145,625 matches
-
și piste pentru decolările imaginației, și teren accidentat, incitant pentru spectacole cu tensiune și suspans, și dialoguri savuroase care ironizează prezentul și trecutul, șabloanele gîndirii de azi și de ieri, există și gustul amar, de nevindecat, lăsat de greșelile din istoria lumii și a ființei, miezul filosofic din intimitatea oricui, care poate fi ambalat fie și comercial, există și rîs, și plîns, și realitate cotidiană, și plonjare în dilemele existențiale, în erorile și ororile de aici, de acum sau de oriunde
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
personajelor și de autoironia autorului am descoperit și un registru al durerii, al tulburării unor experiențe criminale, ca cele de la Auschwitz, de pildă. Piesele din acest volum nu sînt crispat legate de problematici contextual românești, de nume, de mentalități, de istorii autohtone, provinciale. Există o respirație, fie ea și amară, universală, care îl poate plasa pe Dumitru Solomon în orice spațiu teatral european. De la spectacolul-lectură, pînă la complexe montări scenice, piesele dramaturgului oferă suport. Abstract, concret, palpabil, în deșert sau la
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
în revista "România literară" sub rubrica "Mic dicționar"". Pentru a urma o precizare autocaracterizantă nu doar din punct de vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice bine definite și cu o repulsie nedisimulată față de "vechiul regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
autorul francez fiind astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Cristian Teodorescu Nu cred că dl Constantinescu a făcut bine adunînd într-o singură carte, de dimensiuni dezarmante, memorii, documente de tot felul și analiza sa la ce face noua guvernare. Se poate accepta ideea că e o carte pentru istorie, dar istoria poate că are și alte treburi decît să citească din scoarță în scoarță uriașul op al fostului președinte al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Nu cred că dl Constantinescu a făcut bine adunînd într-o singură carte, de dimensiuni dezarmante, memorii, documente de tot felul și analiza sa la ce face noua guvernare. Se poate accepta ideea că e o carte pentru istorie, dar istoria poate că are și alte treburi decît să citească din scoarță în scoarță uriașul op al fostului președinte al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
și analiza sa la ce face noua guvernare. Se poate accepta ideea că e o carte pentru istorie, dar istoria poate că are și alte treburi decît să citească din scoarță în scoarță uriașul op al fostului președinte al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini ceea ce a ratat prin gafa sa politică
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
gratis, nici pe banii noștri, liberal e să fim plătiți pentru ce ni se publică, în Cuvîntul, cu sau fără voia noastră. Așteptăm mandatul. Un nou scandal intelectual: în revista 22 (nr. 655), unul dintre colaboratorii la Tratatul Academic de Istorie a Românilor, dl Octavian Iliescu, pune pe două coloane texte ale d-sale destinate ediției ratate a Tratatului din 1980 cu texte semnate de acad. Șt. Ștefănescu în volumul IV al ediției din 2001 a Tratatului Academic. Nu există nici o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
care se lasă cu greu încadrat unui gen precis. în principiu demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare, de care arena socială nu s-ar putea dispensa, ci de la gazetarul furtunos și
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
o parte a scrisorilor lui Barbilian către Stoilow în cartea "Simion Stoilow", publicată în colaborare cu Cabiria Andreian Cazacu, la Editura Științifică și Enciclopedică, 1983). De numele lui Stoilow se leagă o altă lecție de deschidere care a rămas în istoria științei și învățământului nostru universitar, aceea ținută la 26 aprilie 1923 la Universitatea din Cernăuți: "Privire generală asupra dezvoltării și metodelor marilor teorii ale analizei matematice" (reprodusă și ea în volumul menționat). Stoilow avertiza asupra faptului că universitatea nu se
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
paralela dintre Galois și Rimbaud? Dar pe aceea a profesorului Miron Nicolescu, din 1945, cu recomandarea imperativă: "Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de acest fel. Cu schimbările intervenite începând cu anul 1948, lecțiile de deschidere deveneau tot mai inoportune. Mai întâi, nu mai exista libertatea de gândire și exprimare necesară lor, apoi nici "bugetul
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
unul cu o involuție inteligibilă, chiar dacă tragică, locuit de oameni care păstrează o brumă de rațiune și demnitate. Țăranii lui Stancu urăsc pămîntul și culeg via cu botnițe la gură. Aparțin unei umanități primare și întunecate, devastată de stihiile unei istorii care nu pare să mai aibă nici un înțeles. Preda se întreba retoric, comentînd Desculț, unde a putut vedea conjudețeanul său lumea pe care o descrie, începînd de la cutumele atît de neobișnuite și sfîrșind cu onomastica absolut bizară. Și Stancu, și
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
se pare străin și ostil, un univers cu desăvîrșire lipsit de atractivitate sau de poezie. Voiam să spun cîteva cuvinte despre om. De cîte ori l-am vizitat, mi-a venit în minte portretul făcut de Călinescu lui Goga în Istorie, ca întruchipînd finețea unei rase străvechi de țărani. Stancu venea din altă ruralitate decît aceea ardelenească. El era chiar fiu și nepot de țărani. Avea, în trăsăturile somatice, aceeași extraordinară frumusețe pe care o descoperă Călinescu la poetul de dincolo de
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
un statut de vedetă academică. Un statut pe care opera sa de până acum nu-l motivează deloc. Refăcând, din articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea fișă de dicționar: un tânăr american, fascinat de istoria României, sosește în această țară, după ce, în prealabil, făcuse studii doctorale cu Keith Hitchins - acesta, într-adevăr, un remarcabil istoric, ale cărui cărți au și fost traduse în românește. Tânărul își caută, mai întâi, un rost la Cluj, unde predă
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
făcuse studii doctorale cu Keith Hitchins - acesta, într-adevăr, un remarcabil istoric, ale cărui cărți au și fost traduse în românește. Tânărul își caută, mai întâi, un rost la Cluj, unde predă la universitate inițial lecții de engleză, apoi de istorie. în ambele cazuri, lucrurile se încheie prost. în primul, pentru că talentul său didactic nu se ridica nici măcar la nivelul onorabilului, în al doilea, pentru că membrii catedrei de istorie au sesizat tendința sa de a proslăvi mișcarea legionară și pe Corneliu
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
la Cluj, unde predă la universitate inițial lecții de engleză, apoi de istorie. în ambele cazuri, lucrurile se încheie prost. în primul, pentru că talentul său didactic nu se ridica nici măcar la nivelul onorabilului, în al doilea, pentru că membrii catedrei de istorie au sesizat tendința sa de a proslăvi mișcarea legionară și pe Corneliu Codreanu, precum și simpatia arătată generalului Antonescu. între o activitate didactică și alta, amicul României contractează o căsătorie cu o localnică. Episodul clujean se încheie oarecum în coadă de
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
analizei conținutului propriu-zis al scrierilor lui Kurt Treptow. E treaba specialiștilor. Dar nu pot să nu constat că, și în acest caz, serviciile secrete românești au dat girul unui personaj cu o clară activitate de sprijin a direcțiilor iraționale din istoria noastră. Dacă volumul despre Dracula purta pe copertă numele editurii, cartea despre Zelea-Codreanu menționează doar locul tipăririi: Iași. Chiar, aș fi curios sub ce siglă - și cu ce bani - a apărut această reabilitare a sinistrului șef legionar! Și cu aceasta
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
vitalitate a vieții individuale și a organismului social. Amestec de precepte morale, de filosofii practice, de instinct al continuității și de obiecte concrete, de substanțe și de forme uneori halucinante, zestrea a prilejuit organizatorilor acestei expoziții o aventură unică în istoria, în structura și chiar în mistica nucleelor și a mecanismelor sociale, cu referire explicită la acele momente istorice care sugerează siguranță și stabilitate. Printr-o foarte subtilă exploatare a polisemiei cuvîntului zestre, organizatorii au realizat un discurs expozițional concentric sau
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
la zestrea pe care Brâncovenii au lăsat-o posterității, pe care au delegat-o viitorului și cu care au îmbogățit un întreg patrimoniu cultural și spiritual. Dacă, la un nivel mai larg, zestrea este privită ca o acțiune pe verticala istoriei, ca un set de valori transmisibile în timp, la unul mai restrîns ea este privită ca o acțiune pe orizontala categoriilor și grupurilor socio-economice. Dar fie că este vorba de zestrea diacronică, dacă-i putem spune așa, sau de aceea
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de un instrumentar critic creat de el însuși, onto-retorica, de reorientare post-structuralistă și post-deconstrucționistă. Această onto-retorică presupune o dialectică interpretativă, nuanțată până la detaliul
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
spațio-temporali (R. Barthes), de dubla viziune a lui Pouillon, par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu monografic despre Liviu Rebreanu în 1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus și pe latura biografică dar nu numai, M. V. Buciu nefiind singurul înclinat spre
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Cazaban, Cristian Bădiliță face un veritabil act de cultură. El recuperează, pe de o parte, o personalitate importantă a culturii române din diaspora și, pe de altă parte, pune într-o altă lumină (corectă?) o serie de fapte controversate din istoria secolului XX. Theodor Cazaban este un om care știe multe, iar cîteva dintre informațiile pe care le deține sînt în măsură să modifice spectaculos sensul unor întîmplări ce păreau de mult clasificate. Esențiale sînt dezvăluirile pe care Theodor Cazaban le
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
neapărat, aerul unei pledoarii pro domo. Este mai degrabă confesiunea unui om care nu mai are nimic de cîștigat sau de pierdut și care dorește să contribuie la punerea lucrurilor într-o lumină corectă, aducînd mărturia unui participant direct la istoria zbuciumată a acelor ani. Cazaban nu își renegă, dar nici nu își idealizează trecutul. Egal cu sine, el judecă faptele bune și faptele rele, retrăiește speranțele și dezamăgirile își recunoaște propriile naivități și erori, dar nu iartă nici tendința tot
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]