280 matches
-
și de aici în artera pulmonară. Indicată la cazuri necorectate postnatal, cu anatomie coronariană nefavorabilă. 3. Combinată - Procedeul Rastelli - este rezervat pentru asociația TGA + DSV + Stenoza pulmonară. Constă în dirijarea fluxului din VS prin DSV spre aortă cu ajutorul unui petic intraventricular și stabilirea unei conexiuni între VD și AP prin intermediul unui conduct valvulat (sau al unui petec - procedeu REV). 4. Procedeu Damus-Kaye-Stansel - indicat la pacienții care prezintă asociația TGA + DSV + Stenoza subaortică, și constă în implantarea trunchiului AP în Aorta ascendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
localizarea DSV și leziuni asociate. - Manifestări clinice variabile în funcție de localizarea DSV și de leziunile asociate. Tratament chirurgical paleativ: 1. Banding AP - flux pulmonar excesiv 2. Atrioseptectomia - ameliorare „mixing” 3. Shunt S-P - flux pulmonar diminuat Tratament chirurgical corectiv : 1. Tunel intraventricular cu petec pentru dirijarea fluxului din VS prin DSV spre Ao. 2. Tunel intraventricular VS-Ao și corecția SP (reconstrucția RVOT) cu petec valvulat. Au fost descrise principalele malformații cardiace simple și complexe. Alte leziuni primare și asociate se pot prezenta
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
asociate. Tratament chirurgical paleativ: 1. Banding AP - flux pulmonar excesiv 2. Atrioseptectomia - ameliorare „mixing” 3. Shunt S-P - flux pulmonar diminuat Tratament chirurgical corectiv : 1. Tunel intraventricular cu petec pentru dirijarea fluxului din VS prin DSV spre Ao. 2. Tunel intraventricular VS-Ao și corecția SP (reconstrucția RVOT) cu petec valvulat. Au fost descrise principalele malformații cardiace simple și complexe. Alte leziuni primare și asociate se pot prezenta ca malformații complexe, dificil de încadrat în grupele de patologie convenționale.
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
calciu);istoric de moarte subită în familie;valvulopatii;semne de tulburări de conducere (sincope repetate în ultimele 6 luni, istoric de palpitații cu ritm rapid, sincopă la efort, interval QT > 500 ms, bloc atrioventricular gradul II sau III sau bloc intraventricular);depleție volemică (hemoragie digestivă, hematocrit sub 30%, deshidratare);semne vitale anormale persistente peste 15 minute în departamentul de urgență fără a necesita intervenții ca administrare de oxigen, vasopresoare, stimulare temporară (frecvența respirațiilor peste 24/min; SaO2 < 90%, bradicaride sinusală < 50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
hemoragic consecutiv rupturii, fie a leziunii vasculare propriuzise (în special după administrarea de substanță de contrast). Hemoragia poate fi sub forma unei colecții sanghinolente hiperdense localizată de cele mai multe ori în spațiile subarahnoidiene bazale (HSA) sau colecție sanguină organizată, eventual ruptă intraventricular (hematom). Deoarece în unele cazuri o HSA poate fi sub forma unor colecții sanghinolente extrem de reduse cantitativ, iar „sensibilitatea” CT pentru HSA scade progresiv la 93% în primele 24 de ore, mergând până sub 50% în primele 4 zile, o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
favorabil. 378 Complicațiile apărute în evoluția unui pacient cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor (angiografia are un risc de 1/1000 de morbiditate severă), tratamentului (atât cel chirurgical, endovascular, sau medicamentos) a anesteziei și terapiei intensive. Complicații neurologice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
între adventice și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce determină hemoragie subarahnoidiană. Într-un număr important de cazuri ruptura se asociază și cu una sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom subdural. Doar 1 din 3 anevrisme devin simptomatice, restul fiind descoperiri necroptice sau imagistice incidentale. Circa 3-5% dintre anevrisme devin simptomatice prin compresiunea formațiunilor vecine (îndeosebi nervi cranieni) și nu prin ruptură (anevrisme pseudotumorale). Cu alte cuvinte, majoritatea HAS
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și toamnă. FORME CLINICE (PREZENTAREA ANEVRISMELOR) Ruptura anevrismală cel mai frecvent produce HSA care însă poate fi însoțită și de hemoragie în alte compartimente intracraniene: hematom intracerebral în 20-40% din cazuri (mai frecvent în anevrismele de arteră cerebrală medie), hemoragie intraventriculară 13-28%, hematom subdural 2-5% [3]. Circa 65% din anevrismele intracraniene rămân asimptomatice pe tot parcursul vieții. Acest fapt a dat naștere unei vaste literaturi cu privire la tratamentul anevrismului asimptomatic, descoperit incidental, cu ocazia investigațiilor pentru o altă afecțiune. Pe de altă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
17% din AVC ischemice. Este mai frecventă în hemoragiile lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în 50% din hemoragiile cerebrale, în special în cele subtentoriale. Se datorează creșterii rapide a presiunii intracraniene, a hemoragiei intraventriculare și afectării precoce a sistemului vestibular sau planșeului ventriculului IV în hemoragiile subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
acestor pacienți. Creșterea TA la valori foarte mari apare la debutul a 90% din hemoragii. Alte semne de debut pot fi: redoarea cefei, subfebrilități, tulburări de ritm cardiac. Alterarea tardivă a stării neurologice se datorează resângerării, crizelor, edemului, hidrocefaliei. Extensia intraventriculară apare la aproximativ 40% dintre hematoamele intraparenchimatoase și se asociază cu o mortalitate între 45 până la 80% [7,8]. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Investigația de elecție în stabilirea diagnosticului este examinarea Computer Tomograf. Colecția hemoragică apare hiperdensă în faza acută față de masa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
impact al antiepilepticelor asupra procesului de recuperare neurologică [9]. Monitorizarea presiunii intracraniene (ICP) nu a intrat în protocolul standard al pacienților cu hemoragie intracerebrală. Monitorizarea intracerebrală este periculoasă la pacienții cu tulburări de coagulare. Drenajul ventricular extern în hemoragiile 398 intraventriculare are avantajul de a permite atât drenarea sângelui intraventricular, scăzând în acest fel și presiunea intracraniană, cât și monitorizarea presiunii intracraniene. Una dintre cele mai mari complicații ale hematomului intraparenchimatos cerebral este hipertensiunea intracraniană, care poate duce la disfuncție cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Monitorizarea presiunii intracraniene (ICP) nu a intrat în protocolul standard al pacienților cu hemoragie intracerebrală. Monitorizarea intracerebrală este periculoasă la pacienții cu tulburări de coagulare. Drenajul ventricular extern în hemoragiile 398 intraventriculare are avantajul de a permite atât drenarea sângelui intraventricular, scăzând în acest fel și presiunea intracraniană, cât și monitorizarea presiunii intracraniene. Una dintre cele mai mari complicații ale hematomului intraparenchimatos cerebral este hipertensiunea intracraniană, care poate duce la disfuncție cerebrală și la compresiunea structurilor vitale. Scăderea presiunii intracraniene poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
MAV în momentul când acestea devin simptomatice. Frecvența acesteia este raportată ca fiind de 40-60% [4] sau de 41 până la 79% [2,15,16], din simptomatologia la prezentare a MAV. Ruptura malformației arterio-venoase determină hemoragie subdurală, subarahnoidiană, hemoragie intraparenchimatoasă sau intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la acest nivel [2]. Crizele comițiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și în cazuistica noastră cel mai frecvent mod de prezentare clinică a fost hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv a fost, în experiența noastră, a doua cauză de prezentare, în 24% din cazuri, fiind urmată de crizele comițiale (16%) și cefalee (16%). DIAGNOSTICUL MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Diagnosticul MAV cuprinde tehnicile uzuale imagistice utilizate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a vaselor nutritive este coagularea lor bipolară, urmată de secționarea microchirugicală (fig. 5.41). Extrem de rar este nevoie de aplicarea unor clipuri vasculare și secționarea vasului între acestea (fig. 5.42). Se remarcă prezența clipului vascular plasat la nivelul anevrismului intraventricular. Disecția circumferențială a nidusului se va realiza după individualizarea și excluderea arterelor nutritive. Aceasta trebuie realizată cât mai aproape de marginile leziunii, pentru a evita lezarea țesutului cerebral adiacent, mai ales la nivelul ariilor elocvente. Prin coagularea pereților nidusului se obține
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
senzitivo-motor. Stabilirea diagnosticului de malformație arterio-venoasă durală spinală se face prin angiografie spinală, procedură obligatorie preoperator. Tratamentul fistulelor arteriovenoase spinale este multimodal și constă de preferință în embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
spinală se face prin angiografie spinală, procedură obligatorie preoperator. Tratamentul fistulelor arteriovenoase spinale este multimodal și constă de preferință în embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fistulelor arteriovenoase spinale este multimodal și constă de preferință în embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau trombocitare; (e) traumatisme cranio-cerebrale; (f) proceduri neurochirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau trombocitare; (e) traumatisme cranio-cerebrale; (f) proceduri neurochirurgicale: cateterism ventricular; abord endoscopic ventricular; (g)hemoragie intraventriculară idiopatică. Hemoragia intraventriculară secundară are etiologia hemoragiei cerebrale primare și se întâlnește: (a) până la 40% în hemoragia intracerebrală hipertensivă; (b) între 13-28% în anevrismele intracraniene rupte; (c) între 10-35% în traumatismele cranio-cerebrale medii și severe; (d) malformații vasculare intracraniene rupte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau trombocitare; (e) traumatisme cranio-cerebrale; (f) proceduri neurochirurgicale: cateterism ventricular; abord endoscopic ventricular; (g)hemoragie intraventriculară idiopatică. Hemoragia intraventriculară secundară are etiologia hemoragiei cerebrale primare și se întâlnește: (a) până la 40% în hemoragia intracerebrală hipertensivă; (b) între 13-28% în anevrismele intracraniene rupte; (c) între 10-35% în traumatismele cranio-cerebrale medii și severe; (d) malformații vasculare intracraniene rupte, tulburări de coagulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]