965 matches
-
pentru că Al. Zub a fost zvârlit de regimul totalitar în temnițe și locuri de exterminare timp de peste 6 ani, plătind în acest fel curajul de a se fi ridicat în apărarea demnității naționale ultragiate. Și cât de mult amânată, după ispășire, cât de plină de peripeții și „chinuită” i-a fost revenirea la Institut ! Caracteristic pentru omul Alexandru Zub ni se pare și faptul că nu l-am auzit, fie și o singură dată, vorbind despre îndelungata recluziune, cu suferințele ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost desemnat prin numele de Orcus; în norvegiană ork = putere) se zbate în lanțuri 233, dar mînia să este un lant spiritual. Vidul mîniei se va manifesta prin războaie și pasiuni, care vor mistui acest gol și vor face posibilă ispășirea. Dar Luvah este silit să intre în această stare inferioară, de robie, (din care se va elibera cînd Urizen îl va "scăpa din vedere") tocmai de către Urizen căzut, Prințul Luminii căzut. Numele Uri-zen ar putea însemna "Zenitul Luminii" (la Böhme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se află sub "comandă socială", spune Berdiaev în lucrarea Destinul omului în lumea actuală. Temeiurile ei autentice sunt de natură religioasă, or tocmai aceste temeiuri sunt imperfecte, pentru că nu au impus, pe lângă primele ei două forme "revelația legii (Tatălui), revelația ispășirii (Fiului)" pe cea de-a treia: "revelația creației (Duhului)"204. Abia ajunsă aici, în faptul celei de-a treia revelații, lumea va intra în zona autenticului ei, temeiurile religioase ale culturii se vor desăvârși; în urmare, cultura însăși se va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a ispășirii lui, ceea ce face din această narațiune o retranscriere în esență a preocupărilor fundamentale din literatura de înțelepciune și din cărțile populare de prevestire ale Evului de Mijloc. Sensul inițiatic pe care-l descifra Andrei Scrima în Poveste cu țigani se
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
marginale ale societății (precum sclavii, cerșetorii, străinii) și manifestări de penitență colectivă. Numeroase mituri legate de acest ciclu ritual narează moartea sau omorârea zeului (suprem sau al fertilității) și prăbușirea ordinii cosmice, care a urmat acestui gest. b) Riturile de ispășire urmăreau eliminarea din corpul social (dar și din cel cosmic) a elementelor impure, care ar putea amenința reluarea, plină de promisiuni benefice, a unui nou ciclu. Acum au loc diverse ceremonii de purificare, cu ajutorul substanțelor sacre precum apa (lustratio) sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
I.29, n.n.). Precum anotimpurile, în revenirea lor periodică, iar în chip firesc însușirile ce le sunt proprii, tot astfel își reiau îndeletnicirile (s.n.) și făpturile însuflețite (I.30, n.n.). Renăscutul (cel care a parcurs inițierea, n.n.) îndatorat să facă ispășire pentru o greșeală săvârșită fie în viața actuală fie în cea precedentă, despre care dau dovadă niscaiva suferințe (s.n.), nu trebuie să stea în legătură cu oamenii cumsecade, atâta timp cât ține pocăința (XI.47, n.n.). Pentru crimele din această viață, sau pentru greșelile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Ierusalim, cetatea coborâta din cer. Semnificații de bază: Cel care ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3.2.2.13.4. hilasmós, hilasterion: „iertare”, „curățitoriu” (SC); „curățire” (Blaj); „jertfă de ispășire”, „curățire” (BVA); „jertfă de ispășire” (G-R, C); „jertfă de ispășire”, „șjertfă deț ispășire” (BS); „propitiatio”, „propitiatorium” (Vg); „victime de propitiation”, „instrument de propitiation” (cu notă: „Litt. „propitiatoire” Ex 25, 17+; cf. He 9, 5...” etc.) (BJ); „expiation” (RSV). Septuaginta a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Semnificații de bază: Cel care ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3.2.2.13.4. hilasmós, hilasterion: „iertare”, „curățitoriu” (SC); „curățire” (Blaj); „jertfă de ispășire”, „curățire” (BVA); „jertfă de ispășire” (G-R, C); „jertfă de ispășire”, „șjertfă deț ispășire” (BS); „propitiatio”, „propitiatorium” (Vg); „victime de propitiation”, „instrument de propitiation” (cu notă: „Litt. „propitiatoire” Ex 25, 17+; cf. He 9, 5...” etc.) (BJ); „expiation” (RSV). Septuaginta a tradus ebraicul kapporeth, ce desemna
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3.2.2.13.4. hilasmós, hilasterion: „iertare”, „curățitoriu” (SC); „curățire” (Blaj); „jertfă de ispășire”, „curățire” (BVA); „jertfă de ispășire” (G-R, C); „jertfă de ispășire”, „șjertfă deț ispășire” (BS); „propitiatio”, „propitiatorium” (Vg); „victime de propitiation”, „instrument de propitiation” (cu notă: „Litt. „propitiatoire” Ex 25, 17+; cf. He 9, 5...” etc.) (BJ); „expiation” (RSV). Septuaginta a tradus ebraicul kapporeth, ce desemna capacul chivotului legământului care era
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3.2.2.13.4. hilasmós, hilasterion: „iertare”, „curățitoriu” (SC); „curățire” (Blaj); „jertfă de ispășire”, „curățire” (BVA); „jertfă de ispășire” (G-R, C); „jertfă de ispășire”, „șjertfă deț ispășire” (BS); „propitiatio”, „propitiatorium” (Vg); „victime de propitiation”, „instrument de propitiation” (cu notă: „Litt. „propitiatoire” Ex 25, 17+; cf. He 9, 5...” etc.) (BJ); „expiation” (RSV). Septuaginta a tradus ebraicul kapporeth, ce desemna capacul chivotului legământului care era stropit cu sânge
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
propitiatorium” (Vg); „victime de propitiation”, „instrument de propitiation” (cu notă: „Litt. „propitiatoire” Ex 25, 17+; cf. He 9, 5...” etc.) (BJ); „expiation” (RSV). Septuaginta a tradus ebraicul kapporeth, ce desemna capacul chivotului legământului care era stropit cu sânge în Ziua Ispășirii, cuvânt derivat și el de la k"par, „a ispăși”, „a șterge”, cu hilasterion, de la hiláskomai, „a îmblânzi (pe cineva)”, „a câștiga favoarea” (cuiva), care astfel a ajuns în Noul Testament să însemne și „a ispăși” (păcatele), iar hilasterion, „ispășire”. În Rom
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în Ziua Ispășirii, cuvânt derivat și el de la k"par, „a ispăși”, „a șterge”, cu hilasterion, de la hiláskomai, „a îmblânzi (pe cineva)”, „a câștiga favoarea” (cuiva), care astfel a ajuns în Noul Testament să însemne și „a ispăși” (păcatele), iar hilasterion, „ispășire”. În Rom 3,25, se spune ca pe Hristos Isus proétheto ho theòs hilasterion s...ț en tÄÎi auto¤ haímati: „Dumnezeu l-a rânduit ispășire s...ț prin sângele lui.” (t.n.) 1In 2,2 afirmă și el despre Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cuiva), care astfel a ajuns în Noul Testament să însemne și „a ispăși” (păcatele), iar hilasterion, „ispășire”. În Rom 3,25, se spune ca pe Hristos Isus proétheto ho theòs hilasterion s...ț en tÄÎi auto¤ haímati: „Dumnezeu l-a rânduit ispășire s...ț prin sângele lui.” (t.n.) 1In 2,2 afirmă și el despre Hristos că este hilasmòs s...ț perì tÄÎn hamartiÄÎn hQmÄÎn s...ț kaì perì hólou to¤ kósmou: „ispășire pentru păcatele noastre, s...ț și pentru ale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
en tÄÎi auto¤ haímati: „Dumnezeu l-a rânduit ispășire s...ț prin sângele lui.” (t.n.) 1In 2,2 afirmă și el despre Hristos că este hilasmòs s...ț perì tÄÎn hamartiÄÎn hQmÄÎn s...ț kaì perì hólou to¤ kósmou: „ispășire pentru păcatele noastre, s...ț și pentru ale lumii întregi.” (t.n.) Semnificații de bază: Cel care îi eliberează pe oameni de păcate prin moartea să + metonimie. 3.2.2.14. Mijlocitor 3.2.2.14.1. mesítQs: „împăcătoriu” (SC
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În acest context ideatic, este revelatoare reflecțiunea lui J. Renard: „Împrumut bucuros felul meu de a gîndi: nu țin decît la felul meu de a simți”. * „Conștiința este un chin tăcut al spiritului.” (P. Syrus) Este un „chin tăcut” pentru că ispășirea păcatelor trebuie să fie Întotdeauna opera monologului interior al „conștiinței” - nimeni nu te poate absolvi de păcatele pe care le ai! De fapt, nu atît păcatul În sine pe care l-am săvîrșit ne Întristează, cît nevoia pe care conștiința
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui Isus cuiva să-i treacă prin cap să facă din această opțiune imanentă regula și legea. După modelul profetismului și al milenarismului anumitor secte evreiești, afirmarea unei alte vieți, ignorând moartea și negativitatea, după venirea lui Mesia și după ispășirea pe cruce, dar pe pământ, nu părea lipsită de fundament. Isus revenit la Ierusalim sub formă carnală va cunoaște domnia pasiunilor și a dorințelor, a pulsiunilor și a plăcerilor unui trup omenesc în așa măsură încât va deveni sclavul lor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca s-o spunem cu cuvintele lui Rimbaud... Astfel dotat cu liberul arbitru, omul alege să facă rău când ar putea să prefere binele. Vinovat de o greșeală pe care putea să n-o facă, el este dator cu o ispășire. Osânda? Să muncească, să cunoască ce e rușinea, să nască în durere îpentru femei), să moară, să sufere și să transmită acest blestem până la sfârșitul lumii. Din acel moment, viața oferă, pe pământ, și ocazia ispășirii. Suferința devine necesară, chinul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este dator cu o ispășire. Osânda? Să muncească, să cunoască ce e rușinea, să nască în durere îpentru femei), să moară, să sufere și să transmită acest blestem până la sfârșitul lumii. Din acel moment, viața oferă, pe pământ, și ocazia ispășirii. Suferința devine necesară, chinul de asemenea, pentru că trebuie să te răscumperi, chiar dacă Hristos afirmă că a murit pentru a răscumpăra toate păcatele oamenilor, și asta pentru totdeauna. Panteismul pulverizează aceste ficțiuni. Dumnezeu există, desigur, - Evul Mediu nu ajunge la negarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate legile presupun urmărirea interesată a unui țel disociabil de virtute - plăcerea. Nimeni nu se supune niciodată pentru că legea e lege, ci pentru că prin această supunere obții mai multă satisfacție decât insatisfacție. De exemplu, neîncălcând legea, nu mai riști pedepse, ispășire și culpabilitate, și nici alte neplăceri consecutive nesupunerii. A te supune dă naștere plăcerii de a evita neplăcerea. A respecta o regulă pentru motive care țin de interes nu face totuși acest respect impur. Cu atât mai mult cu cât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rapid depășită grație unei cumințiri de factură creștină, o tresărire mântuitoare! Ne mai putem imagina și că nu se cuvenea, creștin fiind, să profesezi simpatii pentru Epicur și pentru discipolii lui în acele timpuri. Osândirea la rug trimite atât la ispășirea prin foc a unui păcat din tinerețe, cât și la o elementară prudență atunci când aspiri să faci carieră în Biserica catolică... 2. Voluptățile contemplative. Viitorul canonic al catedralei din Florența î1487) este așadar autorul unui text despre plăcere. Păcat de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca pe o șansă de a-l imita pe cel răstignit și de a obține astfel o mântuire oferită sub forma unui anticorp ceresc, Montaigne propovăduiește bucuria, voluptatea, plăcerea, viața, fericirea. Nici vorbă de transformarea trecerii noastre pe pământ în ispășire, nici de justificarea unor suferințe pe care să ni le impunem: de ce toate acestea? Cu ce scop? A trăi necesită o înțelepciune plină de veselie și nimic altceva. Montaigne nu contenește a se întreba cum poate cineva detesta sănătatea și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
construiască o fântână publică la Zorban, la câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o exultație la miresmele și formele lumii exterioare, ce e de făcut? Fericirea pe care i-o atribuie Camus lui Sisif e fericirea dureroasă și gravă a conștiinței treze și a lucidității. E, o spune Camus, fericirea lui Oedip după ispășire. Și mai e fericirea celor care au forța teribilă de a iubi; „Ceux qui s’aiment et qui sont séparés peuvent vivre dans la douleur, mais ce n’est pas le désespoir; ils savent que l’amour existe”. (La mer
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dar câmpul magnetic al sentimentului Își are propriile determinări, diferite de cele ale explicațiilor raționale. Μ Iisus a realizat „Marea Înviere”. Noi trebuie să realizăm „mici Învieri”, dacă se poate zilnic, adică tot atâtea Într-ajutorări, iertări și, mai ales, ispășiri de păcate. Μ Cel care creează toate condițiile pentru ca un adevăr să fie scos la iveală este la fel de valoros ca acela care-l descoperă efectiv. Μ Darul cel mai de preț pe care-l putem acorda femeii iubite este acela
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de ultimă clipă a lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, se supune unui efort curajos de a-și schimba vechile obiceiuri de a gândi totul numai din perspectiva unor beneficii personale egoiste. Nu există iertare sau Înălțare de sine decât prin propria ispășire a greșelilor Înfăptuite (fiecare culege ce a semănat: nu poți recolta, de exemplu, bunătate, dacă În suflet ai simțit numai ură sau dacă te-ai hrănit numai cu invidii!). Μ Cineva se joacă cu cuvintele și-i spune unui cunoscut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]