725 matches
-
egală cu 100 de ani; ... c) inundații cu probabilitate mare, după caz. ... (4) Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1): ... a) suprafața zonei inundate; ... b) adâncimea sau nivelul apei; ... c) viteza de curgere sau debitul inundației corespunzătoare. ... (5) Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri: ... a) numărul aproximativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
în care sunt amplasate rețele de alimentare cu apă, de canalizare, termoficare; - parcuri, cimitire, maluri de lac; - piețe, târguri, oboare, bâlciuri; - zone demolate și neconstruite; - pe suprafețele parcurilor, cimitirelor, spațiilor verzi și malurilor de lac; - în subsoluri uscate, umede sau inundate. Art. 38. - Dezinfecția se efectuează în următoarele locuri: - rampe de gunoi; - gropi de gunoi; - ghene de gunoi la clădirile tip condominii; - platforme de gunoi special amenajate; - mijloace de transport în comun; - unități de învățământ și sanitare aflate în subordinea autorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157102_a_158431]
-
în care sunt amplasate rețele de alimentare cu apă, de canalizare, termoficare; - parcuri, cimitire, maluri de lac; - piețe, târguri, oboare, bâlciuri; - zone demolate și neconstruite; - pe suprafețele parcurilor, cimitirelor, spațiilor verzi și malurilor de lac; - în subsoluri uscate, umede sau inundate. 4.2. Executarea lucrării Art. 40. - (1) Activitățile se vor efectua conform normelor aprobate de autoritatea administrației publice locale. Materialele ce se folosesc și consumurile specifice sunt specificate în anexa nr. .... . (2) Produsele ce se vor utiliza vor fi avizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157102_a_158431]
-
structuri hidrotehnice; ... e) suprafața împădurită, zone umede; ... f) instalații IPPC; ... g) patrimoniu cultural, monumente, situri arheologice. ... Articolul 20 (1) Evaluarea vulnerabilității obiectivelor identificate și expuse riscului la inundații se realizează ținând cont de adâncimea apei și de pagubele produse obiectivelor inundate. ... (2) Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care se va determina vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: ... a) adâncimea apei sub 0,5 m; ... b) adâncimea apei între 0,5 m și 1,5 m; ... c) adâncimea apei mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254691_a_256020]
-
h(2i) și h(5i). Fig. 3*). Bloc-diagrama metodei de estimare a precipitațiilor prag 4. Pe baza cotelor h(1i) = h(i)[Q(1)], h(2i) = h(i)[Q(2)] și h(5i) = h(i)[Q(5)] se delimitează zonele inundate corespunzătoare, având suprafețele F1, F2 și F5. 5. În sfârșit, pe baza acelorași cote, din modelul numeric al terenului (determinat pe baza curbelor de nivel din hărțile existente) se obține harta adâncimii apei din zonele inundate. 6. Se recomandă să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
5)] se delimitează zonele inundate corespunzătoare, având suprafețele F1, F2 și F5. 5. În sfârșit, pe baza acelorași cote, din modelul numeric al terenului (determinat pe baza curbelor de nivel din hărțile existente) se obține harta adâncimii apei din zonele inundate. 6. Se recomandă să se facă și o evaluare aproximativă a mărimii pagubelor în funcție de adâncime (Oprișan, 2006). 7. Corespunzător debitelor Q(1), Q(2) și Q(5), utilizându-se modele simplificate (de exemplu, formula reducțională și coeficientul de scurgere corespunzător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
obținute ale precipitațiilor să fie testate în cadrul unor modele cu parametri distribuiți sau semidistribuiți, pentru a evalua efectiv debitele generate. Parcurgerea pașilor anteriori conduce la determinarea unei legături între debitele de inundabilitate Q(1), Q(2), respectiv Q(5), suprafața inundată, adâncimile corespunzătoare, pagube posibile și mărimea precipitațiilor-prag care generează aceste consecințe. 3.2. Metoda genetică Pentru bazinele reținute la selectarea preliminară se parcurg următorii pași: 1. Se alege mărimea precipitației generatoare de viituri rapide: a) fixând anumite valori prestabilite, indiferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
ploii se poate considera constantă în timp sau triunghiulară, cu maximul la 1/3, 1/2 sau 2/3 din durata totală a ploii. 3. Se stabilește coeficientul de scurgere al bazinului în una dintre următoarele două variante: Alfa Zone inundate Fig. 4*). Bloc-diagrama metodei genetice a) utilizându-se modelul SCS (a se vedea anexa nr. 1), cu ajutorul căruia se determină: ... - indexul CN, în funcție de acoperirea terenului și de tipul de sol; - capacitatea de înmagazinare S; - coeficientul de scurgere cu relația: (P
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
chei limnimetrice, care se prelungesc prin procedeul hidraulic în zona debitelor maxime. 6. Pentru debitele maxime obținute la pct. 3 se determină cotele corespunzătoare, iar din modelul numeric al terenului (determinat pe baza curbelor de nivel din hărțile existente), suprafețele inundate și adâncimea; se poate face și o evaluare aproximativă a valorii pagubelor în funcție de adâncime (Oprișan, 2006). Pe harta digitală, în zona localităților, se va marca extinderea acestora, precum și regimul adâncimilor (sub 1m, între 1-2 m, peste 2 m). Parcurgerea pașilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
acestora, precum și regimul adâncimilor (sub 1m, între 1-2 m, peste 2 m). Parcurgerea pașilor anteriori conduce la determinarea unei legături între valorile-prag ale precipitațiilor sau valorile calculate ale acestora pentru probabilitatea de depășire de 1% și debitele de inundabilitate, suprafața inundată, adâncimile corespunzătoare, la care se adaugă eventual pagubele posibile. 4. Metoda de detaliere a diagnozei Această etapă nu este obligatorie, urmând a fi aplicată acolo unde mărimea consecințelor anticipate (pagube materiale, pierderi de vieți omenești) este considerată importantă. Se parcurg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
supratraversări; - idem, în condițiile cedării zonelor blocate; hidrograful obținut la ieșirea din localitate va fi propagat aproximativ până la următoarea localitate din aval, unde se reiau calculele hidraulice. 4. Caracterizarea zonelor inundabile afectate de viituri rapide Deoarece evaluarea pagubelor din zonele inundate ridică probleme dificile, se consideră suficientă identificarea zonelor cu nivel ridicat de pericol, așa cum este definită în metodologia pusă la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal Office of Water and Geology) și prezentată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
este redus. Ca atare, în aplicarea metodologiei SFOWG, se poate admite fără a greși prea mult că viitura are aceeași probabilitate de depășire ca și precipitația care o generează. Având în vedere faptul că determinarea gradului de periculozitate al zonelor inundate presupune analize hidrologice și hidraulice pentru un număr important de cazuri (probabilități de depășire 1%; 5%; 2% și 0,5%), într-o primă etapă se pot efectua rulări doar pentru viitura rapidă generată de precipitația cu probabilitatea de depășire de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de cazuri (probabilități de depășire 1%; 5%; 2% și 0,5%), într-o primă etapă se pot efectua rulări doar pentru viitura rapidă generată de precipitația cu probabilitatea de depășire de 1%. Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
primă etapă se pot efectua rulări doar pentru viitura rapidă generată de precipitația cu probabilitatea de depășire de 1%. Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide tau(l); - torențialitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
nivelului de periculozitate al zonelor inundate în funcție de probabilitatea de depășire și intensitatea viiturii în zonele afectate. Rezultă 4 clase de pericol: mare, mediu, redus și rezidual (fig. A.4.2). ... c) Reprezentarea pe hartă a nivelului de periculozitate al zonelor inundate.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
îngrășarea de animale și păsări; ... e) stațiunile pentru mecanizarea agriculturii; ... f) unităților de gospodărire a apelor și de îmbunătățiri funciare, care adăpostesc instalații de pompare a apei sau deservesc construcțiile hidrotehnice de preîntîmpinare a inundațiilor și de deservire a terenurilor inundate; ... g) unităților de transport feroviar, naval și aerian, care deservesc direct nevoile de exploatare a transportului, cu excepția clădirilor folosite de atelierele de reparații capitale, pentru producerea pieselor de schimb sau alte ateliere de producție, precum și a spațiilor folosite pentru activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106583_a_107912]
-
fisurile din nordul micii săli ca pană acuma, el își face un nou curs, și dupa ce taie sala în două se pierde sub peretele opus. Această schimbare putea produce o catastrofă. La întoarcerea din explorare, Galeria "V" era complet inundată și așa a rămas de atunci. Speologii și-au amintit de Galeria "H" care se termină deasupra sălii în care erau prizonieri. O cățărare curajoasă pe un traseu ocolit îi scoate la lumină. Să revenim la explorare. Se trece sifonul
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
verticala ce de atunci a rămas echipată permanent cu coardă. De aici, cu lumini de pe ambele maluri, lacul se vede în toată măreția lui. E lung de 80 m și limpede. Pe fundul lui la 12 m se văd stalacmite inundate iar din tavan plonjează stalctite imense ce sparg oglinda. E cel mai mare lac subteran din țară. Din acest balcon Ludușan descoperă o galerie cu direcția generală nord, continuarea peșterii. Expediția următoare se reia din acest punct. Se descoperă Sala
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Se constată însă creșterea randamentelor producției cerealiere datorită creșterii numărului de oameni. Civilizația orezului a apărut mai târziu, fiind atestată din mileniul II i.en. în Asia. Orezul era inițial cultivat în regim uscat. Treptat, s-a trecut la orezul inundat, realizat în Asia de sud-est. Orezul inundat sau orezul acvatic avea avantajul unei productivități mai mari decât cea a cerealelor , fiind cultivat în zone joase, pe văile râurilor, unde era solicitat un efort extraordinar pentru gestionarea resurselor de apă. Între sec. VI-
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
producției cerealiere datorită creșterii numărului de oameni. Civilizația orezului a apărut mai târziu, fiind atestată din mileniul II i.en. în Asia. Orezul era inițial cultivat în regim uscat. Treptat, s-a trecut la orezul inundat, realizat în Asia de sud-est. Orezul inundat sau orezul acvatic avea avantajul unei productivități mai mari decât cea a cerealelor , fiind cultivat în zone joase, pe văile râurilor, unde era solicitat un efort extraordinar pentru gestionarea resurselor de apă. Între sec. VI-XII, sistemul de cultivare a
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
orezul acvatic avea avantajul unei productivități mai mari decât cea a cerealelor , fiind cultivat în zone joase, pe văile râurilor, unde era solicitat un efort extraordinar pentru gestionarea resurselor de apă. Între sec. VI-XII, sistemul de cultivare a orezului inundat a fost perfecționat în China, iar orezăriile s-a extins în câmpiile sudice și centrale ale țării, slab locuite și parțial ocupată de mlaștini. China, care în antichitate era o civilizație a cerealelor, a fost scindată între o China a
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
o China a cerealelor în partea de nord și în zonele continentale înalte, și o China a orezului, în câmpiile din centru și sud-est. Dacă în antichitate, sudul era slab locuit și periferic, resursele alimentare semnificative generate de cultivarea orezului inundat au îngăduit o creștere demografică explozivă în sud, China orezului având o populație de două ori mai mare decât China cerealelor. Saltul productivității agricole a sporit numărul oamenilor, populația Chinei crescând de la 50 de milioane de locuitori în mileniul I
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
unui nivel scăzut a costului muncii umane, descurajând pe termen lung apariția unor inovații tehnice care să economisească forța de muncă. Civilizația orezului s-a dezvoltat în China sudică și centrală. N-a rămas cantonată în lumea chineză, cultură orezului inundat fiind răspândit în Coreea, Japonia (din secolul al XVII-lea), Indonezia, Indochina, India nordică pe valea Gangelui, Irak și Egipt. Orezul a pătruns în Europa la sfârșitul evului mediu în epoca modernă timpurie, fiind o cultură marginalizată, limitată la comunități
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
peste noapte la fabrica Siniacihenski. În miez de noapte, prizonierii au fost duși cu căruța înspre satul Siniaciha. La 18 kilometri de Alapaevsk, unde era o mină de fier abandonată, cu o groapă adâncă de 20 de metri și parțial inundată, s-au oprit. Potrivit unuia dintre asasini, pe nume Vasili Riabov, cekiștii i-au aruncat pe prizonieri în groapă. Apa nefiind suficient de adâncă pentru ca aceștia să se înece, au aruncat apoi două grenade peste ei, însă Elisabeta și alți
Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna () [Corola-website/Science/315330_a_316659]
-
țării, trebuie să conțină prevederi care să acopere următoarele probleme: 1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor; 2. modul de aplicare a îngrășămintelor pe terenuri în panțe abrupte; 3. restricțiile la aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă; 4. condițiile de aplicare a îngrășămintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apă; 5. capacitatea și construcția bazinelor de stocare a îngrășămintelor de origine animală, inclusiv măsurile de prevenire a poluării apei prin scurgerile de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220441_a_221770]