1,240 matches
-
a statului român. Am dovedit asemenea, prin citarea numelor tuturor, că erau aproape toți privilegiați, iar susțiitorii prin grai și în scris a reformei constituționale erau toți... vornici, adecă, după vreme, boieri mari. La propunerile de reformă liberală găsim nedespărțit iscăliți pe vornicii: Lascar Catargiu, Manolaki Kostaki, Petru Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Ralet, Vasile Sturdza, Constantin Hurmuzache. Aceste propuneri se votau aproape totdeuna cu unanimitate; toată opoziția reacționară e reprezentată printr-un singur boier, logofătul Alecu Balș. De aci rezultă însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întregului simulacru de sistem parlamentar, începînd de la semnătura cea mai naltă, care s-așează, fără umbră de control și fără cel mai mic semn de întrebare, sub orice hârtie, încît într-adevăr ni se pare uneori că o mașină de iscălit ar putea înlocui în România, în zilele unui guvern roșu mai cu seamă, neresponsabilitatea chip constituțională. Să nu se zică cumva că guvernul n-ar fi avut pe cine numi directori la drumurile de fier sau că n-avem oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întregului simulacru de sistem parlamentar, începînd de la semnătura cea mai naltă, care s-așează, fără umbră de control și fără cel mai mic semn de întrebare, sub orice hârtie, încît într-adevăr ni se pare uneori că o mașină de iscălit ar putea înlocui în România, în zilele unui guvern roșu mai cu seamă, neresponsabilitatea chip constituțională. Să nu se zică cumva că guvernul n-ar fi avut pe cine numi directori la drumurile de fier sau că n-avem oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scrie corect; aci în sfârșit va afla cum scabroase afaceri se tăinuiesc de un întreg Corp legiuitor și servesc pentru canonizarea și trecerea între sfinți a autorilor lor. Dar poate că și viitorul Domn al României se va mărgini a iscăli, fără nici un control, tot ce i se va pune sub ochi și atunci, se-nțelege, România va continua de-a fi mare, glorioasă; cu atât mai mare și mai glorioasă cu cât i se vor strâmta hotarele, cu atât mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viitorul ce ne așteaptă: controlul exercitat de-un stat străin asupra percepției dărilor vamale și de navigațiune și o organizație întreagă de biurouri de reclamație a căror activitate să fie neîntrerupt îndreptată în contra activității fiscului nostru. Comunicatul de mai sus, iscălit de d. Kremer, ministru de comerț al Austriei, e, pare-ni-se, destul de elocuent pentru a arăta până unde se pot ridica, sub un guvern roșu, pretențiile de internaționalitate și de prerogative consulare. Pe când negoțul și industria străină, sprijinite cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stat e osândit la o retrogradare sigură când încape pe mâna oamenilor cari-și fac din politică o meserie de câștig, un mijloc de îmbogățire ori de bun trai. Avem înainte-ne o foaie ieșită de sub dictatul său propriu și iscălită de el, în care arată care trebuie să fie ținta partidului conservator. Întărirea instituțiilor, concordia între fiii aceleiași țări, asigurarea proprietății și a muncii, înlăturarea elementelor parazite cari, sub o formă sau sub alta, nu trăiesc decât din averea sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va conveni. Precum Basarabia ne-a fost luată nouă, cu tot tractatul iscălit, tot astfel ocupația provizorie a Bosniei și Herțegovinei devine o ocupație perpetuă, o apropriare. Tot tractat e la mijloc, ba încă cel de la Berlin, nu o convenție iscălită de Cogălniceanu. A treia întrebare: "Poate rămânea România neutrală, chiar dacă ar voi? " e, se-nțelege, cu mult mai grea. Noi răspundem prin alta întrebare: încercat-a România să rămâie neutrală în războiul trecut? Și, dacă ar fi încercat, început-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în adevăr dictatorială asupra navigației fluviului. "Austro-Ungaria - zice în privința aceasta memoriul pe care-l aveam înaintea ochilor - pare a urmări de mult scopul acesta. La 1857 ea a redijat în adevăr un proiect de reglement (7 noiembre) care s-a iscălit la Viena de cătră patru puteri, dar s-a respins la Paris, la 1858, de cătră puterile unite în conferență. Astăzi nu sîntem decât în fața unei tentative nouă de înviere a proiectului zădărnicit acum, douăzeci și doi de ani. Daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E destul ca un patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să meargă la preumblare pentru a lua diurnă, e destul să ridice mâna spre a vota o pensie reversibilă ca s-o ia asemenea. S-ar cere într-adevăr ca onor. patrioți să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cătră Principat. Austria n-a pregetat de a trage folos din avantajele cari i se asiguraseră în mod atât de abil prin acele articole. De la 8 iulie 1878 începînd, așadar câteva zile înainte de-a se-nchide Congresul, contele Andrassy iscăli cu d. Ristici un proiect de convenție prin care Austria se-ndatorea a-și întinde rețeaua căilor ferate până la Belgrad, iar Serbia se-ndatorea a construi un drum de fier care, plecând din Belgrad și urmând valea Moravei, avea a se uni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să se bucure de tratarea nației celei mai favorizate, arătând că ea obținuse acest drept altcândva de la Turcia și că Serbia moștenise obligațiile acesteia. D. Ristici pretindea din parte-și că în momentul în care Tractatul de la Berlin s-a iscălit Serbia nu mai era vasală a Turciei sau se bucura cel puțin de libertatea ei comercială. Acu abia Austria recurse la marile mijloace. Prin nota de la 17 octomvrie baronul Haymerle amenință pe Serbia cu ruperea relațiilor comerciale dacă va stârni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ori acești doi domni să rămână credincioși principielor, ori să știe că vor fi excluși din grup. La întrunirea la care s-a formulat ultimatul n-au luat parte toți moderații și unul dintre cei de față nu l-a iscălit. D. Panu, care nu luase parte la întrunire, a fost anunțat de cele petrecute și de hotărârea luată. A doua zi curentul electric făcu cunoscut d-lui Conta ce-i puseseră la cale coreligionarii politici. Ultimatul sosește apoi prin poștă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lovitura i-ar fi venit de la "amici". După o nouă corespondență a noastră, Scrisoarea unui ministru a produs în Iași efecte dezastroase pentru clădirea artificială a partidului roșu ce trebuia să se improvizeze acolo. Protestanții liberali-democrați (majoritatea grupului) cari au iscălit ultimatul către dd. Conta și Teriachiu sânt înfuriați. Cei rămași credincioși Excelenței sale de la Culte se află în cea mai mare perplexitate. Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondența noastră din Iași. "Poșta" din Galați ne-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întemeiază un partid atât de numeros ca cel roșu? Un grup de oameni cari abia proclamaseră la Ploiești răsturnarea formei de guvernământ și a dinastiei se recomandă - peste câțiva ani - Coroanei spre punere în funcțiuni, și condeiul răbdător al suveranului iscălește. Un ilustru academician descrie, sub pseudonimul Erdman de Hahn, persoana Domnitorului ca pe principala cauză a tuturor nenorocirilor noastre, ba o descrie ca fiind în conivență cu gheșeftarul Strusberg și cu prințișorii coțcari. La venirea ministerului liberal, Domnul își rezervă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca fiind în conivență cu gheșeftarul Strusberg și cu prințișorii coțcari. La venirea ministerului liberal, Domnul își rezervă anume ca pseudonimul de mai sus să nu fie colegul d-lui Brătianu, iar acesta izbutește totuși a-l introduce. Condeiul răbdător iscălește decretul de numire. Același academician scoate din arsenalul istoriei și a vastelor sale cunoștințe o armă pe cât se poate de periculoasă, teoria că, în caz de necesitate, uciderea regilor e permisă, ilustrul teoretician nu se sfiește a fi astăzi ultradinastic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța pe Domn de decrete de numire în cari figurau oameni vinovați de înaltă trădare și pasquilanți de cea mai rea specie, ce-i rămânea Domnitorului de făcut decât... să iscălească? Noi credem că, oricâtă iubire ar avea pentru patria sa adoptivă, o nuanță de ironie și de despreț al oamenilor a trebuit să răsară în privirea nobilului și cavalerescului suveran de câte ori iscălea asemenea decrete, fiecare din ele o frunză veștedă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce-i rămânea Domnitorului de făcut decât... să iscălească? Noi credem că, oricâtă iubire ar avea pentru patria sa adoptivă, o nuanță de ironie și de despreț al oamenilor a trebuit să răsară în privirea nobilului și cavalerescului suveran de câte ori iscălea asemenea decrete, fiecare din ele o frunză veștedă de toamnă, o iluzie pierdută, o existență morală nimicită c-o trăsătură de condei. Carol îngăduitorul e departe de-a fi atât de puțin fin precum le place unora a crede. El
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie deschise duminica, atunci să schimbăm Codul Muncii, dar să nu-l călcăm. Eu țin foarte mult ca această problemă să fie rezolvată. Sunt cazuri când oamenii au ajuns la spitale pentru surmenaj. Dimineața când vin la treabă, trebuie să iscălească condica (sic!), dar seara pleacă târziu. Sunt și cazuri când mame cu copii de una-două luni nu pot să-și alăpteze copilul din cauză că o țin 12 ore la muncă. În problema căsătoriilor între cetățenii noștri și cetățeni din democrațiile populare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul ar constitui nu o frontieră, ci o veritabilă barieră”. La 22 august 1936, Titulescu trimitea o telegramă adresată regelui Carol al II-lea și primului ministru Tătărăscu, prin care transmitea următoarele: „Nu am iscălit niciodată cu Beneș un tratat de trecere a trupelor sovietice prin România în ajutorul Cehoslovaciei, mai mult, nici nu am discutat cu el acestă chestiune. De altminterea, nici nu aș fi putut face un asemenea lucru fără autorizațiunea Majestății Sale
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
altă parte, constrângerea venea și din partea conducerii ocnelor, care-și trimitea oamenii să angajeze care în timp de iarnă, când țăranul era lipsit și de hrană, și de bani. Silit de nevoi, el lua banii care i se ofereau și iscălea contracte de angajare pentru primăvară sau vară. Primăvara și vara boierescul și munca la pământul din folosința sa îl puneau în imposibilitate de a-și respecta întocmai contractul. Urmarea firească era intervenția organelor executive ale statului. Într-o astfel de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
componență redusă, de rang secundar: egumenii de Solca (Vartolomeu Măzăreanu) și Moldovița (Venedict), Ion Paladi (biv vel logofăt), care a decedat pe drum, Ionacachi Milu (biv vel spătar). Actul cu revendicările „de obște” ale Moldovei, dus la Petersburg, a fost iscălit de mitropolit, și doar de nouă clerici și 25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noi) și convingea Austria că nu dorea să intre în stăpânirea Principatelor. Așadar, în perspectivă, Rusia putea să-și extindă granițele la Dunăre prin faza intermediară a alipirii Principatelor la Polonia. La 25 iulie 1771, Rusia, Austria și Prusia au iscălit convenția de împărțire a Poloniei, fără a o mai „despăgubi” cu Principatele, ceea ce a generat noi complicații. Rusia a fost nevoită să renunțe la ideea conservării de partea sa a întregii Polonii, pentru că, numai împărțind-o cu Austria și Prusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
egalitate, și frăție”. Un rol important în organizarea acelui detașament polonez l-a avut înrolatorul general în Moldova, Loga (Radziszewski), care, în august, „să poartă prin țară cu o cnigă șnuruită, cerând ajutor de arme, cu stăruința de a și iscăli în acea cnigă”. I s-au alăturat apoi dezertorii polonezi din armata țaristă, al cărei cantonament de la Bârlad, de pildă, se micșora zilnic ca urmare a dezertărilor. Ovidiu Bădina nota că „garda” Cantacuzinilor era formată din medelnicerul Dumitru Pelin și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sfârșit, la o înțelegere concretă cu maghiarii și de a organiza o legiune română. El avea scrisori de recomandare către Bem din partea lui Michal Czajkowski și Bystrzanowski. Deasemenea, N. Bălcescu avea și o scrisoare de acreditare destinată lui Bem și iscălită de Ion Ghica, în numele partidei naționale românești, în care era subliniată însemnătatea reconstituirii Poloniei pentru români, erau evocate relațiile strânse între români și emigrații polonezi, exprimându-se bucuria în legătură cu prezența generalilor polonezi în fruntea armatelor maghiare și speranța, „în ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar spune că el a fost primul dintre miniștrii austrieci care a folosit ziarele „pentru răspândirea ideilor sale în stil mare”. Dată fiind funcția sa în stat și pentru a nu angaja guvernul din care făcea parte, Bruck n-a iscălit nici unul din acele articole-proiecte. În legătură cu acel plan sau, mai bine zis, cu acele planuri, căci erau mai multe, și cu politica oficială a guvernului de la Viena, se impun unele precizări. Proiectele exprimă punctul de vedere al lui Bruck, al lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]