642 matches
-
teren de „antrenament” în perspectiva înființării colhozului (gospodărie agricolă colectivă, pe românește). Ca să revenim la subiect, vom spune că tot acești doi inspectori s-au arătat nemulțumiți față de următoarele deficiențe organizatorice: „...semințele furajere programate, care urmau a fi însămânțate pe islazul comunal au fost ridicate în parte dela Direcția Agricolă”, prin urmare și sub amenințarea unei pedepse aspre, șeful Ocolului agricol Unțești îl somează pe primarul comunei, Gheorghe Lăpușneanu, ca în termen de 48 de ore să rezolve problema! Inspectorii s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ocupație. Soldații și ofițerii abuzau de alcool. Fiind în stare de ebrietate, ei furau bani și alte lucruri de preț, îi amenințau pe țărani cu lichidarea fizică, le luau animalele, obiectele de preț din casă și ogradă, grâul, bovinele de pe islazuri etc. Au fost documentate cazuri în care soldatul sovietic manifesta violență față de localnici, maltratând și violând fete: <<cu ochii mei de copil am văzut cum soldații furau și violau fetele mari în fața noastră, a acelor mai mici, bătându-ne. După ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu huzurul și statul în fund pe scaunul de la catedră, că a venit timpul să pună osul la treabă, forțându-i să iasă la scris lozinci pe gardurile din sat, să iasă la muncă voluntară la curățarea de spini a islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a venit din inițiativă parlamentară, „guvernul e dator să spună care sunt părerile sale în legăătură cu aceste reforme.” În ceea ce privește reforma agrară „ Dacă nu i se poate da țăranului tot ce trebuie, atunci să-i dea indispensabilul și indispensabilul este islazul. Astăzi, țăranul este speculat mai ales cu ocazia învoielilor, căci în multe locuri locuitori nu au, mai ales primăvara, islaz, pentru pășunarea vitelor. Se mai poate întârzia cu dispoziția dării pământului în mod individual la țărani, prin faptul că va
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
reforma agrară „ Dacă nu i se poate da țăranului tot ce trebuie, atunci să-i dea indispensabilul și indispensabilul este islazul. Astăzi, țăranul este speculat mai ales cu ocazia învoielilor, căci în multe locuri locuitori nu au, mai ales primăvara, islaz, pentru pășunarea vitelor. Se mai poate întârzia cu dispoziția dării pământului în mod individual la țărani, prin faptul că va fi nevoie de forme, de expertize, de anchete, se mai poate întârzia cu scopul de a se face o repartiție
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
în mod individual la țărani, prin faptul că va fi nevoie de forme, de expertize, de anchete, se mai poate întârzia cu scopul de a se face o repartiție mai justă de a îmbunătăți starea generală a țării, dar chestiunea islazurilor nu suferă întârziere.” În ceea ce privește reforma electorală, ar fi dorit să afle de la guvern mai multe informații: „Se propune un colegiu unic. Dar ce fel de colegiu unic voiți să faceți? Voiți un colegiu unic împreunând cele 3 colegii? Vreți colegiul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
după împărțirea moșiilor statului și a instituțiilor de binefacere. Dar liberalii nu-și puneau prea mari speranțe în asigurările date de conservatori în acest sens, având în vedere faptul că a mai existat o experiență asemănătoare. Este vorba despre legea islazurilor comunale din 1907. Darea islazurilor nefiind sancționată de lege, ci lăsată la bunăvoința proprietarilor, n-a dat rezultate. Al. Marghiloman a luat apărarea marilor proprietari, susținând că nu era vina lor că nu s a ajuns la rezultatele sperate. Dacă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a instituțiilor de binefacere. Dar liberalii nu-și puneau prea mari speranțe în asigurările date de conservatori în acest sens, având în vedere faptul că a mai existat o experiență asemănătoare. Este vorba despre legea islazurilor comunale din 1907. Darea islazurilor nefiind sancționată de lege, ci lăsată la bunăvoința proprietarilor, n-a dat rezultate. Al. Marghiloman a luat apărarea marilor proprietari, susținând că nu era vina lor că nu s a ajuns la rezultatele sperate. Dacă nu s-au realizat mai
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
sancționată de lege, ci lăsată la bunăvoința proprietarilor, n-a dat rezultate. Al. Marghiloman a luat apărarea marilor proprietari, susținând că nu era vina lor că nu s a ajuns la rezultatele sperate. Dacă nu s-au realizat mai multe islazuri, ”vina este a consiliului superior agricol, a procedurilor încete, a formalismului extrem”. Dar dacă de data aceasta, proprietarii, având mijloacele la dispoziție, n-ar respecta angajamentul de a ceda, Al. Marghiloman declara că Partidul Conservator era dispus să accepte sancțiuni
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și vacile lor pe la Podul Ghiocăi, ai lui Vasile Marin (3 băieți) cam în dreptul satului. Pe lângă ei se mai lipeau alții mai mari sau mai mici în două tabere
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat poporul pentru a asculta cunvântul de mântuire al revoluționarilor din 1848. dă Timișoara, Blaj. Șelimbăr, Alba lulia, Câmpia Libertății. Câmpia Turzii, P 'evna, Qituz, Islaz. Vidin...... 3. Ghicitori a) "Cine-a fost numit așa......?" „Rege al Daciei" (Decebal) "Principele cel mai puternic și mai Viteaz" (Mihai Viteazul) "Lumina lunii" (Iancu de Hunedoara) "Apus de soare" (Ștefan cel Mare) "Regele țăranilor" (Gheorghe Doja) "Craiul munților" (Avram
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ureche, cu mantaua fluturându-i pe umeri după voia vântului și, drept singur veșmânt pentru membrele inferioare, o pereche de ghete! E drept că era așa de cald! După pod, ajungem la poștă; dar cai nu sunt; se află pe islaz; suntem constrânși să mergem în întâmpinarea acestor patrupede la o jumătate de leghe în urmă. Descoperim sub colibe de ramuri, aproape de o pădure, pe căpitanul poștei fumându-și liniștit țigara și fără să se grăbească prea tare să trimită după
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de-al doilea comandantul Divizionului 3 de cavalerie din aceeași localitate, și-au minimalizat participarea până la negare. Astfel, deși parucicul Hariton Racotă a însoțit grupul lui Ion Eliade Rădulescu, maior Christian Tell, căpitan Nicolae Pleșoianu și locotenent Grigore Serurie la Islaz, la 9/21 iunie, unde a fost citită proclamația revoluționară, iar fratele său, căpitanul Alecu Racotă a primit dispoziții de la Guvernul provizoriu, proaspăt întocmit, să se deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel dintâi a prezentat o versiune confuză în "tacrirul" luat la 2/14 iulie 1849, conform căreia el n-ar fi cunoscut adevăratul motiv al deplasării la Islaz și că n-a putut executa toate dispozițiile primite, deoarece "divizionul era răspândit din pricina bolii holerii", iar cel de-al doilea a declarat în "tacrirul" din 22 iulie/3 august 1849 că n-a participat la marșul asupra Craiovei, "fiind
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aburul ei fin de ceață, cu iarba încă udă de rouă, în care nu găseam lăcuste, și pe care alergam, fără frica albinelor, trîntore șa ele la ora aia, albine care ne înțepau zilnic picioarele desculțe, în care mărșăluiam același islaz, după-amiază, în soarele puternic al verii, unde parcă zumzetul lor făcea aerul să vibreze și să distorsioneze imaginea acelui colț de rai. Încep să cred în Dumnezeu? Pescuiam până dădea soarele. Făceam kilometri întregii pe malul râului, după care ne
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în școala normală, dar și de natură, cu tact pedagogic. Se ocupa de instrucția copiilor în condiții noi, punând mare bază pe principiul intuiției și pe orientarea practică. Profesând în mediul rural, putea ține lecțiile în curte, în livadă, pe islaz sau în pădurea apropiată. Se implică total pentru cunoașterea elevilor, purtând cu ei discuții libere în ore rezervate special pentru asta, încercă să-și apropie părinții, vizitându-i acasă. Așa se scurse primul an de activitate profesională. Vacanța de vară
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mentalităților și receptarea ideilor occidentale. -În toate programele se cerea: suveranitatea poporului; organizarea statului pe baze constituționale; responsabilitatea domnului; organe politice reprezentative și responsabile; desființarea privilegiilor; egalitatea în fața legilor; libertatea personală. -Ceva mai avansat era modelul politic din ”Proclamația de la Islaz”, care preconiza o formă de guvernare qvasi republicană, cu un domn responsabil ales pe 5 ani. -Deși înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția de la 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru formarea României moderne. -Programele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pentru formarea României moderne. -Programele revoluției au fost : “Petiția proclamație“ 27 martie 1848, Iași (Moldova); “Petiția Națională” 3-5 mai 1848, Blaj (Transilvania); “Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” 12 mai 1848, Brașov; “Petiția Țării”20 mai 1848, Cernăuti (Bucovina); “Proclamația de la Islaz 9 iunie 1848, Islaz (Țara Românească); “Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat”15 iunie 1848, Lugoj (Banat); o “Dorințele partidei naționale din Moldova” august 1848, Cernăuți (Bucovina). 4. Constituirea statului național român. Unirea Principatelor Române. Domnia lui Al. I.
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-Programele revoluției au fost : “Petiția proclamație“ 27 martie 1848, Iași (Moldova); “Petiția Națională” 3-5 mai 1848, Blaj (Transilvania); “Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” 12 mai 1848, Brașov; “Petiția Țării”20 mai 1848, Cernăuti (Bucovina); “Proclamația de la Islaz 9 iunie 1848, Islaz (Țara Românească); “Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat”15 iunie 1848, Lugoj (Banat); o “Dorințele partidei naționale din Moldova” august 1848, Cernăuți (Bucovina). 4. Constituirea statului național român. Unirea Principatelor Române. Domnia lui Al. I. Cuza În anul 1849
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
declarat război Imperiului Otoman (12 aprilie 1877) și a început trecerea armatei rusești prin teritoriul românesc spre Balcani -În aprilie 1877 s-a instalat la Dunăre starea de război: turcii au bombardat localitățile de pe malul drept al Dunării: Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu; armatele române au ripostat bombardând: Vidinul și Turtucaia. -La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, răspunzând interpelării deputatului Nicolae Fleva, a declarat că țara dorea ruperea legăturilor cu Poarta “Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania, de la poalele Mun ților Harghitei, din masivul Hășmașul Mare, de la întretăierea Culmii Cucului cu cea a Laloșului, și se varsă în Dunăre pe teritoriul comunei Islaz din județul Teleorman. Are o lungime de 615 km, iar bazinul său hidrografic se întinde pe 24.050 km. Orașul străbate trei mari provincii romînești (Transilvania, Muntenia și Oltenia, pe ultimele două delimitîndu-le istoric) și șapte județe (Harghita, Covasna, Brașov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în comun. Formele de activități de grup menționate mai înainte pot fi considerate drept "cooperație neformală"1. 1. 1. Agricultura asociativă concepte și definiții Mișcarea cooperatistă în accepțiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
SUNETELOR. Revista pe internet Artasunetelor.ro a lansat primul ei volum tipărit. Cartea Arta Sunetelor are un cuprins deosebit de atractiv, cu texte de referință, nepublicate în spațiul virtual: “Cine dădea muzică la toată România?” (Florin Silviu Ursulescu), “Pietre rostogolite pe islaz” (Dumitru Ungureanu), “Scurtă istorie a chitarei electrice” (Gabriel Petric), “Team of sounds” (Denis Dinulescu), “Rock sub seceră și ciocan” (Nelu Stratone), “Crâmpeie de suflete” (Ioan Big), “Mini istoria muzicii country” (Ovidiu Moldovan), “Remember the 60’s” (Mircea Giurgiu), “Doinind pe lângă
Recenzii by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83475_a_84800]
-
banii ce primeau de la săteni. De aceea se calcula venitul moșiilor după numărul clăcașilor. Sătenii clăcași erau îndrituiți de ex. după dispozițiile Regulamentului Organic din Valahia a primi pogoane pentru case și grădină, pentru cinci vite câte jumătate pogon de islaz și trei pogoane de fânețe, pogoane de arătură și lemne de foc din pădure; iar pentru aceasta erau obligați a da proprietarului dijmă din rodul pogoanelor primite; a lucra 13 zile, din care o zi de plug, și a-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]