284 matches
-
în cazul că la noi în țară n-ar fi survenit catastrofa comunismului. (Să precizez că suntem după apariția Tezelor din iulie, care au tulburat acut mersul lucrurilor, dar nu la modul catastrofal care li se atribuie azi de unii istoriografi care nu au trăit acel moment istoric. Deși cuvintele lui Ceaușescu fuseseră foarte clare, el a revenit, la diverse contacte cu scriitorii admonestați global, a simțit lipsa lor de entuziasm, ba chiar rezerva unora. Numai că, același Partid, din inițiativa
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
este un sămănătorist, când el s-a format mai ales pe seamă proprie, dar și sub influența lui Macedonski, asemeni prietenilor săi T. Arghezi și N.D. Cocea cu care e ușor să vezi cât de mult se diferențiază. Oare vreun istoriograf al literaturii noastre ar putea grupa sub titlul Realiștii o sumă de artiști din felurite generații, omițându-l pe Caragiale care ar trebui să stea în fruntea lor? Iar printre Romantici pe Eminescu, care prin măreție e văzut astăzi de
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
sub semnul noutății. .. .Dar nici nu sesizează diferența abisală dintre literatura noastră „sincronizată" și ce scriau alți „condeieri" sămănătoriști și poporaniști întârziați, uneori nu chiar nuli -cazul excepțional al lui Pavel Dan nu e înțeles nici azi cum trebuie de istoriografi. Literatura în socialism se prezintă ca o gravă soluție de continuitate și ea a fost provocată de o ocupație străină, nu de dezvoltarea foarte diversă a societății intelectuale românești, cu necesitățile ei racordate la Occident sau la psihologismul rusesc niciodată
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
ori mai puțin dezamăgiți de o alunecare în diletantism, de stîngăciile improvizației, atît de frecvente la autorii din această speță. Dar surpriză, surpriză! Niciodată scrisul d-sale, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie în cele de memorialist, eseist, istoriograf nu mi-a apărut altminteri decît un produs de scriitor deplin, cu o solidă înzestrare, emergență a muzei și nu a vreunui compromis estetic sau de altă natură. După cum nici strădania de foarte stăruitor cercetător, aproape neverosimilă pentru un om
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
statistică câte s-au ținut în Europa pân - acuma, ca amic al celor mai cunoscuți bărbați de știință în materie de statistică, notițele d-lui Pencovici merită desigur crezare. Ele confirmă, prin intuițiune proprie, ceea ce au constatat deja geografii și istoriografii Peninsulei și probează că, de la venirea turcilor în Europa, elementul latin, odinioară cel mai numeros al Peninsulei, au fost absorbit în cea mai mare parte de cătră popoarele conlocuitoare și că grecii moderni se silesc acum a asimila până și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la război, harnic și liniștit în timp de pace, și toate acestea - pentru ce? Știm noi bine pentru ce? Pentru că n-are Dumnezeu de lucru, am zice. În adevăr, nu s-ar crede și cu toate acestea există până azi istoriografi cărora li se pare nimica toată a escamota un popor întreg de zece milioane de suflete din Dacia, a-l pune în Pind și a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre. Această teorie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deoarece pe vremea lui Ceaușescu nu s-ar fi dat drumul la un asemenea text, ci Corigență la dragoste; apoi, autorul nu era L. Fulga, ci Dorel Dorian. Dar nimenea nu-i cere unui bun actor să fie și un istoriograf exact, nu?!... Într-un număr din ianuarie al României literare, se afirma că, Întors dintr-o călătorie În țări străine, Ioan T. Morar n-a văzut un om zîmbind, o zi Întreagă. Nu cred. Eu, dimpotrivă, le-aș reproșa concetățe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Agheev și nici măcar de membrii comitetului de redacție al revistei Cisla, unde, odată cu manuscrisul, ar fi sosit și un pașaport pentru prelungirea vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din 1985, Generația pierdută: „Agheev a dispărut fără de urmă“. A intervenit în polemică D. Volchek cu articolul său din Rodnik, 11, 1989, Misteriosul domn Agheev, precum și cu prefața la ediția romanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
răsturnatul său frate, Manoil, afară din țară, peste mare, la Pergamus, și retrimise pe soția acestuia la tatăl ei, Ioan Asan. În Asan se lupta acum socrul cu ginerele, dar el dete dreptate celui din urmă, pentru că el (zice un istoriograf bizantin) iubea pe soția sa Irina atât de mult precum iubise odinioară Antoniu pe Cleopatra. Manoil Comnenos sosi în curând din Pergamus la Niceea, la împăratul Ioan Vatatzes, și, încurajat prin primirea prietenească a acestuia, el imploră binevoitoarea acestuia favoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și singur!“ încheie ea aproape cu mânie, luându-și rămas-bun de la Evgheni Pavlovici. Sfârșittc "Sfîrșit" NOTEtc "NOTE" 1. Monedă prusacă de aur; din germ. Friedrichsdorf. 2. Diminutiv de la arab, monedă olandeză de aur. 3. Karamzin, Nikita Mihailovici (1766-1826), scriitor și istoriograf. În monumentala sa lucrare Istoria statului rus, se întâlnește, într-adevăr, numele Mâșkin. 4. Joc de cuvinte: expresia din original poate însemna și „ultima în felul ei“, și „ultima din stirpea ei“. 5.Titlul de „cetățean de onoare“ (prin naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
erau atât de subtili În a sesiza deosebirile teologice, Închipuiți-vi-i cam ca pe niște Lawrence al Arabiei, care, după un timp, se Îmbracă În haine de șeic... Însă, În fond, e greu să le judeci faptele, pentru că adesea istoriografii creștini, ca Guillaume din Tyr, nu pierd prilejul de a-i denigra.” „De ce?” „Pentru că devin prea puternici, și prea dintr-o dată. Totul se-ntâmplă Începând cu sfântul Bernard. Îl știți pe sfântul Bernard, cum este, nu? Mare organizator, el reformează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Belbo. Îmi păru rău. În fond, trăiam de doi ani cu templierii În gând și-i Îndrăgeam. Obligat oarecum de snobismul interlocutorilor mei, Îi prezentasem ca pe niște personaje de desene animate. Poate că era vina lui Guillaume din Tyr, istoriograful acela incredul. Nu erau chiar așa, acești cavaleri ai Templului, ci erau bărboși și Înflăcărați, cu frumoasele lor cruci roșii pe mantiile albe ca zăpada, săltând În șa la umbra stindardului lor alb cu negru, vestitul Beaucéant, gata oricând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gard, grădină etc.) ; dintre celt. dunum („oraș”), engl. town („oraș”) și germ. Zaun („gard”) ; dintre lat. urbs, urbis („oraș”) și urbo, are = „a trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în operele sale faptul că în Biserica noastră, după anexarea Bucovinei, exista un fel de patronat care nu era nici curat romano - catolic, dar nici românesc. Părintele Nectarie Cotlarciuc spunea că până în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la o clinică ginecologică particulară din cartierul Kiriat Șmuel. Se Îndepărtă de viața academică, În afară de cazurile În care Țvi Kropotkin Îl târa după el la câte o zi de seminar despre rolul personalității În istorie sau despre avantajele și dezavantajele istoriografului ca martor al epocii. Vinerea seara trecea pe la Nina și Uri Gefen sau pe la alți prieteni și intra cu ușurință În controverse politice În care Îi putea uimi uneori pe toți cu vreo frază caustică sau cu vreo premoniție paradoxală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf, ca și contemporanul său Teofan ieromonahul, istoriografos. El semna la 1692: Gheorghios istoriografos martiros. Istoriograful era omul cunoscător al erminiei, stăpânea bine știința picturii bisericești, atât din punct de vedere tehnic, cât și a exprimării ei teologice. El era capabil
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf, ca și contemporanul său Teofan ieromonahul, istoriografos. El semna la 1692: Gheorghios istoriografos martiros. Istoriograful era omul cunoscător al erminiei, stăpânea bine știința picturii bisericești, atât din punct de vedere tehnic, cât și a exprimării ei teologice. El era capabil să realizeze datorită talentului o adevărată operă de artă. V. Construirea ansamblului mănăstiresc În paginile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
intelectuală), dar acest păcat nu-l pot pune pe seama lor. Falsificarea istoriei e începută de cei care participă la realizarea ei de pe margine și vor să apară mai în centru; abia apoi e continuată și desăvârșită de interpretările delirante ale istoriografilor oficiali. Interludiu. Pe vremea lui Ceaușescu circula un banc care suna cam așa. La o reuniune a ONU se ia hotărârea că, începând din acea zi, să nu se mai arunce hârtii pe stradă. Informația se transmite pe posturile TV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
deoarece pe vremea lui Ceaușescu nu s-ar fi dat drumul la un asemenea text, ci Corigență la dragoste; apoi, autorul nu era Laurențiu Fulga, ci Dorel Dorian. Dar nimenea nu-i cere unui bun actor să fie și un istoriograf exact, nu?!... Într-un număr al României literare, se afirma că, Întors dintr-o călătorie În țări străine, Ioan T. Morar n-a văzut În țara sa un om zîmbind, o zi Întreagă. Nu cred. Eu, dimpotrivă, le-aș reproșa
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta Petreu a fost ulterior depășită de un precursor al ei, istoriograf didactic și critic marxist al filozofiei românești. Acesta s-a ostenit nu doar să extragă din cursul de metafizică toate cuvintele sau propozițiile în care i s-a părut că Nae Ionescu își relevă contribuția personală în metafizică, ci și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vrea să mor cu pixul În mână.,, O voce ,,N-ai urmași, duci o viață nomadă, cine crezi că-ți va păstra scrierile? Cine le va citi? Cine va poposi asupra paginilor, pentru a face o analiză a lor? Ce istoriograf va consemna, că din anul cutare până În anul cutare, un cerșetor, un vagabond Înrăit de singurătate, disprețuit de societate, un paria, a scris câteva lucruri care merită atenție și trebuie studiate cu grijă? S-ar putea ca Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Aceste rele sânt îngerii mâniei Tale sau sânt slujitorii vrăjmașului omenirii? O hulă! blândețea nu este mînie! Cum dar suferi ca vrăjmașul Cerului să ticăloșească până în sfârșit făpturile tale? Nu judecăm, Stăpâne, ci binecuvântăm Numele Tău!"116 bis . Și vestitul istoriograf al Bucureștilor și arheolog amator colonelul Dimitrie Pappasoglu (1811-1893), pe atunci tânăr ostaș, intrat în miliția pământeană la 6/18 octombrie 1830137, își notase foarte conștiincios, pe filele unui manuscris: "1831 iulie 15/27, am plecat din lagăr cu tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
seci pe cari le produce pământul ar putea să se dispenseze de cercetări asupra adevărului istoric a celor cuprinse în Biblie. Căci adevărul istoric nu este un adevăr exact, ca principiile de morală, ci atârnă în cele mai multe cazuri de individualitatea istoriografului și e cestie de apreciație și de temperament. ["MORALA E O NEGAȚIUNE... ] 2267 Morala e o negațiune. Să nu faci, să nu zici. ["CÎND TE LAUDĂ LUMEA... "] 2267 Când te laudă lumea ascult-o, numai lauda ce ți-o aduci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trecea cu ușurință de la latină la greacă. — Însă dacă vrei să spui un lucru însemnat sau sublim, trebuie să-l torni în cuvinte grecești. Într-o după-amiază plictisitoare și melancolică îi căzură în mână operele lui Herodotus, marele călător și istoriograf. Își plimba superficial privirea peste rânduri, când îi sări în ochi, de parcă ar fi fost scris cu o cerneală de altă culoare, un singur cuvânt: Sais, numele orașului sacru de pe Nilus. Puse pergamentul pe masă, îl despături și citi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Statului din București, Iași, Vaslui și Primă ria comunei Boțești, cu o bibliografie bogată și din alte surse.” La cele de mai sus, prof. P. Abrudan elogiind cap acitatea mare de sinteză, vocația autorului pentru scr is, reține calitățile de istoriograf autentic, deși autodidact, capacitatea sa de a închega din mărturiile trecutului, evoluția comunităților și satelor, sub raport istorico-geografico-social-economic, totul realizat „într-o dulce și expresivă limbă românească autentică, care amintește de Creangă și Sadoveanu, imprimând stilului său căldură și comunicabilitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]