444 matches
-
Facere 16, 15, Ieșirea 2, 22). În ceea ce privește creșterea și educația copiilor în vechiul testament ne sunt prezentate numeroase pasaje privind modul dar mai ales scopul educației. Vechiul Testament fiind o carte prin excelență educativă, evident că una din preocupările majore ale israeliților era aceea de a învăța pe copii lor mai întâi Legea lui Dumnezeu. Mama avea datoria să educe mai întâi copiii, primele elemente de educație fiind cele de morală (Pilde 1, 8; 6, 20). Centrul educației israelite îl constituia ansamblul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
6). Tot în spiritul unei bune creșteri, tatăl era de asemenea responsabil și de contractarea căsătoriilor fiilor săi (Facere 24, 4) și tot el întocmea acte de căsătorie pentru fiice. Nici educația fiicelor nu era neglijată. Legea sfințeniei interzicea tatălui israelit să-i permită fiicei sale să cadă în păcatul desfrâului (Leritic 19, 29). În afară de părinți, rol determinant în educarea moralreligioasă a poporului îl aveau preoții și leriții. Ei trebuiau să fie nu numai îndeplinătorii cultului impus de voia divină, dar
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
trăiască despărțiți unul de altul, ci să trăiască toată viața lor uniți în căsătorie nedespărțită”. Dispoziția respectivă (referitoare la cartea de despărțire) din Legea lui Moise nu era o obligație ci era de fapt „o concesie provizorie datorată învârtoșării inimii israeliților, adică incapacității lor de a se supune voii divine”. Ei primiseră permisiunea desfacerii căsătoriei pentru a se evita fărădelegi mai mari, cum ar fi fost maltratarea sau uciderea soției. Deci destrămarea familiei, prin desfacerea căsătoriei, este contrară voii lui Dumnezeu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
mai întâi în atenția alegătorilor adunați în salonul Balș532 și apoi a lui Titu Maiorescu, care cerea "Comitetului Central al grupării conservator-moderate" explicații asupra modului de raportare la probleme precum mutarea Curții de Casație la Iași, dar și aceea a israeliților, insuficient lămurită, în opinia sa, prin Constituție 533. Dincolo de blocajul apărut la nivel decizional în privința mutării Curții de Casație la Iași, fosta capitală a Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția de la 1848 nu contribuise la o schimbare de substanță a imaginii existente asupra unei comunități care-și căuta locul în societatea românească. Chiar dacă așa cum se știe prea bine "Proclamația de la Islaz" stipula emanciparea israeliților la articolul 21, un prim avertisment asupra puținei disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției moldovene
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției moldovene intitulat "Dorințele Partidei Naționale" care vorbea deschis despre "emanciparea treptată a israeliților moldoveni". Precauția luată era ușor de remarcat, dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere în națiunea română
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere în națiunea română a evreilor: "obiectivul trebuie sa fie fuzia israeliților și prefacerea lor în stare de cetățeni folositori statului"573. Nu peste mult timp, liderii politici români participanți la dezbaterile din timpul Adunărilor ad-hoc ale Moldovei și Țării Românesti, întrunite după Congresul de pace de la Paris din 1856, prezentau o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
remarca, în anul de grație 1864, printr-un discurs rostit în cadrul legislativului în timpul căruia problema evreiască era ridicată la rangul de problemă existențială pentru Moldova. "Vă spun, domnilor, că nu este nici o chestiune mai mare pentru Moldova decât în chestiunea israeliților."586 Argumentele aduse de liberalul moldovean se reduceau la invocarea unei piese de teatru cunoscute în epocă, scrisă de Vasile Alecsandri, Lipitorile satelor, prezentată ca fiind una inspirată din realitate. Dat fiind climatul existent, votarea în martie 1864 de către Camera
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
G. Ioanide, 1873. Bossy, Raul, V., "Candidați străini la tronurile române în secolele XVIII-XIX", în Convorbiri literare, an 57, decembrie, 1952. Brătianu, Gh., I., Sfatul domnesc și Adunarea Stărilor în Principatele Române, București, Editura Enciclopedică, 1995. Brociner, J., B., Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei I.C. Brătianu, București, Editura Albatros, 1993. Carp, Radu, Stanomir, Ioan, Vlad, Lauențiu, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
juifs, cu un autor ce semna sub pseudonimul Verax care încerca să demonstreze că niciodată evreii nu avuseseră libertățile și drepturile pe care reprezentanții lor le invocau cu diferite ocazii. În 1910, ca o replică la această lucrare apare Chestiunea israeliților români, de J. B. Brociner, în care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o replică la această lucrare apare Chestiunea israeliților români, de J. B. Brociner, în care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fiind întotdeauna victima nevinovată a goimilor fioroși. Agresorul pozează în victimă. „Pieirea ta prin tine” este doar vorbă aruncată în vânt, de prooroc? Ne punem serios întrebarea: nu cumva actul pe care și-l revendică acești hazari, de a fi israeliți infiltrați dinspre nord, arată că au fost aduși la mozaism de elemente ebraice propriu-zise, din seminția lui Dan, care după dărâmarea Ierusalimului la 70 d. Hr. ar fi plecat spre nord? Atunci proorocia patriarhului Iacov, cu privire la viitorul acestei seminții s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ceilalți evrei. Putem afirma în timp că Statul Israel constituie un memento pe care sionismul nu l-a ratat. Acolo, evreii pot face agricultură cu profit și să fie soldați viteji. Dar Iorga nu voia ca evreii români să devină israeliți, el voia ca ei să devină români! În ceea ce îi privește pe evreii americani, trebuie să rememorăm începuturile comunității evreiești din Statele Unite. Vom folosi drept document un apel al Președintelui George Washington adresat comunității evreiești din Newport, statul Rhode Island
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cluj Sanatoriul Dr. Liubas, Cluj Spitalul Israelit, Cluj Județul Ciuc Spitalul particular mixt Sft. Vicențiu, Miercurea Ciuc Spitalul de chirurgie a Bunurilor Private, Gheorghieni Casă de nastere Maria, Miercurea Ciuc Județul Constantă Sanatoriul Dr. Gafencu, Constantă Sanatoriul Diaconeselor, Constantă Județul Dorohoi Spitatul Israelit, Dorohoi Județul Dambovita Sanatoriul Dr. Bibicescu, Zarafoaia Județul Dolj Sanatoriul Bolintineanu, Craiova Dr. Baculescu, Craiova Sanatoriul Nicolin Titu, Craiova Sanatoriul Dr. Capraciu, Craiova Sanatoriul Laptes Emil, Craiova Județul Gorj Sanatoriul Dr. Haznas Nicolae, Tg. Jiu Sanatoriul Dr. Adamisteanu Aurel, Tg.
DECRET nr. 302 din 3 noiembrie 1948 privind naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128703_a_130032]
-
mai întâi în atenția alegătorilor adunați în salonul Balș532 și apoi a lui Titu Maiorescu, care cerea "Comitetului Central al grupării conservator-moderate" explicații asupra modului de raportare la probleme precum mutarea Curții de Casație la Iași, dar și aceea a israeliților, insuficient lămurită, în opinia sa, prin Constituție 533. Dincolo de blocajul apărut la nivel decizional în privința mutării Curții de Casație la Iași, fosta capitală a Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția de la 1848 nu contribuise la o schimbare de substanță a imaginii existente asupra unei comunități care-și căuta locul în societatea românească. Chiar dacă așa cum se știe prea bine "Proclamația de la Islaz" stipula emanciparea israeliților la articolul 21, un prim avertisment asupra puținei disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției moldovene
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției moldovene intitulat "Dorințele Partidei Naționale" care vorbea deschis despre "emanciparea treptată a israeliților moldoveni". Precauția luată era ușor de remarcat, dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere în națiunea română
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere în națiunea română a evreilor: "obiectivul trebuie sa fie fuzia israeliților și prefacerea lor în stare de cetățeni folositori statului"573. Nu peste mult timp, liderii politici români participanți la dezbaterile din timpul Adunărilor ad-hoc ale Moldovei și Țării Românesti, întrunite după Congresul de pace de la Paris din 1856, prezentau o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
remarca, în anul de grație 1864, printr-un discurs rostit în cadrul legislativului în timpul căruia problema evreiască era ridicată la rangul de problemă existențială pentru Moldova. "Vă spun, domnilor, că nu este nici o chestiune mai mare pentru Moldova decât în chestiunea israeliților."586 Argumentele aduse de liberalul moldovean se reduceau la invocarea unei piese de teatru cunoscute în epocă, scrisă de Vasile Alecsandri, Lipitorile satelor, prezentată ca fiind una inspirată din realitate. Dat fiind climatul existent, votarea în martie 1864 de către Camera
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
G. Ioanide, 1873. Bossy, Raul, V., "Candidați străini la tronurile române în secolele XVIII-XIX", în Convorbiri literare, an 57, decembrie, 1952. Brătianu, Gh., I., Sfatul domnesc și Adunarea Stărilor în Principatele Române, București, Editura Enciclopedică, 1995. Brociner, J., B., Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei I.C. Brătianu, București, Editura Albatros, 1993. Carp, Radu, Stanomir, Ioan, Vlad, Lauențiu, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
juifs, cu un autor ce semna sub pseudonimul Verax care încerca să demonstreze că niciodată evreii nu avuseseră libertățile și drepturile pe care reprezentanții lor le invocau cu diferite ocazii. În 1910, ca o replică la această lucrare apare Chestiunea israeliților români, de J. B. Brociner, în care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o replică la această lucrare apare Chestiunea israeliților români, de J. B. Brociner, în care se făcea o incursiune în istoria românilor pentru a demonstra că evreii avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o are Israelul este de a lupta când balanța militară este favorabilă încercând prin aceasta să impună pacea în condițiile alese de el. Benjamin Netanyahu, în una din primele noastre întâlniri când eram ambii în funcție, mi-a mărturisit că ,,israeliții știu că, fără pace, poate vor trebui să se lupte. Dar ei cred că oricum vor trebui să se lupte, și mai degrabă ar face-o cu o Autoritate palestiniană slabă decât cu un stat palestinian mai puternic recunoscut internațional
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Poate fi interpretat de asemenea ca o suveranitate sectară dreptul unui grup subnațional de a fi autonom în cadrul regiunii sale. Rămâne, oricum, un principiu mai larg acceptat decât oricare altul. Ce înseamnă respectul pentru suveranitate în Orientul Mijlociu de astăzi? Pentru israeliți, înseamnă a fi în siguranță în interiorul granițelor lor. Pentru palestinieni, înseamnă a avea granițe care reflectă pretențiile lor istorice. Pentru libanezi, înseamnă protecția de bombardamentele israelite, în special în centrele aglomerate. Pentru Statele Unite, înseamnă un Iran care nu trimite arme
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
doi tineri și, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era Rahab, și au rămas să se odihnească acolo. (2:1). Rahab le-a promis, în schimbul protecției (Iosua, 2: 9-13), că va păstra secretul atacului israeliților. Regele Ierihonului a aflat și a trimis soldați să-i aresteze pe intruși. Rahab i-a apărat de mânia regelui, ascunzându-i sub niște fuioare de in. Pe o funie i-a coborât în afara cetății, după ce i-a încredințat că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]