KorAP: Find »[drukola/base=ischemie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...86 >

2,142 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson o va reprezenta tridimensional cu cele trei zone concentrice (fig. 15.6): zona centrală, cu necroza de coagulare indusă de arsură; zona mijlocie, de staza în care ischemia este dominantă și poate adaugă noi necroze în timp la zona centrală pe care o înconjoară; zona periferica în care hiperemia, hiperpermeabilitarea capilară, plasmexodia și eliberarea mediatorilor biologici care vor contribui la declanșarea și derularea cascadei evenimentelor fiziopatologice din cadrul reacției

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
local fie prin mecanisme încă necunoscute. În țesuturile nearse, edemul apare mai târziu decât în cele arse datorită hipoproteinemiei care atinge valoarea maximă la 8-12 ore după accident. Edemul postcombustional determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
sau aplicare de hemostatice local. Nu se fac niciodată pansamente circulare . Arsurile circulare la nivelul membrelor pot avea efect de garou și pot pune în pericol viabilitatea extremităților atunci cand determina instalarea rapidă a unui sindrom compartimental care poate evolua spre ischemie și necroza distală. Dacă monitorizarea pulsului capilar cu ajutorul unui aparat Doppler nu este posibilă, se înțeapă vârful degetelor cu un ac de seringă: sângerarea cu sânge roșu înseamnă o perfuzie periferica adecvată; întârzierea sau absența sângerării indică reducerea sau absenața

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de produși metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze cu caracter compresiv și care se pot însoți de ischemie acută periferică (edem, modificări de sensibilitate și motilitate, absența pulsului, răceala extremității) impune intervenția chirurgicală de urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica pot apare fenomene de compresiune asemănătoare cu cele produse de garou. Consecințele pot fi: acțiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls și motilitate, fenomene care impun intervenția de urgență. Evoluția hematomului are o mare importanță terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creșterea rapida a hematomului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
corespunde de regulă opririi hemoragiei. O creștere rapidă sugerează existența unei leziuni importante și impune intervenția chirurgicală de urgență. Aprecierea stării de compresiune trebuie urmărită atent pe o lungă perioadă de timp, ținând cont de sensibilitatea diferită a țesuturilor la ischemie. Țesuturile cu un metabolism mai redus (osul, pielea, cartilagiul) rezistă mai bine la lipsa de oxigen decât țesutul nervos sau cel muscular. Starea tegumentului nu reflectă întotdeauna starea circulatorie profundă. Se știe ca pielea rezistă 48 de ore, mușchii 6

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și generale. Reacțiile locale sunt determinate de prezența spasmului și a ischemiei acute: a. Spasmul vascular însoțește totdeauna leziunile arteriale, sub forma unui spasm segmentar, sau mai frecvent sub aspectul unui spasm violent, extins în general pe axul și colateralele vasculare situate sub leziune. Apariția spasmului agravează modificările determinate de traumatismul arterial

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
arterial deoarece limitează sau împiedică mecanismele de compensare circulatorie arterială (refacerea circulației prin colaterale). Spasmul poate apare și în traumatismele care nu interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
apare și în traumatismele care nu interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
interval scurt în întreaga rețea vasculară, arterială și venoasă situată în aval de leziune fiind cu atât mai gravă cu cât colateralele și masele musculare sunt mai distruse. Consecințele locale ale trombozei posttraumatice depind de durata întreruperii circulatorii, de intensitatea ischemiei, de valoarea circulației colaterale, de suplețea cât și de rezistența particulară a fiecărui țesut la anoxie. Ca urmare, se produc modificări metabolice locale și de pH (acidoză) cu consecință asupra tonusului și permeabilității vasculare, explicând apariția precoce și importanța edemului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului de ischemie acută. Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale eficiente și a unui puls convenabil

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului de ischemie acută. Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale eficiente și a unui puls convenabil în extremitatea indemnă. De asemeni, în fracturi sau luxații

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale eficiente și a unui puls convenabil în extremitatea indemnă. De asemeni, în fracturi sau luxații ischemia va fi afirmată numai dacă persistă după reducerea acestora. În general, decizia chirurgicală va fi pusă pe baza semnelor mai sus descrise. În cazurile incerte dar care permit o oarecare temporizare sub tratament medical, se vor efectua explorări paraclinice ce

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fi: imediate și tardive: 1. Complicațiile imediate sunt reprezentate de: hemoragie, care se poate produce concomitent cu traumatismul sau apare la un interval variabil după producerea acestuia, tromboză arterială, embolii arteriale, tromboze venoase, infecții. 2. Complicațiile tardive sunt reprezentate de: ischemia cronică posttraumatică la membrul inferior în obstrucțiile limitate ale segmentului arterial iliofemural, apărute după traumatisme cu fracturi ale oaselor bazinului. Clinic, se manifestă prin sindrom de ischemie cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]