3,291 matches
-
de implicarea afectivă a povestitorului. Elementul cel mai prezent în conștiința vorbitorului e desemnat prin ăsta, în vreme ce ăla presupune mai puțină focalizare: "ăsta ș= cel despre care vorbescț s-a întâlnit cu ăla șcel pe care l-am pomenitț". Iorgu Iordan, în Stilistica sa, a descris pe larg folosirea afectivă a demonstativelor familiare și populare; după părerea sa, pronumele de depărtare ar avea o valoare expresivă mai mare, mai ales în exprimarea unor grade de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care poate fi totuși pus în legătură cu o tendință mai generală a oralității populare. Tipurile puternice și productive de repetiție din română (studiate de mai multă vreme de Jacques Byck, de Iorgu Iordan ș.a.) sînt repetiția imediată ("încet-încet ai ajuns la vorba mea"), cea aparent imediată, elementele fiind de fapt separate de o pauză ("un om bătrîn, bătrîn"), cea separată de o conjuncție ("rău și rău") sau de o prepoziție ("zi de zi
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
într-o singură carte. Mai întîi a fost dosarul alcătuit de Geo Șerban, intitulat Sebastian sub vremi (apărut la editura Universal Dalsi, caiet cultural 6 al revistei "Realitatea evreiască"). Anul acesta a apărut, la aceeași editură, un dosar alcătuit de Iordan Chimet (Dosar. Mihail Sebastian). Diferența dintre cele două este destul de mare. Primul aduna fără metodă cam tot ce s-a scris mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Diferența dintre cele două este destul de mare. Primul aduna fără metodă cam tot ce s-a scris mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei problematici actuale. În prefață, Iordan Chimet propune o nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul, pînă
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul dezbaterii profitabile apăruse, instrumentele discuției intelectuale erau ruginite rău. Prea puțini realizează acum cît de penibile sînt "certurile pentru putere" în "din ce în ce mai minuscula Republică a Literelor din Cetatea lui Bucur", cum o numește excelent Iordan Chimet. Perspectiva lui Chimet este șocantă - pentru că propune un ton moderat, de bun-simț, cum de prea puține ori am auzit în jurul acestui Jurnal - în anii '96-'97 era aproape o blasfemie să-ți permiți ton echilibrat în chestiuni atît de
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
grave. Ce păreau să omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din anii '90. Și acest text a fost victima confuziei regretabile dintre
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
există la Sebastian. Schizoidia este a noastră, a contemporanilor care nu se mai satură de criterioniști brilianți, abia vizibili în epocă, de problematici false, dacă nu ipocrite (vorbind despre comunism, vorbind despre fanatismul acelor intelectuali, reflex esopic prelungit după '89). Iordan Chimet strecoară un text fundamental (inedit), care nu este despre Sebastian, dar care aduce o corecție extrem de necesară discursurilor inflamate de atunci. Este vorba despre Adrian Marino (Două Românii ideologice). O gîndire iluminist-raționalistă își are rădăcini puternice în România. Marino
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
se erodează deja - sînt deja clișeizate afirmațiile despre ei. "Erodarea" completă a laturii documentare - Jurnalul lui Sebastian a fost victima unei astfel de lecturi obsedante în anii '90, dar și atacul decisiv împotriva unor astfel de perspective. Sperăm, cel puțin. Iordan Chimet, Dosar. Mihail Sebastian, Editura Universal Dalsi, București, 2001, 340p., f.p.
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Învățături duhovnicești, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 2001 Sf. Simeon Noul Teolog Cuvântări morale, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 1997 Arhiepiscopul Basile Krivocheine În lumina lui Hristos, trad. Pr. Conf. Dr. Vasile Leb și Ierom. Gheorghe Iordan, Editura Institutului biblic și de misiune al BOR, București, 1997 Teoclit Dionisiatul Maica Domnului În teologia și imnografia Sfinților Părinți, trad. Cristina Rogobete și Adrian Marinescu, Editura Bizantină, București, 2002 Ieroschim. Daniil Sandu Tudor Scrieri I, Editura „Christiana”, București, 1999
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
s-a confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe, în vreme ce altele contină să acționeze. Dispunem de cercetări minuțioase asupra dinamicii limbii - datorate lui Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioarei Avram ș.a. - care ar trebui reexaminate și confruntate cu situația de azi (chiar în paginile României literare, în 1990, Ștefan Badea a preluat unele din observațiile făcute cu 50 de ani în urmă de Iorgu Iordan, în
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioarei Avram ș.a. - care ar trebui reexaminate și confruntate cu situația de azi (chiar în paginile României literare, în 1990, Ștefan Badea a preluat unele din observațiile făcute cu 50 de ani în urmă de Iorgu Iordan, în Limba română actuală, pentru a le căuta confirmările contemporane). În cazul de față, avantajul e că autoarea însăși a reluat textul, completîndu-l și actualizîndu-l. Materialul folosit pentru exemplificări în Corectitudine și greșeală provine în cea mai mare parte din
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
Z. Ornea Dl Iordan Datcu, fost minervist de forță, și-a scris și publicat amintirile sale de redactor, altfel zicînd de component al acestei instituții editoriale de mari înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie vitală. S-a întîmplat ca începuturile editoriale ale d-lui Iordan Datcu să coincidă cu epoca unei veritabile liberalizări în spațiul culturii încît programele inteligente puteau fi realizate cu brio. Nu vreau să idilizez lucrurile. Și nici nu trebuie. Dar liberalizarea din anii șaizeci ai secolului al XX-lea e o
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin și dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) și micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva colecții ("Momente și Sinteze", "Universitas", "Confluențe", "Documente literare", "Memorialistică" și ediții libere), repede devenite de prestigiu, apreciate și
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
mai poate fi. Se poate spune că niciodată, în istoriografia literară românească, nu a fost o perioadă atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca și a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activității de anvergură al Editurii Minerva. Temelia o crea redacția de clasici români, publicați în impecabilele condiții filologice și adnotări savante în colecțiile "Opere" și "Scriitori români". Opera scriitorilor de raftul al doilea
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
numele de ediții critice. De ce stau ele de izbeliște pe drumul tuturor așteptărilor și nimeni nu le bagă în seamă, stimulînd interesul cercetătorilor mai tineri spre acest fel de activitate, acum aproape total abandonat? Mister. Dar revenind la cartea confratelui Iordan Datcu să nu edulcorez totul, uitînd, de pildă, de cenzură. Aceasta, din păcate, a funcționat și era teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediția Gib Mihăescu conținînd Rusoaica, rămas în suferință totală, fiind interzis chiar
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
reeditarea, cu textul rămas integral, în 1982, a celebrei Istorii a literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Redactori am fost eu și regretata mea colegă Rodica Rotaru. Referatul către "foruri" l-am alcătuit eu (colegul Iordan Datcu l-a păstrat în copie și îl reproduce în cartea sa) și pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de vedere deși, după două colaționări, cînd treaba era
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
spiritului", ci o țară, deși încarcerată, care a înfruntat autoritățile, creînd cultură de mare valoare. Unde ne-ar fi dat să mai apucăm o epocă precum cea a Minervei de pînă prin 1992-1993, cu atîtea splendide realizări! Salut cartea confratelui Iordan Datcu Sub semnul Minervei și o recomand călduros pentru că e un memento nostalgic demn de admirat. Iordan Datcu, Sub semnul Minervei. Editura Universal Dalsi, 2000.
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
ar fi dat să mai apucăm o epocă precum cea a Minervei de pînă prin 1992-1993, cu atîtea splendide realizări! Salut cartea confratelui Iordan Datcu Sub semnul Minervei și o recomand călduros pentru că e un memento nostalgic demn de admirat. Iordan Datcu, Sub semnul Minervei. Editura Universal Dalsi, 2000.
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
mult din ele. Alice în Bariera Vergului cuprinde înduioșătoarea istorie a unei fetițe de familie bună care se aventurează într-un cartier rău famat și reușește să se împrietenească în câteva clipe cu o familie de țigani fioroși. Gârla și Iordanul aduce în prim-plan o femeie care, aflată într-o țară îndepărtată, în loc să se lase fermecată de peisajul exotic de acolo, se răfuiește cu un bărbat pe care un capriciu al memoriei i l-a adus în minte. Pata de
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
interioară, anul 1997; pentru Tomul XIV, Litera Z, anul publicării este 2000. Primul volum a fost elaborat la Iași, de lexicografi de la Institutul de Filologie Română "Alexandu Philippide", iar cel de-al doilea la București, la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". În Cuvîntul înainte la acest ultim tom, semnat de redactorii responsabili - Marius Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea lui Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, cu primele fascicule (din Tomul VI, litera M) publicate între 1965 și 1968. Pentru a ajunge la sfîrșitul alfabetului (cu unele anticipări și reveniri), urmează să mai apară partea a doua a tomului XII, cu
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Filocalie. Casa sa din București este deschisă multor artiști, fețe bisericești, literați ce nu prididesc să-l viziteze, cum ar fi Aurel Dragoș Munteanu, Gh. Pituț (zis Drisu), Ioan Alexandru, Matei Gavril, Angela Marinescu, Mircea Ciobanu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Iordan Chimet, Dan Ciachir. În 1984 Lidia Stăniloae, încurajată chiar de părinți, ia drumul exilului și se stabilește la Freiburg. Nepotul Dumitraș urmează calea bunicului, a teologiei, obținând o bursă în străinătate. Intelighenția bucureșteană bate din ce în ce mai rar la ușa preotului pensionar
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
cu tot devotamentul" (Kalinderu, f.d.). în momentul de față, nici amiciția, nici relațiile mai formale nu-l mai utilizează. Alte formule sînt destul de apropiate de cele actuale și poate fi încă acceptată folosirea lor, ușor ceremonioasă - "Primiți salutările mele distinse" (Iordan, 1920) "Primește, te rog, salutările mele" (Iorga, 1919), " Te salut cordial și-ți strîng mîna frățește" (Jarník, 1886; unele sînt chiar foarte actuale: "La revedere și cele mai bune salutări" (Iorga, 1914), "Multe salutări" (Iorga, 1914) "Cu toată prietenia" (Iorga
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
apei, sorbul, balaurii, ciuma, holera, moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]