1,076 matches
-
accesibil dinspre acele direcții . El se mărginea la sud cu Exarhatul de Ravenna (centrul puterii bizantine în Italia la acea dată), neajungînd deocamdată la coasta Adriatică, și cu o câmpie care ducea către Pannonia, un perfect punct de acces pentru invadatorii croați, avari, iar mai târziu maghiari. Limita sa vestică era pentru moment nedefinită, până când cuceririle ulterioare au condus la întemeierea Ducatului de Ceneda, aflat dincolo de valea râului Tagliamento, între cursurile de apă ale Livenzei și Piavelui. Inițial, principalul oraș al
Ducatul de Friuli () [Corola-website/Science/324827_a_326156]
-
la înțelegere cu aceștia, probabil obținând sprijin militar din partea lor, motiv pentru care și-a permis să lase în urmă mai multe locuri fortificate fără a le mai ataca. Trupele bizantine ale lui Alexios Comnen au intrat în contact cu invadatorii normanzi în împrejurimile Joanninei, care fuseseră deja devastate. După tatonări strategice (care denotă capacitățile militare ale ambilor comandanți militari), victoria a aparținut normanzilor, care au administrat o nouă înfrângere bizantinilor la Arta, imediat după aceea. Prestigiul bizantin în regiune a
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
traversează Sena, celebrele bulevarde precum "Champs-Élysées" precum și numeroase alte clădiri și monumente reprezentative, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității stabilit de UNESCO. Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul "Lutetia", care înseamnă „loc mlăștinos”, „loc argilos” (din "lutum", „lut”). Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
emigranții care au părăsit Norvegia pentru a scăpa de tirania lui Harald I al Norvegiei, au sosit pe insule în jurul începutului secolului IX. În secolul XI, Sigmund, a cărui familie înflorise în insulele sudice, dar care fusese aproape exterminată de invadatorii din insulele nordice, a fost trimis din Norvegia, de unde scăpase, să pună insulele sub puterea lui Olaf Tryggvason, regele Norvegiei. El a introdus creștinismul și, deși a fost ucis ulterior, supremația norvegiană s-a menținut. Controlul norvegian asupra insulelor continuat
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
puterea Suediei a intrat în declin, în favoarea Rusiei. În anul 911, vikingii, proveniți din Danemarca făceau incursiuni de pradă în Franța, sub conducerea lui Rollo al Normandiei (Hrolf, Rolf; botezat Robert). Regele franc Carol III cel Simplu a negociat cu invadatorii cedarea unui teritoriu în schimbul incursiunilor de jaf. Rollo a primit teritoriul fertil și bogat Neustria, mai cunoscut cu numele Normandia. Danezii s-au creștinat și au adoptat franceza medievală ca limbă oficială în noul lor stat. Acțiunile de jaf au
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
veți găsi alinare pentru sufletele voastre! Căci jugul meu este lesne de purtat, iar povara mea este ușoară.” În mod tradițional, clopotele catedralei bat la ora 11 dimineața, în loc de ora 12. Motivul acestei anomalii se datorează, potrivit legendei, faptului că invadatorii suedezi au promis, atunci când împresurau orașul Brno în timpul Războiului de Treizeci de Ani, că vor suna retragerea în caz că nu vor ocupa orașul până la amiază în ziua de 15 august. Lupta era în curs de desfășurare, iar unii cetățeni mai isteți
Catedrala Sfinții Petru și Paul din Brno () [Corola-website/Science/336163_a_337492]
-
sau de Italia a fost unul dintre centrele puterii bizantine din Italia, de la finele secolului al VI-lea până la anul 751, atunci când ultimul exarh a fost executat de către invadatorii longobarzi. Ravenna a devenit capitala Imperiului Roman în anul 402, în vremea împăratului Honorius, datorită portului său bine amplasat, cu acces la Marea Adriatică, și a poziției sale defensive ideale, fiind situat în mijlocul mlaștinilor. Orașul a rămas capitală a Imperiului până la
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
nu era singura provincie bizantină din Italia. Sicilia bizantină forma un guvernământ separat, în vreme ce Corsica și Sardinia țineau de Exarhatul de Africa. Longobarzii își stabiliseră capitala la Pavia și controlau valea râului Pad. Valul longobard se răspândea mult către sud, invadatorii instaurând ducate la Spoleto și Beneventum; ei controlau interiorul, în vreme ce guvernatorii bizantini aveau sub autoritatea lor mai mult sau mai puțin teritoriile de coastă. Piemont, Lombardia, teritoriul continental al Venetiei, Toscana și regiunea continentală a Neapolelui aparțineau longobarzilor, astfel încât treptat
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
șogunii Kamakura. După moartea lui Yoritomo, membrii clanului Hojo, al soției sale, au devenit regenții - cei care aveau grijă de șoguni -, care dețineau o putere mai mare chiar și decât a șogunilor. În 1274 și 1281, samuraii Hojo au respins invadatorii mongoli, însă aceste campanii au slăbit șogunatul Kamakura, care s-a prăbușit în 1333. Începând cu perioada Kamakura (1185-1333), shogunul își va organiza la Kamakura o a doua capitală a țării, un guvern propriu, o administrație centrală cu trei ministere
Shogun () [Corola-website/Science/302867_a_304196]
-
cel mai important loc de pelerinaj pentru credincioșii de religie sikh. Templul este acoperit cu sute de kilograme de aur. Construit în 1601, în templu vin să se roage milioane de oameni în fiecare an. El a fost distrus de invadatori de mai multe ori, însă de fiecare dată a "renăscut" mai frumos. Aurul a fost adăugat de un maharajah indian în anul 1760 după ce templul a fost incendiat de soldații afgani. La sfârșitul fiecărei zile podelele acestuia sunt spălate cu
Templul de aur () [Corola-website/Science/318870_a_320199]
-
William din Normandia a fost îndoielnică și răspunsul militar pe care l-au organizat la Norman a fost ineficient. Când William a traversat Tamisa la Wallingford, a fost întâmpinat de Stignad, care îl abandonase pe Edgar și trecuse de partea invadatorului. În timp ce normanzii s-au închis în Londra, susținătorii lui Edgar din oraș au început negocierile cu William. La începutul lunii decembrie, celialți membrii din Witan la Londra s-au întâlnit și au decis să-l ia pe tânărul rege neîncoronat
Edgar Ætheling () [Corola-website/Science/330968_a_332297]
-
ordonat o serie de deportări la o scară nemaintâlnită, care au afectat profund compoziția etnică a Uniunii Sovietice. Peste 1,5 milioane de oameni au fost deportați în Siberia și în republicile central-asiatice. Separatismul, împotrivirea la legile sovietice, colaborarea cu invadatorul nazist erau cele mai des citate motive oficiale pentru deportări, deși nu se poate neglija o dorință secretă de purificare etnică a anumitor regiuni, așa cum a fost cazul Crimeii și a trătarilor băștinași. Deportările au început cu polonezii din Belarus
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
și că singura limbă de comandă în Armata Roșie era rusa. În perioada interbelică și în timpul celui de-al doilea război mondial, Stalin a deportat în Asia Centrală și în Siberia mai multe grupuri etnice importante pentru presupusa lor colaborare cu invadatorii germani: germanii din regiunea Volgii, tătarii din Crimeea, cecenii, ingușii, balkarii, calmîcii și alții. După încheierea războiulu, Stalin a ordonat deportarea a numeroși ucraineni și baltici. După încheierea războiului, rolul conducător al poporului rus în familia sovietică de națiuni și
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
putea apăra de invaziile străine, astfel că regele semit Sargon I (cca. 2335-2279 î.Hr.), supranumit cel Mare, cucerește întreaga țară, iar din noua capitala, Agade, face cel mai puternic și mai bogat oraș al lumii. Populația, amestecata din nou cu invadatorii va lua numele de akkadieni, limba akkadiana, semita, o va înlocui pe cea sumeriana, iar țara se va numi Sumer-Akkad. „Capitala imperiului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost probabil orașul Bagdad care era numit de AGADE. Gen10
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
direct de către califul din Siria, Muawiyah I, și aflați sub conducerea lui Muawia bin Hudeij, și care au rămas pe insulă vreme de câțiva ani. Exarhul de Ravenna Olympius, a apărut cu trupele sale în pentru a-i respinge pe invadatori, însă a eșuat în încercarea sa. Puțin după aceea, sarazinii s-au întors în Siria după ce au strâns o pradă suficientă. O a doua expediție arabă împotriva Siciliei a avut loc în 669. De această dată, este vorba de o
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
au strâns o pradă suficientă. O a doua expediție arabă împotriva Siciliei a avut loc în 669. De această dată, este vorba de o forță de invazie consistentă, trimisă cu 200 de vase, care, pornind din Alexandria, a atacat Sicilia. Invadatorii au prădat Siracusa și au revenit în Egipt după ce au jefuit insula vreme de o lună de zile. După cucerirea arabă a Africii de Nord (desăvârșită în jurul anului 700), insula Pantelleria a fost capturată de către arabi și doar neînțelegerile apărute
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
Antiohiei și a întregului Răsărit", considerată de comuniunea ortodoxă drept unica moștenitoare legitimă a Bisericii din Antiohia. Schisma a slăbit mult Biserica Antiohiei, iar în 637, când Antiohia a fost cucerită de arabii musulmani, Biserica "greacă" a fost percepută de către invadatori ca aliată a dușmanilor lor, romano-bizantinii. Ulterior, creștinii ortodocși antiohieni au fost supuși unui lung șir de persecuții, astfel încât au existat numeroase perioade de timp în care scaunul patriarhal al Antiohiei a fost vacant sau în care Patriarhul nu rezida
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
are ochii asemănători celor de pisică. Localnicii îl primesc în mijlocul lor și-i dau numele Falk, educându-l și învățându-l despre Pământ, despre un canon sfânt (nimic altceva decât cartea de bază a daoismului, Daodejing), precum și despre natura maleficilor invadatori shing. După șase ani, conducătorul comunității îi spune lui Falk că trebuie să-și afle originile, așa încât pornește către "Es Toch", orașul shing din munții de pe coasta vestică americană. Pe drum, protagonistul are parte de multe învățături contradictorii legate de
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
planeta Werel. Estrel se dovedește a fi o colaboratoare pământeană trimisă să-l găsească pe Falk în sălbăticia așa-numitului "Continent 1". Omul află că shingii sunt, de fapt, umani, că n-a existat niciun conflict între Ligă și un invadator extraterestru (ci, dimpotrivă, că aceasta s-a autodistrus prin război civil și exploatare socială), că „dușmanul” nu este decât o invenție a shingilor menită să insufle teama și să permită o guvernare pașnică, că expediția lui Falk a fost atacată
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Gerónimo a fost conducătorul rezistenței indienilor Apași în secolul nouăsprezece. Acest lider al invadaților a avut întotdeauna renume prost, pentru că iscusința si curajul său îi înnebuniseră pe invadatori timp de mulți ani. În secolul următor, el avea sa joace rolul celui mai rău dintre cei răi în fílmele western. În continuarea acestei tradiții, guvernul Statelor Unite a denumit asasinarea lui Osama Ben Laden, ciuruit și dispărut în ziua de
2 MAI. OPERAțIUNEA GERÓNIMO (FRAGMENT DIN “FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295850_a_297179]
-
ani de antagonisme. Debarcările grecilor s-au desfășurat fără să întâmpine o opoziție majoră, existând doar câteva lupte sporadice cu milițiile turce Cea mai mare parte a trupelor regulate turce s-a refugiat în regiunile rurale, sau s-a predat invadatorilor. Dacă armata turcă respectat ordinul de necombatantă, naționalistul turc Hasan Tahsin l-a împușcat pe portdrapelul trupelor elene intrate în oraș. Soldații eleni au răspuns deschizând focul asupra clădirilor armatei turce și a principalelor clădiri guvernamentale. 300 - 400 de turci
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
care se încheagă atunci cuprinde în majoritate, în afară Atenei și Plateei, cetățile din Liga Peleponesiaca, în frunte cu Sparta. Decizia de a rezistă împotriva înaintării persane pe uscat la Termopile și pe mare în dreptul capului Artemision încurajează pactizarea cu invadatorii a multor cetăți și neamuri din jumătatea septentrională a Greciei. În primăvară anului 480 î.Hr., o imensă armată de uscat, secondată de o flota de peste 1200 de corăbii, pornește spre Grecia. Trecătoarea de la Termopile, foarte îngustă, e apărată de spartani
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pe Pericle din cetate. Atenienii au refuzat. În primăvara lui 431, spartanii, la comandă regelui Archidamos, au invadat Atica Războiul Peloponesiac începuse. Strategia propusă de Pericle și acceptată de atenieni a prevăzut refugierea tuturor locuitorilor Aticii în interiorul Zidurilor Lungi , ignorarea invadatorilor și atacarea Peloponesului de pe mare. Spațiul maritim devenea astfel esentian și definitoriu, strategia riguros logică și rațional invincibilă a atenienilor s-a confruntat cu un șir de împrejurări care au transformat-o într-un dezastru. În ciuda victoriilor ateniene de la Pelopones
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
opinii) și români (ipoteză recentă) de cealaltă parte. Lupta a avut loc lângă actuala localitate Chiraleș, județul Bistrița-Năsăud, România și reprezintă actul final al unui raid întreprins în Transilvania, Bihor (Regatul Ungariei) de către pecenegi (sau/și cumani, uzi, români) în calitate de invadatori. Aceștia, odată ajunși în zona actualului oraș Oradea, s-au întors cu o pradă bogată, dar au fost atacați și învinși la Chiraleș de către trupele maghiare. Pentru spațiul transilvănean, bătălia de la Chiraleș a avut drept consecință câștigarea în anii următori
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
modificări teritoriale sunt marcate de mutarea sistemelor fortificate de tipul prisăcilor și a porților de frontieră, mai spre est. Sub conducerea pecenegului Osul (sau Oslu), triburile pecenege din Moldova și Transilvania au intrat în Regatul Ungariei (zona Transilvania, Sălaj, Bihor). Invadatorii forțează "Poarta Meseșului", distrug întăriturile și ajung la cetatea "Biharea" pe care o asediază. Este atacată și provincia Nirului („Nyírség”). Prada de război conține și prizonieri printre care fiica episcopului din Oradea. La întoarcerea spre baza de plecare, invadatorii sunt
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]