630 matches
-
Articolul 1 Domnul Vărzaru Ion se demite din funcția de primar al comunei Islaz, județul Teleorman. Articolul 2 Se stabilește data de 2 aprilie 1995 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Islaz, județul Teleorman. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă --------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111966_a_113295]
-
Articolul 1 Domnul Vărzaru Ion se demite din funcția de primar al comunei Islaz, județul Teleorman. Articolul 2 Se stabilește data de 2 aprilie 1995 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Islaz, județul Teleorman. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă --------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111966_a_113295]
-
Boroleanu - Sector - 1.490 ml, lățime = 6 ml"; - la poziția nr. 188, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Volovăț - Hotar Tudora - 1.400 ml, lățime = 6 ml"; - la poziția nr. 196, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Hritac - Săliște I Islaz - 1.700 ml, lățime = 6 ml"; - la poziția nr. 197, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Huzum - Săliște II - 1.250 ml, lățime = 6 ml". PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș București, 31 august 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234997_a_236326]
-
delimitat astfel Un nucleu situat în jurul unui conac care se află acolo unde se află biseica nouă spre Stroesti până aproape de casă lui Soceanu câteva construcții unde stă acum familia Ursescu de asemenea pe partea dreaptă a pârâului bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la stăvilar...conacul Dragu
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
principale, cât și în Câmpia Română până la Dunăre. Figurează, de asemenea, căile de comunicație: șoselele principale și drumurile, inclusiv drumurile oilor, drumurile sării și drumurile buților. Harta prezintă și unele monumente istorice din epoca romană: drumurile romane de la Celei și Islaz spre Râmnicu Vâlcea, podul lui Traian dela Drobeta Turnu Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni, la vest de pod, este desenată o mică movilă având deasupra o cruce reprezentând simbolic lupta și biruința lui Mihai
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
de niște idei destul de avansate, mergând până la scopul de a înlătura o cârmuire nedreaptă și a schimba rânduiala existența. Dealtfel, îndată după aceea, în anul următor, ia ființă organizația secretă revoluționară “Frăția” care va pregăti revoluția de la anul 1848. La Islaz, punctul de declanșare a acestei revoluții, răbufnește încă în 1845 o răscoală locală a țărânilor, determinată de starea grea a păturii de jos de pe marginea Dunării. Nu trebue ignorat nici faptul că haiducia că forma de luptă socială, pentru dreptate
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
dintr-o comună vecină) printr-un drum rutier comunal asfaltat. Satul este o dovadă că această regiune era locuită încă din neolitic, dovadă fiind tezaurul dacic din piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul de Istorie din București, în sala "Tezaur". În cartierul Valea Tatei s-au găsit urme ale unei așezări din sec. I-IV peste care este suprapusa altă protoromâna din sec. VI-X. Peste
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
Convenția cu data de astăzi, Părțile Contractante au decis să-i precizeze condițiunile de aplicare după dispozițiile de mai jos: I. Avînd în vedere situația excepțională a populației domiciliată în regiunea muntoasă, unde locuințele sînt depărtate de exploatațiunile agricole, de islazuri etc., din partea cealaltă a frontierei cu peste zece kilometri, cele două Părți Contractante au convenit că, în virtutea articolului 1, aliniatul 3 a prezentei Convențiuni, zona frontieră limitrofa prevăzută în acest articol să fie stabilită, în partea poloneză, în sectorul frontierei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
lărgita cu o zonă complementară care să cuprindă restul teritoriului plasei Visau, precum și teritoriul plasei Iza, situat pe țărmul drept al râului Iza. Acea zonă frontieră complementară nu este destinată decât pentru aplicarea dispozițiilor prezenței Convenții, care sînt în legătură cu folosirea islazurilor anotimpului, precum și cu înlesnirile personale respective. Localitățile române aflate în zona frontieră complementară vor fi cuprinse în lista de localități prevăzute la articolul 25 al prezenței Convenții. Permisele de trecere, valabile pentru locuitorii acestei din urmă zone, vor fi prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
cuprins: "1941", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1704197,16", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 558, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Islaz", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1966", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1638157,92", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 559, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
nr. 33, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Veche, Ds 499"; - la poziția nr. 34, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Livezilor, Ds 551"; - la poziția nr. 35, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Islazului, Ds 543"; - la poziția nr. 36, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Salcâmilor, Ds 186"; - la poziția nr. 37, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Fundătura Salcâmilor, Ds 475"; - la poziția nr. 40, coloana nr. 2 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
Tâmplaru". 12. Anexa nr. 47 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Moșteni"se modifică după cum urmează: a) la poziția nr. 159, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "Suprafața = 15 ha, Vecinătăți: N - hotar teritoriu cadastral Blejești, E - islaz comunal (Tarlaua 3), V - islaz comunal (Tarlaua 23)"; b) la poziția nr. 160, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "Suprafața = 11,38 ha, Vecinătăți: N - intravilan, E tarlaua 16, V - tarlaua 17, S - hotar teritoriu cadastral Botoroaga"; c) poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Moșteni"se modifică după cum urmează: a) la poziția nr. 159, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "Suprafața = 15 ha, Vecinătăți: N - hotar teritoriu cadastral Blejești, E - islaz comunal (Tarlaua 3), V - islaz comunal (Tarlaua 23)"; b) la poziția nr. 160, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "Suprafața = 11,38 ha, Vecinătăți: N - intravilan, E tarlaua 16, V - tarlaua 17, S - hotar teritoriu cadastral Botoroaga"; c) poziția nr. 165 se modifică după cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură primăria (începutul secolului al XIX-lea) și spitalul
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
nu mai dețin animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost întreținute corespunzător, motiv pentru care și calitatea și cantitatea de iarbă sunt necorespunzătoare. În momentul de față în satul Tărlungeni învățământul
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
se termină la Ocolul silvic și DJ 702 B km 36,200.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "85.000 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Islazului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "L - 200 m. Intrare din DJ 702 B km 30 și se termină la izlaz.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "10.000 lei"; - la poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
evrei au participat la revoluția pașoptistă din Țara Românească. Pictorul revoluționar Constantin Daniel Rosenthal a plătit cu viața participarea la revoluție fiind prins de către autoritățile austro-ungare, dus la Budapesta și torturat până la moarte. La 9 (21) iunie 1848, "Proclamația de la Islaz" a revoluționarilor pașoptiști din Țara Românească proclama „emanciparea "israeliților" și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință” (art. 21) . In anii următori Unirii, Alexandru Ioan Cuza a făcut primii pași spre emancipare. Au fost cooptați evrei în posturi publice iar
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova). Are în componență actualele județe și unități administrative: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate de est de râul Olt din județele Vâlcea și Olt, precum și sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică . Localitatea Predeal (însă fără Timișu de Sus și Timișu de Jos
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge, pe alocuri densități apreciabile (60-90 exemplare
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
oltenești și județul Olt. În perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Vâlcea (aceasta cuprindea și comune situate la răsărit de Olt care au fost desprinde din vechiul județ Argeș). Piatra Olt aparținea regiunii Argeș, iar comuna Islaz a fost atașată regiunii Teleorman. În perioada 1952-1968 cea mai mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
fost atașată regiunii Teleorman. În perioada 1952-1968 cea mai mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești"). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București. Actuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. Celălalt, dintre Crivăț și Budești, construit la începutul secolului al XX-lea, este clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
satele scrise cu caractere înclinate ar putea deveni cartiere în viitor, prin simpla extindere și unire teritorială a municipiului Brăila cu aceste sate vecine. Cartierul Chercea este cel mai mare cartier că suprafață al Brăilei, si, la fel ca Brăilița, Islaz și Radu Negru, fostă comună. Zona Metropolitană Brăila-Galați /Braigal va fi formată din: Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]