684 matches
-
De ce nu le-ar urma exemplul Ploieștiul? Să fie Republica Populară Democratică Prahova Ploiești, cu Ioan Nicolae pe post de mesager al dezvoltării tehnologice și cu Eugen Goicea un fel de Kim Ir Sen convertit brusc la capitalism. Toate aceste istorioare vesele ale pămîntului românesc sînt posibile fiindcă, în esență, planeta este ea însăși un pic strîmbă. Însă înspre părțile noastre e atît de înclinată, încît orice cal care pe alte meleaguri merge tropa-tropa la noi merge tropa-tropa cos de alfa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a socotit că înregistrarea merită o sumă modică în raport cu valoarea ei. Retras în casa de la Dridu, nea Bubu parcă presimțea ceva rău. „Am zeci de casete care n-au cui să rămînă.“ Cu el și pe seama sa circulă mai multe istorioare. Cînd era la apogeul carierei de cameraman al echipei naționale, a plecat împreună cu selecționerul Ienei să filmeze viitorul adversar, Danemarca, într-un meci amical la Sevilla. Spaniolii i-au primit foarte bine, le-au întins pe masă tot ce le
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
atunci, în preajma străinilor, li se deșteaptă subit bunul-simț și le dispare indiferența metafizică de la care pînă la lene milenară nu sînt mai mult de doi pași. În Cel mai iubit dintre pămînteni, Marin Preda pune în gura unui personaj o istorioară despre Carol I și un inginer neamț pe care regele îl adusese să lucreze la Peleș. După ce inginerul petrecuse vreo jumătate de an în România, suveranul l-a întrebat cum i se pare țara. Foarte frumoasă, a răspuns neamțul, munții
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Hollywood transpus în termeni reali rămâne o enigmă pe care cei care au acordat creditele nu au dezvăluit-o niciodată. Evenimentul remarcabil este însă faptul că o asemenea utopie de afaceri a găsit finanțare. Al doilea element semnificativ al acestei istorioare este evidențiat de faptul că, la circa un deceniu de la falimentul proiectului „Dalas”, un alt proiect, la fel de lipsit de realism, a fost inițiat cu multă seriozitate. Este vorba despre proiectul „Dracula Park”. Ca și „Dallas”, proiectul „Dracula Park” a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cântatul cucoșilor (1966), Neagră-i floarea de cireș (1977), Vâltoarea (1988), L. reia clișeele propagandei sovietice. A publicat și câteva povestiri valoroase (Valencea, 1982, Povestiri, 1989 ș.a.), care fac dovada unei bune cunoașteri a tehnicilor genului narativ scurt. A scris istorioare pentru copii, adunate în La fântâna Stănculesei (1962), Gângurel prinde la minte (1964), Moara copilăriei mele (1967), Bijuteriile bunicii (1986). În teatru, a dat, între altele, comedia Las’ că-i bine și drama Roata vieții (1966). Scrierile i-au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
în 1840 - câte o scenă din Neguțătorul din Veneția și din Julius Caesar de Shakespeare, acestea fiind unele dintre primele traduceri în limba română din opera shakespeareană. Pentru a umple un gol, publică, mai cu seamă în anii de început, istorioare și nuvele, scrieri de factură romantică. B. nu era un imaginativ și proza sa stă între limite ținând de literatura convențională, minoră. Unele povestiri sunt prelucrări, ilustrând preferința pentru accentele moralizatoare ori pentru senzațional și tenebros, altele, cu subiect istoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
victimă a iluziei, să iasă din scenă discret, cu o lacrimă "în colțul ochiului" pusă pe seama frigului (bietul om vrea să-și ascundă, totuși, suferința). În alt loc (Într-o zi de curse), viclenia femeii e ilustrată anecdotic, printr-o istorioară ce-și scoate efectul comic din inteligenta utilizare a qui-pro-quo-ului, fără alte pretenții. Bănuind că nevastă-sa îl înșală cu un amic al casei, soțul găsește prilejul de a le cere socoteală după ce-i zărește plimbându-se la braț, într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a due nuove scienze, 1638. 278 The Catholic Encyclopedia 279 J.H. Newman, Essay on the Development of Christian Doctrine, 1845. 280 R.C. Zaehner, Concordant Discord: The Interdependence of Faiths 1970. 281 precepte și decizii ale rabinilor și respectiv parabole și istorioare etc 282 Emilian M. Dobrescu, Dicționarul societăților secrede și discrete la începutul mileniului III, 2007. 283 Să nu uităm doctrina rosicruciană care a influențat oameni de mare valoare printre care Dimitrie Cantemir, cel care aprinde lumina în răsăritul Europei și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Hideg tűzhely mellett [Lângă vatra rece], Târgu Mureș, 1959 (în colaborare); Nina Cassian, Nyávogóherceg [Prințul Miorlau], București, 1958; Magda Isanos, Versek [Versuri], București, 1959; Theodor Constantin, Oszlik a sötétség [Se destramă noaptea], București, 1961; Ion Pas, A huncut egerek [O istorioară cu șoareci], București, 1961; Nicolae Țic, Reggel hatkor [Ora șase dimineața], București, 1961; Emil Isac, Őszi ének. Válogatott versek [Cântec de toamnă. Versuri alese], București, 1962; Petre Ispirescu, Ifjúságunk ifjúsága, élet, amely nem ér véget [Tinerețe fără bătrânețe și viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
Dezvoltarea orașelor a adus o altă clientelă cărții; cursurile princiare luau amploare, o întreagă lume de juriști se instituia, o burghezie îmbogățită prin comerț se afirma; toți aveau nevoie de cărți, fie specializate (texte juridice), fie pentru destindere (cronici, romane, istorioare) sau pentru informare (opuscule de pietate). Această nevoie coincidea cu dezvoltarea literaturii în limba populară. Pînă atunci, aceasta se transmitea oral; creșterea numărului de oameni capabili să citească un text, și nu numai să-l asculte, i-a incitat pe
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
niște oameni cu educație literară sumară a funcționat ca o mașină de creație a unei noi literaturi. Mai mult, că a fost marea speranță a noii literaturi. 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu Iată o istorioară instructivă pentru soluțiile pe care le furnizează "geniul" noilor culturi literare. Într-un text scris în primăvara lui 1848, cu câteva săptămâni înainte de suspendarea Curierului românesc de către autorități, I. Heliade Rădulescu abordează problema statutului limbii române într-un dialog imaginar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
umane. Că lucrurile cele mai puțin spectaculoase pe care le face zi de zi țăranul (sau burghezul) ascund o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă în fața geniului. În raport cu fenomenele de vehiculare și transfer al bogăției literare, imitație, concurență, exil etc. geniul instituie o diferență majoră. El nu vizează procesele
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Textele literare se difuzau pe o filieră paralelă. Existau cărți de citire, în care uneori se puteau găsi și mici bucăți de literatură. Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este valabilă. A avea spirit managerial este un dar înnăscut sau, eventual, o abilitate dobândită prin educație și formare. Lipsa de spirit antreprenorial poate duce adesea la pierderea unei bune oportunități de afaceri, iar folclorul economic este plin de asemenea istorioare. Din fericire, forța științifică a economiei le ridiculizează! Privind astfel lucrurile, acceptăm că firma, prin intermediul inovării, își poate modela mediul în care acționează și își poate defini limitele pieței căreia i se adresează, elemente care încetează astfel a fi constrângeri
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
păcat că profesioniștii filosofiei nu le prea gustă savoarea. Greșesc în această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de a fi inteligenți, sau chiar de inteligența unei plăceri. Pentru că adeseori anecdota condensează sensul unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga miniaturale. Adesea, istorioara va fi pusă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga miniaturale. Adesea, istorioara va fi pusă pe nedrept pe seama unuia sau altuia, o anumită vorbă de duh putându-i caracteriza pe mai mulți filosofi. N-are importanță: spiritul este comun, filosofii Antichității, în cvasitotalitatea lor, nu pun nimic mai presus de libertatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea ne transmite un adevăr asemănător aceluia al filosofului devenit orb în mod voluntar și conține o lecție similară celei a dorinței de a păși în eternitate cufundat în miere: realul se reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
două-trei anecdote, nu s-a păstrat nimic. Anaxarh Preafericitul a dus cu el în mormânt (și acesta necunoscut) secretele unui supranume de invidiat! Și de această dată, tot anecdota condensează filosofia personajului sau, cel puțin, temperamentul, natura lui. Două dintre istorioare prezintă un om care nu se lasă ușor păcălit și preferă, ca și Diogene, libertatea în locul companiei sau afecțiunii mai-marilor zilei și autonomia în locul proximității complice a celor care beneficiau de putere și autoritate. Trăsătura de caracter întreține, poate, o
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Când același îi caută pricină și amenință că o să-i taie limba, el și-o mușcă cu dinții și-i scuipă în obraz o bucățică. Chiar dacă aceeași anecdotă i se mai atribuie și lui Zenon din Elea, să reținem că istorioara face din Anaxarh un om pe care puterea nu-l sperie, pe care cei puternici nu-l impresionează, care nu se teme de autoritate și care, liber fiind, se bucură de libertatea sa ca de bunul cel mai de preț
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
potrivit căruia anecdota constituie calea regală care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul acestui gen de istorioară luată ca atare, fără o distanțare care să permită judecarea obiectivă. În schimb, dacă decodăm sensul, semnificația, mesajul transmis de filosof prin acest fapt echivalând cu o vorbă de duh, cu un aforism, atunci obținem o teorie, ajungem la un
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului: a strâmba din nas când e vorba de cineva, a nu putea să-i suferi nici măcar mirosul și alte asemenea expresii din
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, toate aceste istorioare arată că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului (ieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv sau niște pirați și, de fapt, aceeași mică lume a Atenei. Dușmanul comun rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. Într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... În acest timp, lipsit de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i conduce pe oameni spre virtute făcând mai degrabă apel la rațiunea lor decât prostindu-i cu istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenoanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
durerilor fizice și psihice și solicitarea în exces a medicamentelor; sfaturi pentru cei dragi despre cum să evite orice capcană care ar putea să-i aducă în închisoare; preocuparea pentru bunurile și animalele familiei și povestirea a tot felul de istorioare auzite în penitenciar în legătură cu bunuri și animale similare; solicitarea insistentă a neîntîrzierii la vizită la data programată etc. În unele scrisori se reiau temele din cîntecele de ocnă, mai ales către părinți deținuții cerîndu-și iertare că le pricinuiesc suferințe, arătîndu-se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]