355 matches
-
nepăsătoare i-ar fi ajuns pînă la brîu/ atît de înalt era pe atunci cerul" ( puțin pămînt îndrăgostit). Dincolo de chipul său teratologic ( exercițiu carnavalesc, mijloc naiv, în fond, de defensivă), poetul e un inconformist abulic, un huligan melancolic, un hippy introspectiv. Peisajul său sufletesc se încheagă din contraste ce se îmbină cu indolență, ca într-un joc de puzzle: "de mult nu mă mai interesează să încep nici să termin/ nu vreau, dorm întins în burta asta de viață cum dorm
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
direcție a acestui gen, ce poate fi redenumit "musicalul pentru depresivi" care, recent, a culminat în Dancer in the Dark al lui Lars von Trier. Pentru Bob Fosse, una dintre cele mai volatile figuri ale scenei moderne, acest lungmetraj, oricum introspectiv, a fost premonitoriu: a murit exact la fel ca alter ego-ul său din film, hiper-stresatul regizor dependent de țigări, alcool, pastile și de sex episodic Joe Gideon (Roy Scheider). Filmul e mai mult decât un "roman ŕ clef" despre realizator
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
multe desene neclare. Aici aveau opțiunea „nu vreau să aleg”, înregistrându-se un procentaj foarte ridicat al acestei opțiuni. Încă de la vârsta de trei ani, copiii sunt conștienți atunci când fac o greșeală, ei experimentează incertitudinea pe care o pot privi introspectiv. Astfel ei se pot folosi de introspecție pentru a lua decizii”, a explicat Simona Ghetti, profesor de psihologie la Universitatea din California.
Care este vârsta la care oamenii încep să discearnă între bine și rău by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64714_a_66039]
-
Stendhal sau Hugo, primele experiențe erotice și apoi cariera de critic în anii comunismului), din volum se desprind cinci trăsături frapante ale scriitorului. Prima este că autorul nu are o natură lirică a cărei umoare să-l îndemne la porniri introspective („pur și simplu nu sunt ceea ce se cheamă un introspectiv“), Nicolae Manolescu avînd mai curînd o fire flegmatică pe care s-a altoit un apăsat spirit rațional. Această lipsă a efuziunii lirice, deși l-a scutit de riscul exceselor patetice
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
critic în anii comunismului), din volum se desprind cinci trăsături frapante ale scriitorului. Prima este că autorul nu are o natură lirică a cărei umoare să-l îndemne la porniri introspective („pur și simplu nu sunt ceea ce se cheamă un introspectiv“), Nicolae Manolescu avînd mai curînd o fire flegmatică pe care s-a altoit un apăsat spirit rațional. Această lipsă a efuziunii lirice, deși l-a scutit de riscul exceselor patetice, i-a încărcat flerul critic cu o detașare apriorică. E
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
de maturitate a unei literaturi - e a romanului-roman, ireductibil la o povestire sau la o nuvelă mai amplă. Dintre interbelici, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu lucrează astfel, iar dintre contemporani Nicolae Breban și Augustin Buzura. Explorarea romanului-roman e deopotrivă retrospectivă, introspectivă și prospectivă. Construcția e foarte complexă, fără fragmente detașabile. Nici o secvență nu reflectă întregul ca în romanul-nuvelă. Fluxul narativ nu merge într-o singură direcție, ca în romanul-povestire. Temporalitatea poate fi dată înapoi, poate fi oprită sau poate fi precipitată
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
proza pe care apoi n-a mai scris-o. E drept că a avut o viață scurtă și agitată, că ftizia i-a întunecat ultimii ani, dar acestea nu constituie explicații suficiente; înclin să atribui totul unei timidități maladive, caracterului introspectiv împins la extrem, ce i-a paralizat voința. Atunci cînd tinerii romantici debutau adolescenți și încercau să impună cît mai repede publicului produsele unui ego hipertrofiat, Russo a ales calea opusă; puținele pagini pe care le-a publicat au apărut
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Irina Marin Reeditat de editura Casa Cărții de Știință din Cluj, romanul Marianei Vartic O lume fără mine urmează perspectiva carrolliană asupra universului copilăresc, propunând o povestire introspectivă, în care o nouă Alice explorează, cu aceeași uimire a predecesoarei, granița dintre lucruri și cuvinte. Senzația stranie, de care nu scapi până la sfârșit, este că toate aceste pagini ar fi trebuit scrise la persoana a treia, dar că, dintr-
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
lenevos, printre balegi lățite,/ altă vorbă,/ pun - nu - pun pureci pe plite,// domnule cititor, înțelegi,/ prea multă înțelegere/ îți va aduce tristețe,/ oare noi, sîntem triști noi oare,// tristețea în sine-și ne are..." (Poem din sat). Și o variantă introspectivă: ,Eu nu mai merg pe marginea rîului,/ am intrat cu totul în rîu,/ în duh de oglinzi de mîl vernilate,/ în ziua-mi căzută pe spate,// amintiri,/ anii mei, lăudați să fiți,// cu mica sirenă la grui mă suiam,/ la
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
neortodoxe ale piesei (și poate și o lectură contrară spiritului shakespearean, care la urma urmei a creat-o și pe Ofelia, prototip al victimei nearticulate în fața tulburelii vieții, trăită sub pecetea stilului masculin). În această ordine de idei, interpretarea reținută, introspectivă, a scenariilor iubirii de către Ioana Abur se distinge prin modernitatea care exprimă, în cheie măsurată, trezirea sentimentului de iubire, mișcările specifice sensibilității feminine. Faptul că Miranda exprimă în cuvânt ogoiala clarinetului, îngroșările vocii lui, senzualitatea disonant-dramatică a muzicii ivite în
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
brut al trăitului sesizând nota dramatică și tensiunea acolo unde nimic nu pare să o invoce. Starea lucrurilor, filmul care i-a adus regizorului Palme d’Or-ul în 1982, este unul dintre acele filme care proiectează o privire neliniștită, introspectivă asupra cinematografiei ca artă, asupra rațiunilor care o constituie, asupra felului în care ea există, asupra istoriei ei. Am urmărit mereu cu interes filmele, nu multe, care investighează acest raport dintre mijloace și scopuri, mecanismele pragmatice din care se naște
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
pluralitatea și diversitatea tonurilor poetice și a formelor versuale" (p. 27). La Petre Stoica: "Suntem (...) încă departe de a epuiza această problemă, a nomenclaturii sau, altfel zis, a catalogului eului din poezia lui Petre Stoica, fiindcă nu atât vreo pluralitate introspectivă ori contradictorie se pun aici în discuție, cât un sistem descriptiv în care se manifestă o adevărată bulimie textuală a identității" (p. 67). La Virgil Mazilescu: "dincolo de dramatism, poemele capătă și un ușor aer de teatralitate, regăsibil, în proporții sporite
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
de trecere a graniței. Ceilalți, Emily, Zeno Patoescu, cunosc metamorfoze monstruoase la nivel psihic, de la studenți străluciți, la profesori sterili și amorali, dar nu lipsiți de complexitate. Întîmplările gravitează în jurul lui Al, creînd o poveste a formării sau a deformării, introspectivă și deseori amară. Romanul lui Ion Scorobete începe cu un fragment ciudat, smuls parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am înțelege la timp că e vorba doar de o descriere acută, dintr-o perspectivă interioară de-o finețe aproape
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
este vorba de expresia unei feminități asumate în toate aspectele ei, fie că este vorba de latura sa erotică, maternă sau existențială. Cele două nuduri de femeie ale lui Horia Bernea marchează prin moliciunea tihnită a formelor tocmai acestă ipostază introspectivă, de regăsire de sine. în concluzie, cititorul care deschide cartea de poezie a Marinei Dumitrescu este învăluit de un lirism "așezat", lipsit de pretenții sau de vreo dorință de a epata, care rămâne pe retina memoriei prin curajul sincerității.
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
transport în comun a cărui identitate națională e clar marcată. Paradoxul acestei situații este reversul unui stereotip colonial: țările ,tropicale", ,sălbatice" sunt descrise de multe ori (sau reduse, cum preferați) în acest gen de literatură ca fundal exotic pentru călătoriile introspective ale personajului. De data aceasta, probabil era nevoie de un regizor brazilian pentru o astfel de manevră, de statutul în cauză beneficiază țările europene. Firește, antropologizarea vestului - a cărei necesitate o semnala Clifford Geertz - e doar primul pas dintr-o
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
a senzualității d-sale funciare. înaintașii lui C. }oiu sînt Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas, Eugen Barbu. Sentimentul, emoția nu reprezintă partea tare a ființei d-sale. C. }oiu urmează mai curînd o cale cerebrală decît una a sensibilității introspective, ochiul fiindu-i atras de jocul ideii incorporate în fenomenologia existenței în care se dorlotează prin mijlocirea simțurilor. De unde o anume detașare, o ,răceală" bună conducătoare de impresii brute, șocante pe care nu se simte îndemnat a le retușa în numele
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
necunoscute devenind treptat un pretext, un exercițiu mental, rațional, apt să demonstreze o inexistență. Eroina noastră este o hipersenzitivă, o campioană a coșmarului cu ochii deschiși și, totodată, în ciuda lipsei de experiență și a naivității firești, o conștiință analitică necruțătoare, introspectivă, retrospectivă și prospectivă. În spiritul nocturn al Ceciliei, ce se manifestă adesea ca un travaliu mental din care nu sunt excluse halucinațiile, un loc aparte îl ocupă obsesia nașterii, decăzute în visele ei la un act de defecație a excrementului
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
călătoria n-a fost "un antract al existenței", ci, dimpotrivă, "o intensificare plină de suspans a ei, un interval în care tensiunea căutării, sub semnul căreia viața primește atributele umanității, atinge cotele ei maxime". Așa cum se cuvine pentru o natură introspectivă. în chipul specific al istoriei, ieșirile peste hotare ale poetei au fost, înainte de 1989, rezultatul unui conflict între "nelibertate și noroc", deoarece depindeau de "suspansul nesfîrșit" al obținerii sau al refuzului vizei în chestiune. Circumstanță ce intensifica satisfacția plecărilor spre
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
următoarea: ne aflăm cu adevărat în fața unui "caz straniu" de "divizare" a eului, de "dualitate" psihologică și de "coexistență" a antinomiilor în același individ sau textul ne confruntă cu o sugestie semiotică puțin mai complexă? Răspunsul trebuie căutat în confesiunea introspectivă a ultimului narator, doctorul Jekyll însuși, analistul cel mai îndreptățit al teribilului fenomen de depersonalizare. Scrisoarea lui debutează, într-adevăr, cu descrierea opozițiilor native din interiorul personalității sale. Doctorul menționează, suficient de ambiguu, că, încă din copilărie, obișnuia "să-și
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
temps). Tipul de travaliu componistic indică tectonica schimbărilor de relief sonor, gradul și modalitatea de transformare procesuală ori investiția de rigiditate până la imuabilitate a unei muzici. în fine, timbrul (culoarea) personalizează, individualizează opusul muzical, impunându-i o sumă de abilități introspective, chiar intimiste. Specificitatea unei muzici se datorează astfel temperamentului ei, cu alte cuvinte, măsurilor diferite în care "sucurile vitale" sunt strecurate și îmbibate în "pastă" sonoră. Iar dacă Hipocrate considera că temperamentul sangvinic se manifestă acolo unde predomină sângele, temperamentul
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
Rătăcitorul modest și muritor : contrapunct psihologic wagnerian. Contrastele dintre aproape bufonul Mime și vocea lui Vinke, generoasă, caldă și perfect dozată, la care s-a adăugat solemnitatea lui Silins, au adus nota de culoare necesară interpretării unui prim act narativ, introspectiv, în care fiecare se povestește pe sine, iar orchestra lui Janowski s-a subordonat delicat și asumat glasurilor celor trei protagoniști. Actul al doilea a readus în scenă doi dintre soliștii primei seri: Martin Winkler, covărșitor Alberich, și Sorin Colban
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
ca structură realității timpului lor. Ele trăiesc după norme și coduri secrete de natură intimă. Vitalismul lor agresiv e într-o profundă contradicție cu normele, festivismul și codurile ideologice. Așadar personajul narator masculin nu este un John Wayne, ci este introspectiv, reflexiv (e o proză de idei!) și trist pentru că istoria tragică a României comuniste nu se schimbă. Persoana întâi, utilizată în narațiunile sale și teoretizată în volumul de eseuri Între Socrate și Xantipa, este una de esență masculină. Bărbații povestitori
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
sine), Livius Ciocârlie dorește a redeveni "modern", prin "nervul exploziv". Postmodernității sceptice, lipsite de vlagă, i se aplică astfel un corectiv în care e de văzut însă mai curînd o mască decît un chip real. E o înscenare. Căci abulicul, introspectivul, inofensivul cărturar autoscopic n-ar putea extrage din psihia personală liniile de fermitate cruntă pe care le afectează, din impulsul, desigur, al unei poze. Peste naturalețea d-sale șovăitoare, macerată de dubii, se suprapune din cînd în cînd masca "înspăimîntătoare
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
sintactice, distorsiunile, derapajele imaginației, să topească erorile și extravaganțele și să impună o asemenea poezie. O poezie ce pare tot timpul a fi pe punctul să eșueze estetic, tocmai pentru că vrea să spună adevărul cu brutalitatea adevărului. Teribila ta luciditate introspectivă, trăirea sfâșietoare a fiecărui cuvânt al mărturiei tale creează o tensiune nemaiîncercată în poezia noastră, tensiunea brizantă a exasperării ce precede autodistrugerea. Și pentru că am ajuns la autenticitate, aș vrea să-ți spun că nici un poet nu m-a obligat
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
operă conjugată a celor două ipostaze. "Nu e jurnal intim", ne avertizează autorul chiar din prima propoziție, parcă ușor alarmat că ar putea fi surprins cu garda lăsată. într-adevăr, Val Gheorghiu nu ne pune la dispoziție fața d-sale introspectivă (i se pare oare o slăbiciune ori o zonă căreia ar trebui să-i corespundă o vocație ce nu și-o recunoaște?), încercînd a se comporta precum un... pictor tradițional, adică obiectivîndu-se. Nu se autoanalizează, ci privește, observă, triază, înregistrează
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]