336 matches
-
draga mea, sunt în întârziere! Dați-i albumele voastre, mesdames, să vă scrie ceva, caligrafi ca el mai rar! E un talent, la mine în birou mi-a făcut o demonstrație, scriind cu slovă veche: „Egumenul Pafnutie și-a pus iscălitura“... Ei, la revedere! — Pafnutie? Egumen? Ia stai, unde-o ștergi și cine mai e și Pafnutie ăsta? strigă generăleasa cu ciudă insistentă și aproape alarmată în urma soțului ei, care dăduse s-o ia la fugă. Da, da, draga mea, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a plăcut scrisul și l-am deprins. Adineaori, când generalul a vrut să vadă cum scriu, ca să-mi găsească o slujbă, i-am compus câteva fraze cu litere diferite și, printre acestea, am scris și „Egumenul Pafnutie și-a pus iscălitura“, chiar cu scrisul egumenului Pafnutie. Generalului i-a plăcut foarte mult și tocmai de aceea și-a adus aminte. — Aglaia, spuse generăleasa, nu uita: Pafnutie, sau mai bine ia și scrie, căci uit întotdeauna. De fapt, credeam că e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a plăcut foarte mult și tocmai de aceea și-a adus aminte. — Aglaia, spuse generăleasa, nu uita: Pafnutie, sau mai bine ia și scrie, căci uit întotdeauna. De fapt, credeam că e vorba de ceva mai interesant. Și unde-i iscălitura? — Cred că a rămas în biroul generalului, pe masă. — Trimit acum pe cineva s-o aducă. — Mai bine v-o scriu altădată, dacă doriți. — Desigur, maman, spuse Alexandra, acum ar fi mai bine să mâncăm; ne este foame. — Bine și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a majorității Camerei și alta a majorității Senatului, această din urmă cu chiar î [nalt] P[rea] S[finția ] Sa părintele mitropolit al Ungro - vlachiei în frunte, au insistat pe toate căile, prin viu grai și în scris, sub proprie iscălitură și cu punere de deget, ca d. Brătianu să rămână prezident de Consiliu, "fiind prezența lui la cârma statului absolut legată cu interesele și viitorul Romîniei". î [nalt] P[rea] S[finția ] S[a] e desigur un prea bun teolog
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
semnăturile cetățenilor, dar c-o introducere cu totul în alt senz decât acela pe care i-l dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează, aleargă la toate ziarele spre a-și retrage iscălitura, declarând c-au fost amăgiți, dar nu le ajută nimic. Suplica s-a espedat deja marelui rabin C. A. Rosetti, care le și mulțumește ca unor "oameni rămași de la 1848" și veterani în lupta pentru buget. Degeaba lumea se zvârcolește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în acții Stroussberg? Ce să plaseze când n-aveau nimic? Dar au plătit poate primul vărsământ și au jucat asupra diferenței, pe prime, până la eliberarea integrală a acției sau, și mai rău, au căpătat un număr de acții gratis pentru iscălitura pusă sub documentul primitiv al fondațiunii. Dând Dumnezeu s-avem și noi bursă în țară, vom avea ocazia de a descoperi manoperile încîlcite ale agiotajului și a le descrie așa încît oricine să le priceapă. Așadar, cum am zis, subtilitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orașul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iași ar putea fi mulțumitoare guvernului d-lui Rosetti. Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetățenii ieșeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfiește a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepțiune și escrocherie. O mână
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Rosetti. Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetățenii ieșeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfiește a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepțiune și escrocherie. O mână de oameni fără căpătâi și fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înțelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
escrocherie. O mână de oameni fără căpătâi și fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înțelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au retras prin declarații publice iscălitura de pe acea suplică colportată de niște înșelători, încît trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a șefului uliței și pungașilor Bucureștilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial. Un act de rebeliune numește d. Rosetti opunerea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente parazite nu gândește nimenea. [11 noiembrie 1881] ["AM SPUS DIN CAPUL LOCULUI... "] Am spus din capul locului că nu punem temei pe mâncărimea de limbă a ilustrului Guță Panu, care se traduce zilnic prin câte - o circulară supusă la iscălitura d-lui C. A. Rosetti, menită a face pe lume să creadă că se lucrează în adevăr ceva pentru stârpirea relelor administrative. Nu se înlătură rele sociale prin circulări platonice. Abia legi organice, cari să reconstituie societatea discompusă de demagogie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în mod definitiv. Fiindcă după stil se recunoaște că bucățelele de articol din numărul de vineri al "Romînului" sunt scrise de d. C. A. Rosetti, am fi dorit ca să le și iscălească, precum articolul din "Deutsche Revue" e iscălit. Deja iscălitura unui articol e o rezervă ce individualizează oarecum părerile unui scriitor. Neiscălit, articolul din "Romînul" e adresat de partidul liberal întreg partidului conservator întreg; iscălit, e adresat de d. C. A. Rosetti ca om politic d-lui Maiorescu asemenea ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în acții Stroussberg? Ce să plaseze când n-aveau nimic? Dar au plătit poate primul vărsământ și au jucat asupra diferenței, pe prime până la liberarea integrală a acției sau, și mai rău, au căpătat un număr de acții gratis pentru iscălitura pusă sub documentul primitiv al fondațiunii. Dând Dumnezeu s-avem și noi bursă în țară, vom avea ocazia de-a descoperi manoperile încîlcite ale agiotajului și a le descrie așa încît oricine să le priceapă. Așadar, cum am zis, subtilitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Vera Inber. Autor a două poezii originale, Cântec fără cuvinte și Elegie nouă, și a vreo treizeci de articole și cronici tratând în special despre cultura și arta vecinilor din Est (îi mai apar, de altfel, și diverse note cu iscălitura micos), Mihail Cosma face și el tălmăciri din Vladimir Maiakovski, Serghei Esenin, Valeri Briusov și Ilya Ehrenburg, iar Victor Kernbach, pe lângă articole consacrate tot literaturii ruse și sovietice, publică numeroase traduceri din N. Ușakov, Maxim Gorki, Valeri Briusov, Konstantin Simonov
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
lunei), Emil Isac (Scrisoare către o femeie), Eugeniu Sperantia (Plâns... dans... alunecare), Ion Dragu. Se traduce un fragment din „ultima operă a lui Oscar Wilde înainte de a fi întemnițat”, La Sainte courtisane sau Femeia cu pietre scumpe (Alfred Hefter, sub iscălitura N. Vondra), actul al III-lea din tragedia lui Josephin Péladan Oedip și Sfinxul (Constantin T. Stoika), Cleopatra de Albert Samain (I. Peltz, sub inițialele numelui), Poeme și proză (Al. T. Stamatiad) și Don Juan în infern de Charles Baudelaire
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
adaptează poemul Dumnezeii de Walt Whitman. Cu piese de teatru colaborează Pompiliu Păltănea (Fugind de Charibdis, Jocul zeilor), Alfred Hefter ( Miros de iarbă, sub pseudonimul Hidalgo) și Dan Bădărău (Spre altă viață). Pe prima pagină, realizată de Alfred Hefter sub iscălitura Ciric, sunt prezentați Octav Băncilă, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Radu Demetrescu, A. C. Cuza, C. Stere, Mihai Codreanu, A. A. Bădărău. Câteva eseuri aparțin lui Mihail Dragomirescu (Don Quijote), A. Cantemir (Neo-Biblia unui european), N. Davidescu (Variații împrejurul clasicismului de
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
I. Frid, Falsele coșmaruri ale lui Eugen Ionescu). Un număr întreg este consacrat Congresului al XXII-lea al PCUS, totul fiind conceput în așa fel, încât „experiența” sovietică să fie transplantată în litera ei în literatura română. În ultimul an iscăliturile dispar din nou, iar numerele conțin exclusiv texte traduse. R. P.
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
prezentă în fiecare număr: versuri de Alfred Moșoiu (Scrisoare), D. Teleor (Sonet), Oreste (Și dintr-un zâmbet...), N. Rusu-Ardeleanu (Dorința), Ion Dragoslav (Primăvara) și Marcel Romanescu (sonetele Sărutul și Aurorei), epigrame ale directorului revistei, care își ascunde identitatea și sub iscăliturile Mio, Miz, Mihail I. Miozin. Fără semnătură apar traducerile Plăcerile vederii, după Les Peintures modernes de John Ruskin, un fragment din farsa lui Molière Gelozia lui Barbouillé și altul din cartea Din grădina lui Epicur de Anatole France. Un portret
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
Maria Cunțan, Ștefan cel Mare în Munții Vrancei de Elena D. O. Sevastos, Jărtfiții de Fanny Emeric), cronici plastice (Maria Buteanu), muzicale (Elena Chirilă) și teatrale. Colaboratoare constantă este Elena D.O. Sevastos, cu povești populare și cu folclor medical. Iscălitura Collangée (sau Col) de Piconchère apare cu oarecare regularitate, mai ales în ultimii ani, sub editoriale ( Și noi vom învia, Perpetuum mobile, An Nou!), schițe vesele (Cică să nu crezi) și versuri. În 1915 se introduce o secțiune nouă, asigurată
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
Dauș (Și Dacia), Adrian Maniu (Tâlharul). Ionel Teodoreanu e prozatorul preferat al redacției și al cititorilor, fiind prezent cu povestirile Un cerșetor, Amintire, Despărțire, Cocori. Se mai selectează proză de D. Iov (Domnul Cocuz. Amintiri din școală), Tudor Teodorescu-Braniște, sub iscălitura Andrei Braniște (Împăcarea), Ion Pas (Divagațiuni sentimentale, Însemnările unui soldat), N. Dunăreanu (Pagini din trecut). Se reproduce Justiție de I. L. Caragiale. Iosif Popovici este autorul studiului Cum caracterizează românul vecinii săi, iar Grigore Avakian al articolelor Cetatea Albă în prima
VIITORUL CETAŢEI ALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290563_a_291892]
-
Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „O palmă de cer”, „Moldova socialistă”, 1969, 31 august; E.I. Vieru, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Eliza Botezatu, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 192-203; Gheorghe Vodă, Iscălitura, Chișinău, 1978, 25-27; Mihai Cimpoi, Izvoarele poetului: Ion Vieru, LA, 1980, 47; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 65-68; Gheorghe Chira, Miracolul cotidianului, „Moldova socialistă”, 1986, 27 noiembrie; Constantin Cubleșan, „Un pământ venit dintr-o poveste... “, ST, 1991, 10
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
incursiune în timpul istoric, în baza documantelor existente, Simion Florea Marian face o precizare, în baza unei însemnări de pe cărțile bisericești, astăzi pierdute, despre prima mențiune a numelui Vama: “Numele de Vama al acestui sat, după cum ne putem încredința dintr-o iscălitură ce se află în unul din manuscriptele care s-au păstrat până astăzi în biserica cu hramul “Înălțarea Domnului nostru Isus Hristos” din Vama, datează cam de pe la an 1582. În acest an se vede că pe teritoriul, despre care ni se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dată la 1 mai 1742 (7250) unui om al domniei pentru a merge la Răchiteni, să cumpere 260 căpriori, o sută de grinzi de stejar „și lemnul, de lung, de gros, să fie după cum a da vel logofătul izvod cu iscălitura dumisale.” Poruncile domnești s-au înmulțit, pentru că erau necesare multe materiale pentru tocmirea bisericii. - Așa se face că la 16 mai 1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
azi, cât și în statele străine, ca: Cantacuzino, Brâncoveanu, Ghica, Mavrocordat, Ruset și Sturdza"6. Totodată, episcopul Romanului, Gherasim, marele logofăt Costachi Ghica, marele vistier Iordachi Russet și ceilalți membri ai Divanului confirmau cu acest act întărit de ei, prin iscălitură și punerea propriei peceți, faptul că Vasile Balș, la acea dată baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din această nobilă familie 7. Balș ceruse acest act pentru a putea proba vechimea familiei sale în fața autorităților vieneze. La acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
labirintica ei poveste să poată fi istorisită, este necesară o incursiune care să releve date și fapte, în directă legătură cu ceea ce îndeobște se consideră că a fost casa copilăriei poetului. Așadar, la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o bună regulă și control, comitetul va cumpăra un registru de încasări și unul de plăți care se vor viza de Onor. Protoerie 58. Urmează 45 de semnături; Protoieria aprobă comitetul, prin adresa nr. 510 din 27 aprilie 59, sub iscălitura protoiereului Al. Simionescu. În 1927 exista în Ipotești Școala Primară mixtă, având ștampilă proprie, instituție ce conlucra strâns cu biserica satului; în adresa nr. 53 din 10 mai, directorul școlii anunța preotul că duminecă 22 Mai, a.c., fiind ședința Cercului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]