311 matches
-
împrejurare a oprit-o de-a nu degenera în război fățiș. Istețul împărat 131 {EminescuOpXIV 132} știuse să câștige alianța puternicului căpitan de tătari Noga, căruia-i dete de soție pe fiica sa nelegitimă, Eufrosina, și-l înduplecă de-a irumpe în țara regelui româno-bulgar îndată ce acesta ar porni război în contra împărăției romeice. Grija de tătari precovârși la regele Constantin și reținu de nevoie brațul său mânios. Aprinse certe unioniste și încercări neizbutite de uniune. Pe lângă alte neînțelegeri și necazuri mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în când, el trimise la anul 1299 pe Radoslav cu o oaste în Bulgaria, rînduindu-i și mai mulți demnitari înalți de ai romeilor, ca să sprijine și să ridice pe tron pe Mihail ce nu știa cum și încotro. Dar cum irumpea oastea cu îndrăzneală, despotul Eltimeres i se opuse tot cu atâta îndrăzneală lângă Krunos, locul de căpetenie al teritoriului său, și câștigă în contra lor o biruință deplină. Sebastocratorul Radoslav căzu în mâinile biruitorului, care puse să-i scoată ochii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin încheierea ei, căci, îndată după ce ea se obștise, prelații și baronii unguri orânduiră o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
destulă siguranță contra oricării surprinderi din partea inamicului. Corpul de căpetenie al trupei îl comanda Sigismund în persoană, la care se alăturase, cu însemnat ajutor de oaste, credinciosul primat al Ungariei, Ioan de Kanischa, carele însă apucă alt drum pentru a irumpe în țara inamică. Când regele, făr-a presupune deosebitele locuri de curse, începe să treacă lanțul Carpaților ce se ridică între Ungaria și Moldova, se vede deodată în mijlocul acelor curse, încunjurat și atacat pe neașteptate de o nenumărată mulțime de arcași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatic; întru a (dota) înarma atât de precis pe cel mai adânc fond de viață (Lebensinhalt), pe care numai o poate naște cea mai spiritualistă din arți, cu puterea unei (întîmplări) esperienți nemijlocite, de-a-i împrumuta aparința unei întîmplări ce irumpe cu putere victorioasă, irezistibilă care, deși ne-nlănțuie de realitate ne discatenează totuși cu desăvârșire de ea. Această plinătate de viață nemijlocită ce-o dezvoltă artistul dramatic înaintea spectatorului îi asigură de aceea artistului, legat de îngustimea prezintelui, de momentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zice, din materiile simțuale ale omului. Cum se impune din unele structuri de fețe omul adevărat, cu adevăr învingător și cu putere de convingere, astfel încît pare că sufletul și-ar fi format din el diafanul său văl, tot astfel irumpe din unele voci umane însuflețirea cu o putere miraculoasă și pare a-și fi creat în tonul natural deja un corp care e cu totul pătruns de lumina ei . Marta! Marta! "Voci favorizate așa de mult de natură sunt terenuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a timbrului. Până și voci slabe și nemetalice vor putea să capete prin arte aceste efecte. Mai puțin se va putea înlocui lipsa tăriei intensive a tonului. Afecte oarecari, erupțiunile unor simțiri puternice, esundările cutremurătoare a unor naturi eroice, cari irumpând din acele naturi ne răpesc și pe noi cu ele, acestea nu vor putea fi reprezentate cu deplin adevăr poetic de voci în cari nu ar rezida această intensitate și tărie eroică. Deși intensitatea și energia tonului spiritual poate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
istoric este omorârea de către Stalin, la începutul anilor '30, a șase milioane de ucraineni. Prin înfometare. Totdeauna cifrele sânt o abstracție. Dar în Panta rhei această "secvență istorică" devine, dacă se poate spune așa, viață: Răul pur, moartea, dezolarea supremă irump pur și simplu în camera în care citești. Ești într-un sat ucrainean, păzit în așa fel încît nimeni nu poate ieși din el. Tot ce putea fi mâncat a dispărut, a fost luat. Trec săptămâni și oamenii încep să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
civilizați, dar deocamdată, datorită lui, aceste imagini vor exista undeva și în Romînia." " Da, dar le-a obținut prin rapt", îmi răspunde Bogdan. Auzim în urma noastră cum se deschide ușa casei și cum o doamnă îi explică celui care a irumpt în curte ceva cu "Privatgrundstiick". ― Okey, okeyl spune drul Ostace, ridicând o mână în sus. Wir lieben Heidegger! Și iese din curte bine dispus, după ce apucase să filmeze tot ce era de filmat. În poartă se întreține cu o pereche
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
păzesc și protejează" pe oricine istoria le scoate în cale. În fond, și un pianist poate interpreta nespus de multe piese. Îmi place întîi când apar încadrîndu-și "obiectivul". "Apar" nu e la drept vorbind cuvântul potrivit, pentru că de fapt ei irump în spațiu și electrizează atmosfera, creând un adevărat frison printre privitori, dar și un contrast destul de caraghios între încordarea lor circumspectă și dezinvoltura persoanei pe care o păzesc. De asemenea, din cauza microfoanelor băgate în urechi și prelungindu-se cu fire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ardei iute, care arzând pe jar împrăștie un aer de nesuportat și un fum iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă invocație către puterile mărginite ale naturii, gata să irumpă în mugurul de pom și colțuri de iarbă.Sărbătoarea se încheia cu un bal. OBICEIURI DE CRACIUN Obiceiuri de advent Pentru comunitățile de maghiari și germani din Banat, sărbătorile religioase de iarnă încep cu Adventul sau „Venirea (Domnului)”, perioadă caracterizată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ale fețelor celor patru persoane cu aparență de roboți. Lampa enormă dă mesei de operație aparența unei nave spațiale din filme de ficțiune ; o navă abia luminată, încă legată de pă-mânt cu fire și tije misterioase. La un semnal nevăzut, irumpe o lumină albă, o lumină orbitoare care lasă în umbră tot ce mai lega nava de pământ. Ai spune că persoanele încremenite la limita dintre lumină și umbră sunt cosmonauți care așteaptă să urce în nava spațială. Vocea profesorului, calmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
decât în traduceri. - Miroane, spune-mi tu ce e supraomul lui Nietzsche, rezumă-mi tu filosofia lui, fiindcă nu pot să-l citesc, mă enervează. - Supraomul, zise Miron, e în primul rând omul eliberat de orice morală și în care irump forțele vitale, instinctuale. Filosofia lui e un atac la adresa creștinismului, pe care îl consideră o catastrofă în care a căzut omenirea de două mii de ani. Trebuie citit, orice atac asupra valorilor le poate întări. Dacă iubești civilizația noastră greco-creștină ai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
brusc de o neliniște intensă. Senzația că amintirile celuilalt se infiltrau atât de subtil printre ale lui era tulburătoare, sugerând existența unui conflict inconștient. Memoria reprimată a lui Trask căuta să se exteriorizeze. Era oare posibil ca personalitatea savantului să irumpă așa de puternic, punând stăpânire pe conștiința lui Marin? Cu acest gând obsedant în cap, Marin intră într-o cabină telefonică și sună la Societatea "Plăcerea". Răspunse o voce feminină. După ce Marin se identifică, vocea îl instrui: \ DOUĂ PERSOANE TE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
unui adevărat destin. Deține ceva din natura gravă a fatalității. De altfel, în lumea greacă și mai târziu, destinul înseamnă ceea ce deja se spune. Se anunță el însuși prin vocea neomenească a unui vizionar, e asemeni unei decizii atemporale ce irumpe în timp. La vremea respectivă gestul lui Erostrates a fost socotit de greci un act de gravă impietate. Drept urmare, acest lucru i-a determinat să interzică pentru totdeauna pomenirea numelui său. Însă tradiția, care nu ascultă de interdicții, avea să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fie absurd (widersinnig).“ Este ceea ce ar putea fi recunoscut în cazul unui dezastru natural. „Ceea ce este simplu prezent (das Vorhandensein), în măsura în care Daseinul îl întâlnește, poate, ca să spunem așa, să ia cu asalt ființa Daseinului, de pildă evenimente naturale care pot irumpe distru gându ne.“ Astfel de evenimente sau întâmplări nu sunt doar lipsite de sens, ci potrivnice sensului, absurde. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 121 Cum am putea înțelege aceste distincții care se voiesc totuși destul de ferme, cu granițe sigure? Ne dăm
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cele absurde („numai ceea ce este lipsit de sens poate să fie absurd“). Însă cum ar putea ceva lipsit de sens să devină potrivnic sensului însuși? În ce fel are loc această sumbră metamorfoză? Într-adevăr, unele evenimente naturale pot să irumpă în așa fel încât să distrugă totul în cale. Erupția pe neașteptate a unui vulcan, ce îngroapă în cenușă localități întregi, ne apare absurdă. Revărsarea cumplită a apelor, ce șterge din cale așeză rile omenești, o resimțim imediat absurdă. Căderea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
definește substanța etică a cavalerilor rătăcitori din veacul al XX-lea. Mizând pe magia onirică, Pratt își construiește, meticulos, propria epopee a veacului trecut. Și nu este un accident că Rasputin se reîntâlnește cu Corto odată ce revoluția ivită de la 1905 irumpe în lume. Corto Maltese en Sibérie și La maison dorée de Samarkand sunt dipticul prin care Pratt oferă un decupaj narativ și grafic în care se topesc vocile și obsesiile lui Malraux, Bulgakov și Șolohov. În centrul acestui vast tablou
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în excursii), pândește la scara cea mare. Noi, printre bănci, amestecați, discutăm înfrigurați un punct dificil de matematică sau de geometrie. Auzim însă ropotul de pași al escuadei, în care predomină cadența de centaur a lui Tata Moșu. Înainte de a irumpe ei, suntem toți la loc, în bănci. - Banciu, Banciu vine! O tăcere grea se așterne. Fiecare din noi are un groaznic trac. În sfârșit. Fumuriu și zvelt, ca un arab, apare Banciu. Suie cu capul nițel plecat spre catedră, fără
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
apoi îl dau la o parte, fără fasoane, și cu mână fermă, apucară de clanța rablagită cu cățel de fier ostenit și trag de portiță în sens invers, către interior, deschizând-o. Prin larma care, din strada potopită de lume, irumpe cu spor de decibeli, puștii de la Școala de reeducare iscodesc într-o parte și în cealaltă, apoi își strecoară, dincolo de portiță, trupurile lor pricăjite și neliniștite, ca de dihor. O zbughesc în hainele lor, făcute standard din doc cafeniu, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu cap frumos și suspendat pe o spirală de aramă, se scandaliză doamna. Frivola presupunere răzbi instantaneu în livingul spațios, unde oaspeții, după un episod de precipitate șușoteli, se acomodară cu ideea insolitului colocviu pe care îl propunea Profesorul. Acesta irumpse în living, consultându-și ceasul lui de aur și începând abrupt: Doamnelor și domnilor, vă fac cei dintâi auditori și poate că vă voi face primii adepți ai unei translații moderne pentru o veche ipoteză, pe care, de secole întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Înhumare corectă și, ca și cum un astfel de caz ar fi fost inedit, că mormântul nu numai că nu este identificat, dar cu toată certitudinea i se va pierde și localizarea când va cădea prima ploaie mai puternică și plantele vor irumpe fragede și voioase din humusul creator. Luând În considerare dificultățile și temându-se să nu cadă În mocirla de recursuri În care, tăbăciți În șmecherii, avocații vicleni ai maphiei ar fi afunda-o fără milă și compasiune, legea hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
printre noi un tânăr și foarte talentat scriitor contemporan. Deși n-a trecut încă de pragul majoratului, Rareș Tiron debutează în literatură cu niște , un mănunchi de zece scrieri, care punctează excelent starea psihologică a viitoarei noastre națiuni. Nonconformismul său irumpe chiar din pagina de gardă, când își avertizează cu vigilență cititorul: „Contrar obiceiului larg răspândit, cartea aceasta vine fără nicio dedicație lipită pe frunte. Fiecare cititor își va dedica singur, și doar dacă va vrea, numai acele părți din carte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în care în nebunia mea intrasem se pierde de la sufletul meu și din carnea mea, desfăcându-se și pierind, asemeni unei fantasme răuvoitoare și întunecate fugind din somnul oamenilor odată cu venirea zorilor. Asemeni celei mai înspăimântătoare arătări a universului, probabil, irump dintre și prin dalele grele și triste ale unei cu totul și cu totul alte încăperi, ce pare a fi o biserică. Dar, stați, iar încăpere? Nu mai scap de încăperile astea, ce se întâmplă, numai de încăperi am parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
curgător ca o melodie populară despre copii, mame, nașteri, anotimpuri și despre munții Toscanei, unde crește iarba, bate vântul și cerul e albastru. Acolo, printre colinele natale ale Cadutei, primăvara e anotimpul învierii, din pământ prinde vigoare viața nouă, mugurii irump și seva urcă în copacii tineri. „Acum îi voi lăsa singuri pe bărbați, să le tihnească vinul și cafeaua, fără vorbăria unei femei“, a spus Caduta și a dispărut. Timp de patruzeci și cinci de minute eu și Kasimir au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]