454 matches
-
această promisiune se urmărea menținerea unei legături favorabile și deschise cu starea nobiliară bucovineană. Agitațiile mazililor au continuat însă și în anul următor, cu numeroase reclamații împotriva Administrației Bucovinei și a șefului acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de abuzuri în serviciu, fiind numită o comisie de anchetă condusă de feldmareșalul Drechsel. După relatarea lui Enzenberg, mazilii bucovineni fuseseră instigați de unii ofițeri ca Umlau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca și de cei 1.500 fl. pe care ar fi urmat să-i primească pe an, ca asesor consistorial, abia însă după ce se vor fi fost reglementat veniturile mănăstirilor, reclamând faptul că domnul Moldovei își plătea mult mai bine ispravnicii. Atunci când generalul Enzenberg l-a îndemnat să ia în arendă dreptul de cârciumărit în orașele Cernăuți, Siret și Suceava, precum și în ocolul Câmpulung, acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cerut o sumă fixă de 1.000 de guldeni 204. La rândul său, generalul Enzenberg raporta, pe 19 octombrie 1785, Consiliului de Război din Viena, că informatorul lui Lupul Balș la Varșovia era Petru Nagni, un român din Suceava, fost ispravnic al ținutului cu același nume pe timpul lui Spleny, care, după ce a fost concediat de primul guvernator militar al Bucovinei, s-a stabilit în Polonia, unde se ocupa cu expedierea de corespondență. La Nagni fusese în vară serdarul Balș, iar primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de brigadă, fost membru al delegației ruse pentru încheierea păcii de la București. Noul guvernator a fost ajutat în conducerea oblastiei (provinciei autonome) numai de boieri pământeni, reuniți într-un sfat obștesc, asemănător cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de o educație și o instruire aleasă. A învățat cu profesori renumiți pentru limbi, care erau de circulație în acea perioadă: italiana, franceza, greaca și turca. Prima funcție, pe care a deținut-o Alexandru Dimitrie Ghica a fost cea de ispravnic al județului Olt. Această funcție corespunde astăzi, cu cea de prefect. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, va bulversa tagma boierească mai ales prin hotărârea fostului sluger de a confisca ”averile rău agonisite ale acesteia”. Printre cei care vor căuta să
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
cu care și-a unit destinul și întreaga viață, într-un tren care mergea spre Craiova. Cel are i-a sfătuit pe cei doi tineri căsătoriți să meargă la Oltenița , unde traiul era mai ușor decât în Oltenia, a fost ispravnicul județului Olt. Funcția de ispravnic este echivalentă azi cu cea de prefect. În Oltenița exista încă din perioada 1836 - 1840 o sfoară de moșie, pe care o cumpărase principele Alexandru Dimitrie Ghica. Este mai mult ca sigur că ilustrul principe
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
destinul și întreaga viață, într-un tren care mergea spre Craiova. Cel are i-a sfătuit pe cei doi tineri căsătoriți să meargă la Oltenița , unde traiul era mai ușor decât în Oltenia, a fost ispravnicul județului Olt. Funcția de ispravnic este echivalentă azi cu cea de prefect. În Oltenița exista încă din perioada 1836 - 1840 o sfoară de moșie, pe care o cumpărase principele Alexandru Dimitrie Ghica. Este mai mult ca sigur că ilustrul principe cumpărase acest teren arabil de la
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
inteligență, educație, corectitudine, cinste, demnitate, l-a cucerit pe Banul C care l-a recompensat, inițial, cu rangul de gramatic (demnitar ce avea în grijă catastifele), apoi de medelnicer (demnitar ce servea bucatele), serdar (demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Dinu de a se uni cu versatila grecoaică, dar nu numai că nu l-a crezut, mai mult, l-a alungat de la curte iar rangul de vătaf l-a încredințat lui Dinu care a ajuns apoi și la cel de ispravnic. Nu s-a mulțumit cu atât, s-a căsătorit cu Duduca cu care a avut câțiva copii. Slujitorii Domnului Grigore Ghica au făcut dreptate, l-au ridicat pe Dinu și l-au dus la ocnă. Duduca a luat tot din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fel de amfibie, îmbrăcat jumătate turcește și jumătate căzăcește, vine și întreabă pe provincial: cine i, de unde-i și unde trage?“; „O altă amfibie vine și-l întreabă de n-are marfă cu dânsul“ (M. Kogălniceanu, Fiziologia provincialului în Iași); „Ispravnicul era o amfibie cu straie moldovenești sau leho-asiatice, la picioare neamț, la cap franțoz, la brâu purta sabie și la șapcă roș“ (G. Sion, Un curcan. Novelă din Moldova). Mulți oameni de o anume vârstă și condiție socială adoptaseră costumul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu anteriul și cu giubeaua... Încalte mai sameni a ispravnic... dar înainte parcă erai un lăutar din tarafu lui Barbu...“ (s.m.) Ca expresie simbolică a fluctuației statutelor sociale, moda produce simultan semne de deosebire între diverse clase sau grupuri și semne de recunoaștere în sânul acestora. Paradoxul fenomenului, cum au
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sau de lemn slovele: azi, buche, vede, glagore, dobro, iest, juvete, zialo, kethalipa [= etc.]; apoi iar o ceruiam, și prin astfel de metod am învățat o icoană de minune, cine scria ca logofătu Scoarță? Ei! ei! când eram la zărăfia ispravnicului județului Slam Rămnic, scrisoarea mea era ca mărgăritaru.“ Cu asemenea deosebiri în formația intelectuală, neînțelegerea soților e perpetuă. Postelnicul nu se împacă în ruptul capului cu straiele nemțești în care l-a îmbrăcat nevasta și tună împotriva „romanțelor“ din care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ce-au ajuns astăzi feciorii de boieri, un Golescu care măsoară drumurile, și un Kretzulescu doctor“ (Amintiri istorice). În aceiași ani, întors de la Paris cu diploma de inginer de mine, Ion Ghica își nemulțumea adânc familia refuzând un post de ispravnic și l punea în uimire pe marele ban Tudorache Văcărescu prin calcularea promptă a unei dobânzi: „dacă nu ești zaraf, cum de știi să socotești așa de iute?“ (Moravuri de altădată). O mătușă a lui C.A. Rosetti ar fi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și toate acestea Însemnau bani grei. Păturică, devenind primul om al postelnicului, mediază toate aceste slujbe și trage și el foloase, cât poate. Scena „vânzării” unei funcții cu 500 de rubiere este Înfățișată În capitolul „Ce dai să te fac ispravnic”. Numele celui care a cumpărat funcția este Ciolănescu. Conflictul dintre Banul C. și Caragea se stinge În favoarea românului, pentru că la Poartă se zvonește că domnitorul jefuiește țara și postelnicul cade de la inima acestuia. Astfel, postelnicul Andronache Tuzluc este nevoit să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mișcare și se Împrietenește cu unii din căpitanii lui Tudor Vladimirescu. Apoi ia legătura cu Alexandru Ipsilanti și Îl trădează pe Tudor Vladimirescu. Ipsilanti Îi promite că, de va izbuti, Îi va da marea dregătorie a Craiovei. Deocamdată Îl face ispravnic pe două județe, de unde, Împreună ci Neagu Rupe-Piele, stoarce bani, chinuindui pe țărani. Tudor Vladimirescu este Înșelat, prins și ucis În lagărul de la Cotroceni. În capitolul „Cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, aflăm că domnitorul țării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dimache Pingelescu (spatar), Tudor Ciolănescu, Neagu Chioftea etc). Denumirea unor personaje apare și mai expresivă, prin contrast cu starea și rangul celui avut În vedere: Nichita Calicevski (de la calic- sarac) este baron. Alte nume sunt sugestive prin atitudinea personajelor, un ispravnic neputând avea decât un nume ca Mână-Lungă. Denumirile personajelor au uneori semnificații profunde. Astfel, numai un Boroboață (gafă, poznă) putea să rostească un discurs Încărcat de forța acuzării ca acela spus la petrecerea organizată de Dinu Paturică. Cadrul În care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea unui ispravnic sau prefect, numit de autoritatea centrală. Este de regulă egal cu un județ. Dres - acțiune de a drege, de a repara, a orândui, a aranja. Druște - fete care însoțesc mireasa la cununie și au anumite atribuții în pregătirea nunții. Epitrop
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în raportul de la 27 martie al lui Lamare citim: „Această țară este cu desăvârșire distrusă, ruinată și depopulată, dacă pacea și o grabnică mântuire nu vin în ajutorul ei. Nu este pildă de vexațiuni asămănătoare celor ce exercită la țară ispravnicii îndemnați de Divanul lui Ipsilanti și de ordinele suverane ale rușilor. Nu este zi în care să nu găsesc la ușa mea sau la aceea a cancelariei mele zece țărani români, plângând și implorând în zadar ajutorul meu. Înecările de la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
proporții pentru acel timp (944 pagini format mare, pe două coloane, cu litera măruntă). Tipărirea Începuse Încă din timpul lui Șerban Cantacuzino, la 5 noiembrie 1687. Potrivit unei note dintro altă tipăritura, Brâncoveanu, că mare logofăt al Țării Românești, fusese ispravnicul lucrării de tipărire a acestei prime Biblii românești. Ctitor de lăcașuri sfinte Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă Înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea, în septembrie 1832, că nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de țările lor cu Poarta. Ei cereau aplicarea capitulațiilor ca în oricare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în 1755, la Iași, un bucvar, care se dovedește a fi primul abecedar tipărit în limba română în spațiul moldovenesc. Cartea începe cu ,,buchiile”, după care sunt înșirate cele 10 porunci, apoi cele șapte taine etc. Predoslovia se adresează părinților, ispravnicilor și preoților prin care este exprimată nevoia de învățătură pentru popor, pentru ca toți să se îngrijească de ,,creșterea pruncească”, deoarece din creșterea lor ,,ca dintr-o rădăcină și bună și rea întru toată viața curge”. Cartea subliniază nevoia educației încă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie 1825,anume, șapte parale oca de carne de vită și opt parale oca de carne
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1831 cu condiția „să nu să ivească jalobă de asuprire”. Raportul vechilului Isprăvniciei din 9 mai 1831 arată cercetările efectuate și nesacrificarea de vite în afara cadrului legal de alte persoane, decât contractierul. Cercetările au demarat în urma țidulii elaborate de fostul ispravnic, spătarul Vasile Beldiman și a grupului de persoane doritoare să arendeze căsăpiile pentru intervalul 23 aprilie 1831-23 aprilie 1832,cu condiția vânzării cărnii la prețul de 25 parale oca. Contractul încheiat de serdarul Ioniță Hotiniul pentru intervalul 23 aprilie 1835-23
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]