368 matches
-
axiom al experienței, care prin urmare nu poate conținea niciodată necesitate și generalitate absolută, cari-s caracteristica axiomelor geometriei. Considerând însă cel întîi și unicul mijloc care ne -ar mai rămânea, de a ajunge adică prin noțiuni numai sau prin intuițiune la asemenea cunoștințe sintetice apriori, e clar că din noțiuni numai nu se poate scoate nici o cunoștință sintetică, ci numai analitică. Luați bunăoară axionul că prin două linii drepte nu se poate închide un spațiu, prin urmare nu-i cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și acea a numărului doi; sau axionul că prin trei linii drepte e cu putință o figură, și cercați asemenea a-l deduce din aceste noțiuni. Toată osteneala voastră este zadarnică si vă vedeți siliți de a vă refugia la intuițiune, cum o și face aceasta geometria întotdeauna. Vă dați prin urmare un obiect în intuițiune. Dar de ce speție este aceasta: intuițiune pură apriorică sau empirică? Dac-ar fi empirică atunci n-ați putea face din ea un axiom de valoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o figură, și cercați asemenea a-l deduce din aceste noțiuni. Toată osteneala voastră este zadarnică si vă vedeți siliți de a vă refugia la intuițiune, cum o și face aceasta geometria întotdeauna. Vă dați prin urmare un obiect în intuițiune. Dar de ce speție este aceasta: intuițiune pură apriorică sau empirică? Dac-ar fi empirică atunci n-ați putea face din ea un axiom de valoare generală, necum apodictic; căci experiența nu ni poate da niciodată așa ceva. Trebuie prin urmare să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l deduce din aceste noțiuni. Toată osteneala voastră este zadarnică si vă vedeți siliți de a vă refugia la intuițiune, cum o și face aceasta geometria întotdeauna. Vă dați prin urmare un obiect în intuițiune. Dar de ce speție este aceasta: intuițiune pură apriorică sau empirică? Dac-ar fi empirică atunci n-ați putea face din ea un axiom de valoare generală, necum apodictic; căci experiența nu ni poate da niciodată așa ceva. Trebuie prin urmare să admiteți apriori un obiect în intuițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiune pură apriorică sau empirică? Dac-ar fi empirică atunci n-ați putea face din ea un axiom de valoare generală, necum apodictic; căci experiența nu ni poate da niciodată așa ceva. Trebuie prin urmare să admiteți apriori un obiect în intuițiune și să vă bazați pe el axiomul vostru sintetic. Dacă n-ar fi în voi facultatea de a intui apriori condiția subiectivă n-ar fi după formă totodată și condiția generală apriori, sub care singură numai obiectul acestei intuițiuni (exterioare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în intuițiune și să vă bazați pe el axiomul vostru sintetic. Dacă n-ar fi în voi facultatea de a intui apriori condiția subiectivă n-ar fi după formă totodată și condiția generală apriori, sub care singură numai obiectul acestei intuițiuni (exterioare) să fie cu putință, și obiectul (triunghiul) ar fi ceva în sine însuși fără raport la subiectul vostru: deci cum ați putea spune atunci că ceea ce e necesar în condițiile voastre subiective pentru construcția unui triunghi, [î]i revine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ați putea adăoga nimic nou (figura), care cu toate acestea ați trebui s-o întîlniți neapărat, căci aceasta am convenit că e dată înaintea, iar nu prin cunoștința voastră. Deci dacă spațiul (precum și timpul) n-ar fi forma numai a intuițiunei voastre, care conține condiții apriori sub cari singure lucrurile pot fi pentru voi obiecte {EminescuOpXIV 388} exterioare, atunci n-ați putea predica nimic apriori asupra obiectelor exterioare în mod sintetic. Așadar e neîndoit de cert, iar nu numai posibil sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putea predica nimic apriori asupra obiectelor exterioare în mod sintetic. Așadar e neîndoit de cert, iar nu numai posibil sau verosimil, că spațiu și timp, ca condiții necesare a toată experiența (exterioară și interioară), sânt numai condiții subiective ale tuturor intuițiunilor noastre în raport cu ele toate obiectele sânt numai fenomene, iar nu lucruri date de sine în acest chip, pentru care, cât privește forma, se pot spune multe apriori despre ele dar nimic câtuși de puțin despre lucrul în sine însuși cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră nu poate fi altfel decât numai sensibilă, adică ea conține numai modul specific al nostru și propriu în care sîntem atinși de obiecte. Facultatea însă de-a cugeta obiectul intuițiunei sensuale este inteligența. Nici una din aceste însușiri nu e de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a cugeta obiectul intuițiunei sensuale este inteligența. Nici una din aceste însușiri nu e de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica. Numai din aceea că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica. Numai din aceea că ele se-mpreunează se poate naște cunoștința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
DESPRE LOGICA TRANSCENDENTALĂ Logica generală abstrage, precum am arătat, de la tot cuprinsul cunoștinței, adică de la toată referarea acesteia la vrun obiect, și consideră numai forma logică în raportul cunoștințelor întreolaltă, adică forma cugetărei în genere. Fiind însă că există atât intuițiuni pure cât și empirice (precum au demonstrat-o aceasta estetica transcendentală), de aceea s-ar putea afla o deosebire între cugetarea curată și cea empirică a obiectelor. În acest caz ar mai fi încă și o logică care n-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și empiric se ține așadar de critica cunoștinței și nu atinge referarea ei la obiecte. În așteptarea deci (că s-ar putea afla poate) că cu vremea vom afla poate noțiuni care să se refere apriori la obiecte, nu ca intuițiuni curate sau sensibile, ci numai ca acțiuni ale cugetărei pure, care să fie așadar noțiuni, dar de origine nici empirică nici estetică, ne plănuim de dinainte ideea unei științe a inteligenței pure și a cunoștinței raționale, prin care ne-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inteligența (precum în estetica transcendentală sensibilitatea și ridicăm din cunoștințele noastre numai partea aceea a cugetărei care-și are originea sa în inteligență. iată analogia expusă de Sch[openhauer] Iar întrebuințarea acestei cunoștințe pure se-ntemeiază pe condiția că [în] intuițiune ni se dau obiecte asupra cărora ea se poate aplica. Căci fără intuițiune tuturor cunoștințelor noastre li lipsesc obiectele și rămân cu totul deșerte. Așadar partea aceea a logicei transcendentale care propune elementele cunoștinței intelectuale pure fără cari mi se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea a cugetărei care-și are originea sa în inteligență. iată analogia expusă de Sch[openhauer] Iar întrebuințarea acestei cunoștințe pure se-ntemeiază pe condiția că [în] intuițiune ni se dau obiecte asupra cărora ea se poate aplica. Căci fără intuițiune tuturor cunoștințelor noastre li lipsesc obiectele și rămân cu totul deșerte. Așadar partea aceea a logicei transcendentale care propune elementele cunoștinței intelectuale pure fără cari mi se poate cugeta nicăieri un obiect este analitica transcendentală și totodată o logică a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajunge manipulând numai cu principie transcendentale. ANALITICA TRANSCENDENTALĂ Această analitică este discompunerea întregei noastre cunoștinți apriorice în elementele cunoștinței intelectuale pure. Trebuie deci să păzim următoarele lucruri: 1) ca noțiunile să fie pure și nu empirice 2) să nu aparție intuițiunei și sensibilității, {EminescuOpXIV 393} ci cugetărei și inteligenței 3) să fie noțiuni elementare, bine distingîndu-se de cele deduse sau compuse 4) ca tabla lor să fie completă, încît să reumple terenul întreg al inteligenței pure. Această complectudine a unei științe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestea toate ar atârna almintrelea de la bunul-plac sau de la întîmplare. {EminescuOpXIV 394} DESPRE ÎNTREBUINȚAREA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN GENERE Mai sus inteligența a fost definită negativ: ca o facultate de cunoștință nesensuală. Neatârnați de sensibilitate însă nu putem avea nici o intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
394} DESPRE ÎNTREBUINȚAREA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN GENERE Mai sus inteligența a fost definită negativ: ca o facultate de cunoștință nesensuală. Neatârnați de sensibilitate însă nu putem avea nici o intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]