1,396 matches
-
Pentru a combate răstălmăcirile cu substrat politic ale adversarului Sava Tököly, care susținea originea slavă a românilor, pledează cu argumente logice și temeinice informații istorice, etnografice și filologice, în favoarea romanității (pure, consideră el) și a continuității poporului român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră din programul iluminist de instruire și culturalizare a poporului, depășesc momentul Școlii Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
dumneavoastră elevi și cât mai mulți dintre colegii din școală, vă doresc să păstrați mereu această tinerețe a spiritului și această vitalitate care vă sunt caracteristice și vă invit să fiți în continuare alături de prietenii istoriei și de revista Accente istoriografice în activitățile pe care le vom întreprinde. Doamna Prof. E.C.: Vă mulțumesc și vă mai aștept.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu, alături de argumentele științifice, fie ele date statistice, documente oficiale politice, economice sau demografice și, cel mai ades, informații istorice și istoriografice. Gazetarul nu e interesat să impresioneze prin forța de sugestie a metaforei, ci mizează, aproape exclusiv, pe soliditatea raționamentului și superioritatea erudiției. Recursul la ficțiune este rar și atent dozat, pentru că aceasta nu este, la Eminescu, decât un accesoriu de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
caz de forță majoră, nu și invers. La Herodot găsim știrea arhicunoscută că dacii erau „cei mai drepți și mai viteji dintre traci”: preotul drept, în sens moral, regele viteaz. Aceste două trăsături caracterologice au fost confirmate de întreaga literatură istoriografică. Ele vizează legiferarea funcțiunilor fundamentale ale daimonilor tutelari: preotul, regele. Statutul regelui era acela al daimonului bun, cu alte cuvinte i se prescria să se consacre luptei împotriva daimonilor răi. Era expus primejdiilor, rivalităților, intrigilor, asasinatelor, etc. obișnuite în cadrul uman
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de inițiere (la acest ritual participă și secretarul Maestrului, Eusebiu Damian, fiind transpus in illo tempore al evenimentelor de pe scenă; tablourile ilustrează "confruntarea dintre valorizarea artistică și filosofică, pe de o parte", a unor evenimente exemplare și "interpretarea lor istoriografică, pe de altă parte"677) încep cu rolul câtorva animale în istoria universală: lupoaica și întemeierea Romei, asinul pe care a intrat Isus în Ierusalim, cămila Sfîntului Nil, calul lui Napoleon (care amintește faimoasa expresie hegeliană că, prin Napoleon, Spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Alexandrescu. Dublu interviu pentru dublă identitate, RL, 1995, 24-25; Dicț. scriit. rom., I, 44-46; Monica Spiridon, A îndura și a (de)scrie istoria, RL, 1999, 4; Cornel Ungureanu, Obsesia istoriei, O, 1999, 7; Z. Ornea, De la exegeza literară la cea istoriografică, RL, 1999, 9; Dan Mănucă, Paradoxul român, CL, 1999, 4; Glodeanu, Incursiuni, 359-365; Dan C. Mihăilescu, Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
filosoful francez Jean-Jacques Wunenburger, "în experiența psihică a omului, (..) în emoțiile, afectele și reprezentările sale"14, care au oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte teoretice cu privire la definirea sacrului, precum și noii termeni ai vocabularului specific acestui domeniu. Cunoscutul istoric al religiilor Julien Ries
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
orientării sociologice s-au remarcat Émile Durkheim, Marcel Mauss, Henri Hubert, René Girard și Roger Caillois, în timp ce Nathan Söderblom, Rudolf Otto și Gerardus van der Leeuw s-au numărat printre teoreticienii orientării fenomenologice. În cea de a treia orientare, cea istoriografică, numele cel mai de seamă este cel al lui Mircea Eliade, care a propus o abordare a sacrului atât din punct de vedere istoric și fenomenologic, cât și hermeneutic. 17 Julien Ries, op. cit., p. 5. 18 Ibidem, pp. 16-17. 19
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită toată atenția, iar problematica istoriei moderne a României este indispensabilă de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu. Cu atât mai utilă este o lucrare cu conținut istoriografic în care se regăsesc contribuții ale istoricilor din România dedicate unui moment crucial din istoria României moderne și a locului pe care Mihail Kogălniceanu l-a jucat în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai momentului de pe arena politică internațională, cancelarul Germaniei Otto von Bismark, făcând referire la calitățile deosebite ale lui Mihail Kogălniceanu menționa: „România își are oamenii săi politici”. Studiile istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice vin să ne ofere tabloul complex al evaluărilor realizate pentru anumite momente istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale tânărului Mihail Kogălniceanu. În 1837 încă înainte de a împlini 20 de ani, tipărește la Berlin trei lucrări care dezvăluie aproape surprinzătoarea cunoaștere a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de puternice, ceea ce făcuse ca activitatea lor să se contopească într-un efort comun; unitatea demersului istoriografic românesc se realizase cu mult timp înainte de realizarea unității politice. Frontierele politice existente între diferitele părți ale teritoriului românesc au constituit totuși impedimente în stabilirea legăturilor directe între istorici, în libera circulație a lucrătorilor și revistelor de istorie. Anul 1918
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istorie. Anul 1918 a înlăturat aceste impedimente a oferit o bază mai largă învățământului istoric. Pe de altă parte evenimentele din 1918 au determinat un firesc interes pentru cunoașterea premiselor lor, îndepărtate sau apropiate, impulsionând și în acest fel cercetarea istoriografică. Numărul specialiștilor și al publicațiilor a sporit considerabil după cum, în condițiile dezvoltării generale a culturii și a științei a sport nivelul învățământului și cercetării istorice. Faptul este legat și de posibilitatea de grupare a forțelor în câteva centre de importanță
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă și cercetarea privind marele eveniment ce a avut loc în 1877-1878
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale cu munca în echipe, prin perfecționarea schimbului de informații. Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere a preocupărilor, ca și o perfecționare a metodelor concrete de cercetare. Evenimentul din 1877-1878 și personalitățile care au contribuit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII al secolului XX este marcat de o activitate fructuoasă pe tărâm istoriografic. Au apărut numeroase lucrări studiind în profunzime istoria poporului român. O sinteză a istoriei românilor scrisă de C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, Istoria Românilor. Din cele mai vechi timpuri până astăzi, apare în 1971, în care înfățișează în linii generale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și evocări Ion Călugăru (Un Eminescu adevărat, Th. D. Speranția, Modernismul românesc), F. Aderca (Pornografie?, Armata și... literatura, Magistrații și... literatura, Profesorii și... literatura, Procesul lui Flaubert), I. Peltz (amintiri despre Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, C. Dobrogeanu-Gherea), Șerban Cioculescu (Critica istoriografică și T. Arghezi, Noul index), Tudor Vianu (Mizeriile literaturii, Critica literară și răspunderea morală, Două tipuri filosofice), George I. Duca (Petre Neagoe), Mihai Moșandrei (Sensul naturii în artă, Poezie și critică, Poezia și dl Călinescu, Câteva idei limpezi despre poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
vedere caracterul lor inedit, voi trece la investigarea punctuală a unor chestiuni punctate în dosare și reglementate de ordinele Ministrului Sănătății, mai precis aspectele implicate de "rezolvarea avortului incomplet" și de regimul truselor de chiuretaj. Prezenta investigație survine în contextul istoriografic propus de macro-analizele de tip instituțional și legislativ ale pronatalismului ceaușist 3 pe de o parte și de cele ideologico-politice pe de alta4. Studiul de față utilizează în principal surse primare inedite provenind din Arhiva Ministerului Sănătății 5, a căror
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Toate aceste observații nu fac decât să întărească semnificația deosebită a lucrării Istoria sociologiei românești ca instrument indispensabil în studiul gândirii sociologice românești, peste care nu poate trece de acum înainte nici o altă lucrare ce va fi elaborată în domeniul istoriografic. Constantin Schifirneț Constantin Schifirneț Formele fără fond, un brand românesc, București: Editura Comunicare.ro, 2007, 290 p. O sinteză asupra unei teme fundamentale a gândirii românești În urma unui amplu travaliu istoriografic și teoretic, Constantin Schifirneț ne oferă o lucrare de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nici o altă lucrare ce va fi elaborată în domeniul istoriografic. Constantin Schifirneț Constantin Schifirneț Formele fără fond, un brand românesc, București: Editura Comunicare.ro, 2007, 290 p. O sinteză asupra unei teme fundamentale a gândirii românești În urma unui amplu travaliu istoriografic și teoretic, Constantin Schifirneț ne oferă o lucrare de sinteză asupra unei teme de mare răsunet în spațiul gândirii românești: Formele fără fond, un brand românesc. Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor. Această prodigioasă activitate științifică, istoriografică, editorială și publicistică îl poziționează pe domnul Schifirneț în topul autorilor care au contribuit în mod eficient la cunoașterea și repunerea în circulație a unor lucrări de referință ale gândirii românești. Lucrările și studiile publicate de domnul Schifirneț se remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însă Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, apărută în 1943, studiu literar ce a provocat din partea lui D. Caracostea o neașteptată replică polemică și care a fost și continuă să fie considerat de unii cercetători avizați drept un demers istoriografic comandat de Ion Petrovici (atunci ministrul Instrucțiunii Publice), nemulțumit de modul în care G. Călinescu privise contribuțiile literare ale acestuia în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Imediat după august 1944 C. ocupă postul de director al Teatrului Municipal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]