1,225 matches
-
au apărut ca o alternativă mai ieftină a trabucurilor la sfârșitul sec. al XIX-lea. Noua formă de fumat devine foarte populară în timpul primului război mondial. Ca răspuns la această alternativă, în Cuba începe fabricarea automatizată a trabucurilor, fumatul trabucului intrând într-o perioadă de declin. În zilele noastre, trabucurile se fabrică în multe țări din lume și încep să fie din nou la modă pentru anumite clase sociale. Trabucurile fabricate manual din amestecuri de tutun de cea mai bună calitate
Agenda2005-22-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283753_a_285082]
-
gimnazial din cadrul Liceului Pedagogic „Carmen Sylva“ Timișoara (Andrei Avramescu, Georgiana Ciucu, Anca Iordăchescu, Bogdan Mărgineanu și Andreea Șeitan), condus de prof. Cornelia Dragomir. În acest an, potrivit principiului alternanței, faza finală va reuni echipajele școlilor generale din țară, în 2006 intrând în competiție liceenii. De menționat că la această din urmă categorie, întrecerea județeană a fost câștigată de reprezentanții Liceului Teoretic Sânnicolau Mare. Marius Horescu ochi și... urechi l La sfârșitul lunii mai, rezervele valutare ale B.N.R. se situau la nivelul
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
-i recunoaștem fața și se lipește apoi de slinosul zid, cu greu oprindu-și tusea și greața de-a lumii miros fetid. Tabloul cinci Din spatele negrei pete un ochi spionează cu gest flexibil interzis, în timp ce prin spaima-i culorile valsează intrând în conflict cu albul semn permis. LUPTA BERBECULUI CU ALBUL Berbecul de sârmă vrea să lovească cu coarnele vaginul alb din lumea albă, în vreme ce din cap au început să-i crească fire umbră ca o veche înegrită salbă. Din spate
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
am putea rememora câmpiile cu grâne, pădurile, apele, dealurile, munții și oamenii acelui timp scurs odată cu priveliștile spirituale ale lor, adâncile trăiri iradiate de la strămoși până azi când iremediabil s-a ajuns la capăt, de aici încolo, Bacăul de ieri intrând într-o nouă dimensiune nimbată a conștiinței istoriei muzicii folclorice românești. Aceste rânduri puteau însele să nu fie scrise dacă maestrul Benone Sinulescu nu mă incita cu glasul și personalitatea acestui artist și om al pământului Bacăului, muncit greu într-
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
crește, mari, nămeți, Și palidă vei ști că nu-ți aduce Nici iarna asta sensul altei vieți. Îmi pun la geam un steag alb ca zăpada Și las deschisă ușa ca să vii... Poate un viscol îți va fi dovada: Tardiv intrînd, sub nea mă vei găsi. Referință Bibliografică: SCRISOARE PE O FRUNZĂ / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
care dispune, de asemenea (și) dragostea sfinției sale pentru cultura, arta și spiritualitatea autentică!... Sunt de-a dreptul impresionat de capacitatea și puterea preacucerniciei sale de muncă susținută, pe care o desfășoară și acum, chiar dacă, iată, va ieși acum la pensie, intrând, deci, într-o nouă etapă a vieții sfinției sale, și bine face că are această atitudine față de viață, față de semenii și cunoscuții lui ce nu sunt puțini și care, dacă sunt sinceri, îl apreciază și îl admiră foarte mult, fiindu-i
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
lucruri ciudate: nimeni nu l-a văzut, încă, pe stăpân - în afara Pădurarului - și nici în fereastra donjonului, noaptea, când înăuntru este aprinsă lumina, nu au apărut, vreodată, două umbre. Pândesc de la începutul Carnavalului. Și nici nu am observat pe cineva intrând ori ieșind. Masca a folosit, probabil, un drum subteran, există câteva refugii. Unul, se zice, ajunge până în Stațiune, iese pe undeva pe lângă Spital, nimeni nu știe cu precizie. Magistratul, după cum am auzit, consideră că eu aș fi fost purtătorul măștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lucru În preajma vetrei, Îndoiți sub greutatea legăturilor de nuiele pe care le adunau pe lângă perete. Cruciatul ședea pe una din băncuțe, bând niște vin dintr-o cupă de metal, În timp ce, din ochi, supraveghea munca acelor oameni truditori. Când Îl văzu intrând, Baldo așeză cu o mișcare nervoasă cupa pe masă, vărsând o parte din conținut, ca și când ar fi vrut să-și țină slobod singurul braț spre a fi gata să se apere. Cu siguranță, În orașul acela, nici un om cumsecade nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Gandhi. Și totul ar fi fost măreț, dacă Înainte de a vă surghiuni deliberat, de a vă aplica „autoflagelarea“ unei tăceri de șapte zile, vă gîndiți că, În conjunctura În care trăim, nu poți realiza izolarea perfectă nici declarîndu-te nebun și intrînd de bunăvoie În balamuc. Și acolo cineva se agață de tine și nu te lasă să fii singur, „vrea să te vindece“. Desigur că mobilul exilului Dumneavoastră nu a fost fuga de comunicarea socială, vulgară și zilnică - dacă aș crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Într-o noapte, tanti Mae și George au plecat la plimbare pe dealuri și nu s-au întors până pe la șase dimineața. N-am putut să dorm în noaptea aceea, așa că am stat la fereastra mea și i-am văzut intrând în grădină. Nu vorbeau și George a plecat fără ca măcar să-i spună lui tanti Mae noapte bună, sau poate bună dimineața. Mama și tata n-au aflat niciodată de asta. Eu eram singurul care știa, dar nu am spus nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
încetat să-mi mai fac griji din cauza lui tanti Mae. Într-o zi, când am venit acasă de la magazin, ea stătea în bucătărie, plimbându-și mâinile pe fața de masă. — Hai aici, dragule, a spus ea când m-a auzit intrând în casă. Am vrut să mă duc direct în camera cu trenul, fiindcă nu-mi venea să stau pe lângă ea cu ochii ei compătimitori. Când a auzit că încep să urc scările, m-a mai strigat o dată: — Vino aici, dragule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
la niște informații noi în caz că reușeam să o urmăresc. Iar dacă asta nu va merge, poate reușeam să o păcălesc cumva. Dar ceva îmi spunea că e prea deșteaptă să se lase păcălită așa ușor. Un flux constant de oameni intrând și ieșind din clădirea McCott Shaw m-au împiedicat să observ al doilea taxi care o aștepta pe Laura Archer. L-am reperat totuși când doamna Archer a coborât din clădire și, uitându-se pentru un moment în jur, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
bleumarin din mătase peste pijamalele din același material. Piciorul ei delicat și lung se termina în papuci de catifea. Probabil se schimbase în grabă; aș fi fost convinsă că a stat acasă toată seara dacă nu aș fi văzut-o intrând în casă cu ochii mei. —în legătură cu Walter Quincy, am spus. Secretarul-confident. Acum retras permanent din funcție. A căscat ochii. Erau de o culoare extraordinară, ochii ei gri deschis contrastând perfect cu pielea. —De unde știi? a izbucnit. Apoi a părut înspăimântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
te aduc aici, ca să ți-l arăt. Este o zonă frumoasă, unde în timpul zilei, localnicii ies la plimbare. Numai ziua? Îmi închipui că seara, adolescenții se plimbă și ei pe aici, spuse Toma arătând spre o bancă ascunsă într-un intrând de verdeață de pe partea cealaltă a drumului. Cred că e un loc prefe rat de tinerii îndrăgostiți. Nu, seara nu prea ai să vezi pe nimeni aici. De ce? Lacul are o reputație proastă. Cum așa? Pe cât de interesantă este legenda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să tragă pe dreapta. Nu, rupse tăcerea Ileana, mergi mai departe! Ascultător, Toma băgă în viteză și acceleră. Un kilometru mai departe, femeia îi arătă un drum lateral făcându-i semn să o ia pe acolo. Nu era decât un intrând printre copaci, un loc unde trunchiu rile se dădeau în lături cât să permită mașinii să se strecoare pe acolo. Probabil că în trecut fusese un drum de exploatare forestieră, acum abandonat. Se cunoștea că nu mai trecuse nimeni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ridica un perete aproape vertical de stâncă sură. Vine groase de culoare ruginie brăzdau de sus până jos roca. Firicele de mică străluceau în lumina soarelui care coborâse până aproape de orizont. Muntele se arcuia într-un pinten semicircular ca un intrând în poiană, înconjurat de cursul de apă. Câțiva pași mai încolo, se vedeau două șine așezate pe traverse de lemn care se opreau în apropierea jgheabului de spălare. Moș Calistrat ocoli stânca și se opri pe loc. Mergând în lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
undeva în clădirile de la Pinforest, dar nu sunt sigur. Ascultându-l, Cristi își dădu seama că nici el nu-și poate mișca mâinile. Le avea întoarse la spate și erau legate strâns cu o frânghie sintetică. Ai văzut pe cineva intrând aici? Nu! clătină din cap bătrânul. Mi-e o sete cumplită! spuse Cristi, încercând să-și umezească buzele cu limba. Nu pot să te ajut, dragule. Și mie mi-e sete. Deci, n-a venit nimeni să vadă ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
S a dealului care vine dinspre Runc numit „Pe Cal”, care se aplatizează la capătul dinspre sud. în acest loc trebuie să fi fost primele case și prima curte boierească, după care satul sa extins dincolo de pârâul Sălașu Roșu, ocupând intrândul dintre două boturi de deal care duce la locul numit Tochile, pe drumul care ducea la Pârlituri, Zlătari și Parincea. Presupunerea că la locul arătat a fost vatra inițială a satului Filipeni are la bază ideea de continuitate; tot acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Valea Boțului să fi fost robi ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să fi locuit apoi pe Runc, apoi să se fi așezat cu loc de casă și grădină pe stânga pârâului Sălașu Roșu și în intrândul deschis în dealul din dreapta care mărginește șesul îngust al pârâului. Tot acolo s-ar fi așezat și locuitorii din „cartierul” Sălașele, care nu poate fi un cătun locuit de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie Ignătescu, descrisă astfel de Marghioala Alex. Curteanu: „Era om voinic, purta plete ca în țara neamțului, Bucovina, lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor Pablo Picasso, Isaac Albéniz, Federico García Lorca ori Salvador Dalí. Acolo, orice coate-goale se putea simți, pentru cîteva momente, o figură istorică, la prețul unei cafele cu lapte. Ia te uită, Sempere, a proclamat Barceló cînd l-a văzut intrînd pe tata. Cărui fapt datorăm cinstea? — Cinstea i-o datorați dumneavoastră, don Gustavo, fiului meu Daniel, care tocmai a făcut o descoperire. — Atunci luați loc lîngă noi, căci aceste efeméride trebuie să le celebrăm, a proclamat Barceló. — Efeméride? i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
scrisese În fiecare săptămînă. La Început o făcea din biroul de pe strada Diputación, apoi fără adresa expeditorului și, În cele din urmă, pe furiș, dintr-o celulă din castelul Montjuïc, unde, ca pe mulți alții, nimeni nu l-a văzut intrînd și de unde n-a mai ieșit niciodată. Mama Clarei citea scrisorile cu voce tare, ascunzîndu-și neîndemînatic plînsul și sărind peste paragrafele pe care fiica lor le intuia fără să mai fie nevoie să le citească. Mai tîrziu, la miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
petrecând cea mai mare parte a timpului singur, își pierduse, practic, darul folosirii cuvântului. Comisarul retrăia conversația pe care o avusese cu soția medicului și soțul ei, chipul unuia, chipul celuilalt, câinele care se ridicase mârâind când l-a văzut intrând și se culcase din nou la auzul glasului stăpânei, o candelă de alamă galbenă cu trei fitiluri care-i amintea de una la fel din casa părinților, dar care dispăruse, nimeni n-a aflat cum, amesteca aceste amintiri cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]