” București, 27 februarie 1986”. De la pagina 7 până la pagina 367 a volumului sunt antologați poeți începând cu losif Balțan și sfârșind cu Petru Zadnipru - poema „Moldovenii”... Așa am aflat, pentru prima oară, despre poemele excepționale
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
adus mulțumiri numerosului și selectului auditoriu care a răspuns invitației organizatorilor, făcând și o prezentarea succintă a momentelor programate pentru această întîlnire, sub semnul lui Eminescu. În prima parte a avut loc lansarea unei lucrări, „Dosar de presă” - cum a intitulat-o autorul, despre care doamna Muguraș Petrescu a spus și a scris : O ZI DIN VIAȚA LUI EMINESCU(28 IUNIE 1883) NICOLAE GEORGESCU / DOSAR DE PRESĂ Ca să scrie această carte, Nicolae Georgescu s-a documentat vreo 7-8 ani. La o
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Maiorescu-Dimsza, domnișoară de onoare la curtea Reginei Elisabeta, a tradus de timpuriu din același autor american, creațiile sale fiind găzduite de paginile revistei ”Convorbiri Literare”. Titus și Livia Maiorescu, fac să apară, în 1896, un volum de 64 de pagini, intitulat: ”Novele si̧ schitȩ de Alarcon, Bret Harte, Mark Twain. Traducti̧e de T. Maiorescu si̧ Livia M.” Cartea va fi reeditată de Editura Leon Alcalay, în anul 1924. Prin ”Junimea, preocuparea în această direcție are o motivație
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
25.000 de spectatori și a devenit una dintre cele mai de succes premiere românești ale anului 2010, încurajat, dar și alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeași temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o „Ultimul corupt din România”. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „ￂUltimul corupt din Romaniaￂ este un film de actualitate, al societății de astăzi, un film comic, dar în același timp și critic”, așa cum l-a descris regizorul Sergiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
Zlatna, doi dintre laureații ultimelor două ediții, ambii din județul Hunedoara, au evoluat în concertul de față - este vorba de tinerii Cristian Fodor și Lorena Pascu. Mariana Deac a adus în scenă cu desăvîrșită muzicalitate ”Parfumul de romanță”, cum a intitulat ea festivalul, cu o selecție impecabilă de patru cîntece celebre - ” Parcă ieri te-am văzut”, ” Pe sub fereastră curge-un rîu”, ” Călugărul din vechiul schit”, ” Te-aștept pe-același drum” - și a invitat alături de ea vedete de calibru din întreaga țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
de scurtmetraj internațional și scurtmetraj românesc a fost alcătuit din Alexandra Safriuc, co-fondator ShortsUp, binecunoscutul DJ și realizator radio George Andreescu aka Gojira și Silviu Gherman, scriitor, muzician și actor. Surpriza acestei ediții a fost scurtmetrajul filmat cu telefonul mobil, intitulat Nesimțito, realizat de Cătălin Moise și Flavia Negoescu, care a câștigat prima ediție a secțiunii Dracula Digital, destinată tinerilor cineaști de gen. Premiul acestei secțiuni este în valoare de 500 de Euro. Timp de cinci zile, iubitorii de filme horror
Dracula Film Festival și-a desemnat câștigătorii [Corola-blog/BlogPost/93998_a_95290]
-
ajuta pe copii să fie încrezători în forțele proprii și să-i ajute să se adapteze mult mai ușor la situații și persoane noi. Un astfel de proiect educațional va demara, începând cu 3 noiembrie 2014, în București și este intitulat sugestiv “Vreau să fiu mare”. Programul educațional are în vedere organizarea de grupuri de dezvoltare personală a copiilor cu vârste cuprinse între 10-12 ani și 12-14 ani, iar cursurile se vor desfășura în zilele de luni și joi, între orele
Proiectul educațional “Vreau să fiu mare” Cursuri de dezvoltare personală a copiilor [Corola-blog/BlogPost/94031_a_95323]
-
a Festivalului de Romanțe Românești „Crizantema de Aur” de la Târgoviște am evoluat în recital. În anul 1995 am cântat în recital la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. În anul 1998 am interpretat cântece românești în programul realizat de Goran Bregović, intitulat „Tišina Balkana“, („Tăcerea Balcanilor“). O performanță a mea prezintă interpretarea baladei „Arborii îmbrățișați“, înveșmântată armonic cu muzică electronică înfățișând vântul în fiorduri. CD-ul respectiv poartă titlul „Tišina školjke“, („Tăcerea scoicii“), fiind realizat de B. Buta. În anul 2005, la
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
demonstrează intuițiile critice, fără greș, ale lui Paul Zarifopol, lecturile sale profunde, frecventarea modelelor autentice și extraordinara capacitate de a stabili conexiuni cu operele altor scriitori. Referitor la celălalt eseu, despre același scriitor, amintit în această epistolă, precizez că se intitulează Manualul luI Stendhal și a apărut în Adevărul literar și artistic, 13, nr. 639, 5 martie 1933, p. 1. Glosele lui Paul Zarifopol pe marginea biografiei și a operei lui Stendhal stârnesc interes și invită, permanent, la lectură, și uneori
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Monica Joita Un moment decisiv în receptarea poeziei române în Italia îl reprezintă recenta apariție, la prestigioasa editură italiană Donzelli, a volumului cu traduceri din opera Anei Blandiana, intitulat Un tempo gli alberi avevano occhi. Numele poetei române a mai apărut în peisajul editorial din Peninsulă grație traducerilor realizate în intervalul 1987-2002 de Adriana Mitescu, Marco Cugno, Marin Mincu, Luisa Valmarin, Bruno Mazzoni și Biancamaria Frabotta. Volumul de față
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
spre Hamburg, urmând aceeași rută pe care venise. Peripețiile, demne de roman, itinerariul, compania de pe vas, măiestrite descrieri ale peisajelor exotice, precum și o multitudine de date demografice, geografice, istorice, culturale etc. au fost incluse în volumul de impresii de călătorie, intitulat Sub soarele polar, apărut în 1929 la Editura "Națională" S. Ciornei. Reeditarea lui ar certifica afirmația lui Perpessicius din 1943, conform căreia Romulus Cioflec ar avea o "fire de peregrin, îndrăgostit nu numai de peisaje inedite, dar și de situații
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
sonoritate particulară ca și a versurilor sale, numai că le declama gestual și grimasier, asemenea eroilor din Commedia dellțarte. Reprezentația era de neuitat! Am socotit de cuviință să-i împărtășesc cititorului și această latură comportamentală a celui ce și-a intitulat un volum de versuri Nu sunt ce par a fi, latură care avea să contrabalanseze într-un fel impresia penibilă a convorbirii mele cu el, dar abia după trecerea lui în neființă. Acum, în antecameră, îmi răsunau în cuget și
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere. Anul acesta, ea revine pe piața editorială cu o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii Paralela 45, care confirmă seriozitatea și eleganța condeiului autoarei
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
La 11 februarie 1946, elevul dă teză la un obiect neprecizat (punctele de suspensie din jurnalul ebraic marchează un impas al exprimării), tema fiind Bunul coleg. Despre ce era vorba? "în clasa a treia, unul din obiectele de studiu se intitula pompos ŤEducație cetățeneascăť. O făceam cu profesorul Chirițescu, care, la cursul superior, preda dreptul ori filozofia. Lecțiile erau, de fapt, niște narațiuni, născocite ad hoc și debitate cu mare artă, spre a ilustra diversele obligații civice. La sfîrșitul semestrului I
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Lungu a împlinit 80 de ani. Cu un pas înainte de a-i face noi darurile și urările cuvenite, sărbătoritul ne-a oferit cu căldura, promptitudinea și grația care-l caracterizează, ultimul său album de desene și poeme într-un vers, intitulat himere în amurg, tipărit în Germania, la Königsbrunn, la Editura Galateea al cărei redactor fondator, poetul Sorin Anca, ne trimite odată pe anotimp, cu adevărat frumoasă revista sa de poezie, "Galateea", deschisă creației poeților români de pretutindeni. Aceasta ni se
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
este o imensă lecție de umanism prin faptul că întărește încrederea în puterile omului. Cei ce văd în îndeletnicirea istoricilor o evaziune nu știu ce este istoria.». Dar mai este ceva de observat. Penultima scriere a profesorului Cizek pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une théorie de l’histoire (București, 1998), iar cea dinaintea ei (precedată de o variantă franceză, Lyon, 1995) se numește, într-un mod și cu un obiect mai aplicat, Istoria în Roma antică. Teoria și poetica genului (București
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
ideologii (politice, culturale, religioase), mecanisme ale spiritualității, utilaj mental. Ceea ce oferă Eugen Cizek, scriind istoria Romei ca un exercițiu de percepție globală mai mult decât unul de admirație (ultima, intrinsecă, implicită: a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se vădește valabil pentru investigarea oricărei istorii. Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
mănunchiului de Răzlețe, atașate selecției retrospective din 1971. De altminteri, va mai extrage de pe aceeași filă de manuscris alte prizărite versuri, vechi de exact patru decenii, dar nealterate în mesajul lor revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum programatică, de vreme ce se intitulau Schiță pe zăbale rupte (la reluare, li s-a zis 39,5 grade - temperatură de alertă pentru corp). Alături de ingenuități de tipul „să-ncui soarele-n sâni“, păstrate întocmai, în tiparul versurilor pătrund zvonuri de răzmeriță împotriva calapoadelor anchilozate ale
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
opuse „reflecției impresioniste”, „improvizației descusute”, „marilor zboruri repezite în zenitul impreciziunii”. Scriind Estetica, Vianu a considerat în mod firesc, fără nici o problematizare, că tratatul cuprinde un sistem de estetică, și așa au gîndit și recenzenții (de exemplu, Petru Comarnescu își intitula cronica Sistemul de estetică al prof. Tudor Vianu). Acum, Vianu decide să clarifice însuși conceptul de sistem (filozofic), să dea un răspuns interogației privind posibilitatea sistemului și, last but not least, să justifice ideea de sistem în estetică. El admite
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
pentru matematică. Ideea a fost îmbrățișată cu căldură în cercurile literare spaniole și reluată frecvent în lucrări teoretice, ca de exemplu Problemática de la literatura (Problematica literaturii) de Guillermo de Torre, apărută la Buenos Aires în 1950, în care un capitol se intitulează chiar "Poezia ca activitate a spiritului și metodă de cunoaștere" și este ilustrat cu două poezii: prima aparține lui Tristan Tzara, iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
această operație sînt, pentru intervalul 1939 1949, ce interesează aici cu precădere, cîteva texte memorialistice, printre care unul se impune în mod deosebit atenției. E vorba de "capitolul" pe care Cella Serghi i-l consacră Soranei Gurian în cartea sa, intitulată Pe firul de păianjen al memoriei. Trecînd peste portretul extrem de sugestiv al prietenei cunoscute în cenaclul lovinescian, precum și peste lecția de "strategie" în raporturile cu criticii, pe care i-o dă autoarei romanului Pînza de păianjen cea care încă nu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
care țin mai degrabă de o philosophia perennis decât de islam ori creștinism, și în care imaginea lui Hristos este aceea a unui sfânt nu doar sagace, ci și bonom, iar uneori chiar hâtru.[...] În cel de-al doilea capitol, intitulat Dumnezeu îi vorbește lui Iisus, întâlnim, sub aceeași pecete a tradiției, un serial dialogat între un Dumnezeu-Tatăl fervid, ascuns în magnanimitatea lui species aeternitas, și un Iisus-Fiul, a cărui sumisiune este profund gregară. Cel de-al treilea capitol, Un portret
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
Sovietică, în toamna anului 1944, tuturor celor născuți în Basarabia!) Cert este că "atacurile" contra Soranei Gurian s-au declanșat înainte de apariția celor două articole ale sale despre "misiunea scriitorului", amintite în același "jurnal din România". În fapt, cel dintîi, intitulat Criza culturii românești, apare în ziarul "Liberalul" la 10 aprilie 1947 și este, fără îndoială, o luare de poziție în problema ridicată de Virgil Ierunca, mai întîi, apoi de Ion Caraion, dar una produsă tardiv, practic către sfîrșitul polemicii, prilejul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate că și alții care vor scrie despre ea, copleșiți de tristețe, își vor intitula rândurile MADI. Numele acesta a purtat-o în spate, i-a semnat trecerea halucinantă prin lume și cărți, ajungând la mine ca o marcă a ceva foarte prețios și diferit de tot ceea ce știam. "Madi a venit imediat", "Madi a
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]