3,057 matches
-
nr. 19 (589), 9 mai 1968, p. 7, col. 1-2, sus. 2. Ion Vlasiu - Drum spre oameni. [Cu zece reproduceri hors-text, după sculpturi vechi ale autorului]. [București], Editura pentru Literatură, 1961, 416 pagini cu ilustrații. 3. Perpessicius - Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor. [Volumul] 1 (1957-1960). [București], Editura pentru Literatură, 1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
cea mai importantă lucrare, De originibus populorum Transylvaniae, editată pentru prima dată în 1991, de Ladislau Gyémánt, reproducând textul latin și transpunându-l în limba română. Lucrarea lui Ioan Budai Deleanu, argumentează Mircea Popa, constituie "unul din textele fundamentale ale istoriografiei noastre din epoca jozefinistă, una dintre pledoariile cele mai avizate în favoarea latinității și continuității poporului român în Dacia." Dintr-o nouă perspectivă, Mircea Popa scoate în evidență valențele artistice și semnificațiile scrierilor poetice ale lui Samuil Micu și Ioan Barac
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
în primul rând energia politică impetuoasă a celui care s-a luptat aproape trei decenii pentru drepturile poporului său. Ca metodă, cercetarea ne dezvăluie un istoric care a depășit de mult faza romantică încă dominantă într-o bună parte a istoriografiei române din Regat, aplecat sistematic asupra documentelor și înzestrat cu logică și cu talent analitic. Bunea a lăsat în urmă faza retoricii iredentiste: el face să vorbească, asamblate într-o panoramă impecabil alcătuită, surse istorice incontestabile: actele oficiale - memorii, petiții
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
zile. Și nu mai pot. Îți doresc soare, lumină. Și te îmbrățișez frățește, Basil Munteanu Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Marin Bucur - Basil Munteanu (1897, Brăila - 1972, Paris) în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 267-272. (Comparativiș tii în dispută). 2. Florin Manolescu - Basil Munteanu, istoric literar, poet în Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989. Scriitori - Reviste - Instituții - Organizaț ii. Ediția a doua revizuită
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
acestui autor atât de important, dar încă atât de puțin cunoscut. Noutatea antologiei pornește de la prenumele lui Budai-Deleanu. Care este, categoric, după cum se demonstrează în Notă asupra ediției, Ioan, și nu Ion, cum apare în cea mai mare parte din istoriografia noastră literară. În absolut toate actele și publicațiile din timpul vieții autorului, acesta și-a ortografiat numele Ioan, fie că a întrebuințat alfabetul latin, fie că a recurs la cel chirilic (pe copertă este reprodusă o scrisoare olografă în alfabet
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
Domniei sale domnului Liviu Rebreanu, Bulevardul Elisabeta, nr. 97, Loco; Expeditor: Romulus Cioflec, Strada Inginer Slăniceanu, nr. 6, București IV]. Note Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române . 1. Perpessicius - Romulus Cioflec, romancier realist, în Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, II, 1958-1962. șBucureștiț, Editura pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București în anii 1928-1930 și 1940-1944. 3. Romulus Cioflec - Cupa Domeniilor. Comedie în trei acte. Ediție îngrijită și
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
literaturii române, critică sau nu. Și vor avea nevoie de toate aceste mărturii, deocamdată în stadiu de pionierat, precum acelea strânse cu acribie de Irina Petraș. Ca să nu mai vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără astfel de consemnări, uitarea închide în scrin cu mâna ei cea rece nu numai viața de zi cu
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
e cert. Dna Oltea Șerban-Pârâu, directorul unui post public de Radio, plătit din banii contribuabilului român pentru a oferi contribuabilului român cultură, a ignorat opinia lumii literare și a comunităților de specialiști, fie ei în literatură, în artele plastice, în istoriografie, politologie, filozofie... Cu candoare culturală și cinism managerial, un director vremelnic al unui post public de Radio a nesocotit o petiție semnată de unii dintre cei mai valoroși reprezentanți ai culturii române de azi. Directoratul dnei Oltea Șerban-Pârâu va trece
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism din 1974, redactat evident "după indicațiile și sub supravegherea secretarului general". În cele 18 pagini ale sale, programul expune în mod extins toate clișeele specifice istoriografiei oficiale ale național-comunismului: originea traca a românilor, existența unui "stat neorganizat" pe teritoriul Daciei după retragerea română, o viziune xenofoba asupra imperiilor otoman, habsburgic și rus (Rusia nu este menționată în tratarea războiului din 1877), originea partidului comunist în mișcarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să stea la originea propriei pedepsiri", căci vandeenii, ca trădători (revoltă împotriva republicii implică apărarea intereselor străinilor), sunt "criminali pedepsiți în numele Națiunii" (p. 236). Aceasta este esența memoricidului care, început încă din genocid, a fost reținută cu titlu canonic în istoriografia oficială. Neexistând genocid potrivit acestei perspective, crimele nu pot fi împotriva umanității, ci crime de război (tipuri diferite de infracțiune). Un punct vulnerabil al cărții în discuția cu privire la memoricid este ambiguitatea asupra naturii reparațiilor pe care restabilirea distincțiilor și a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vol. VII, nr. 1(8)/2015, Curtea Veche, București, 2015, pp. 382-388) faptul că interpretarea hegeliana a genocidului prezintă riscul de a se transformă într-o justificare a ceea ce este inacceptabil. Asta nu înseamnă, desigur, evacuarea tensiunii hermeneutice a oricărei istoriografii (abordarea voluntarista vs. determinista a faptelor istorice). 2 A se vedea și Stéphane Courtois, Comunism și totalitarism (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Editura Polirom, Iași, 2011, 280 p. 3 A se vedea Alain Finkielkraut, Memoria zadarnica (trad. Gina Vieru), Editura Hasefer
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și profesionalismul corect dozate, recunoscute în organizarea unei bibliografii specifice domeniului -: prima ar avea în vedere faptul că subiectul/statutul feminismului românesc nu mai admite verdictul nedrept pronunțat, de eticheta aplicată unor teme/subiecte voit ignorate, putin cercetate în/de istoriografia autohtonă [vezi, spre exemplu, selectiv, Maria, Bucur, Mihaela Miroiu, Patriarhat și emancipare în itoria gândirii politice românești, 2002; Ghizela Cosma, Prezente feminine în România. Studii despre femei în România, 2002; Otilia Dragomir, Mihaela, Miroiu, Lexicon feminist, 2002; Mihaela Frunză, Ideologie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în plină dezbatere în interiorul celei de-a doua Internaționale. Croce îl recitește pe Marx accentuând aspectul metodologic, punând în evidență importantă enormă a descoperirii factorului economic care permite o reconstruire istorică mult mai complexă și, în același timp, dinamica în comparație cu istoriografia, osificata de viziunea pozitivista. În același timp, Croce nega marxismului pretenția de a fi o filosofie autosuficientă, o filosofiei a istoriei (în acest aspect acțiunea autorului nu trebuie să conducă la ideea existenței unei lipse în interiorul marxismului, în condițiile în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
consecințele acestora, și rezultatul care a consacrat crearea națiunii și statului național italian, a apărut o importanță literatura de specialitate 2. În funcție de evoluția intelectuală a autorilor, de motivațiile ideologice ale acestora sau de perioada istorică în care au scris, în istoriografie și gândirea politică italiană și universală, această perioadă a fost analizată prin intermediul mai multor chei de lectură 3. Una dintre acestea a fost aceea a "întârzierii istorice" cu care s-a confruntat națiunea italiană în raport cu alte națiuni europene. Conform acestei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
aceste diferențe la nivelul valorilor de referință, între etică protestanta și cea catolică. În timp, explicația teoriei weberiene a genezei capitalismului ca rezultat al apariției eticii protestante a împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar toate aceste valori au fost cele ce au permis mai tarziu apariția Iluminismului 5. Revenind la Braudel, putem considera că Marea Mediterana s-a definit
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
elitelor meridionale deoarece au menținut/ creat o politică cu caracter economic diferit între Nord și Sud ceea ce a condus la menținerea unor fălii civilizaționale în interiorul aceluiași stat. Promotoare a modelului de modernizare de tip evoluționist, elitele burgheze italiene, cunoscute în istoriografie sub titulatura de moderați au creat mecanismele constituționale și instituționale pentru a evita izbucnirea unor mișcări cu caracter revoluționar care să pună în discuție nouă arhitectură asumată prin modelul guvernare parlamentar aflat sub autoritatea unei monarhii constituționale. Note 1 Derek
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
care - vai! - se încăpățînează să nu înceapă. În Franța, însă, lucrurile nu stau pe loc. Punerea în chestiune a democrației constituționale și a capitalismului, mai ales după 11 septembrie 2001, duce, cum e și firesc, la apariția unor studii de istoriografie și istoria ideilor care aruncă o lumină nouă asupra conceptului de modernitate. Este vorba despre Les Anti-Lumičres. Du XVIIIe sičcle ŕ la guerre froide, de Seev Sternhell (Fayard, 2006) și La Crise de l'origine. La Science catholique des Evangiles
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
cu care se alege introvertitul tată al lui Emil). În schimb, paginile despre lecțiile de poezie pe care un alt personaj le primește în temniță de la un anume N. (să fie Steinhardt? Să fie Crainic?), și ele aparținând, generic, vulgatei istoriografiei carcerale, sunt de o prospețime neașteptată pentru un, în definitiv, prozator: „Cert este că bunicul, așa cum s-ar spune într-o descriere stupidă și pompoasă, s-a perindat câteva luni prin epocile genului liric, prin subspecii, curente și structuri, prin
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
35, filele 34r-v și 43r-v-44r-v. 1. N. Iorga - Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821). Vol[umul]1. Epoca lui Dimitrie Cantemir - Epoca lui Chesarie de Râmnic. București, Institutul de Arte Grafice și Editura „Minerva”, 1901, p. 542. (Istoriografia în perioada a doua). 2. Joc sportiv în aer liber în care mai multe persoane lovesc, pe rând, niște bile de lemn ce urmează să treacă prin niște portițe aflate pe terenul de joc. 3. Elena C. Meissner (1867-1940), profesoară
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
așanumita literatură veche), dar nu e nicidecum incompletă. Schema logică a demersului nu are lacune ori sincope și nu admite contradicții interne. Parțială fiind, sinteza lui Răzvan Voncu rămâne totuși o sinteză. Individualizată prin depășirea sagace a opoziției tradiționale din istoriografia literară românească (în care factorul estetic este sistematic concurat de cel cultural) și prin impunerea unui operator nou, conciliant în fond, de natură, cum însuși autorul o recunoaște, antropologică. Explicația acestei opțiuni ingenioase, neașteptate, nediscriminatorii (dar în același timp neaservite
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
puncte de vedere, încadrabilă în seria „cărților anului” alături, cred, de Parabolele lui Iisus de Andrei Pleșu sau de admirabila carte dedicată lui Faulkner de Mircea Mihăieș (Ce rămâne). Anul 2012 a fost și anul unor însemnate realizări în domeniul istoriografiei literare și aș aminti întâi de toate cele două volume ale Dicționarului literaturii române, o selecție din cele șapte ale Dicționarului general. Acestea două îi includ pe „scriitorii esențiali” ai literaturii noastre. Care sunt aceștia, de ce unii și nu alții
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
Grigorovici, parlamentarul socialist care a anunțat în Parlamentul de la Viena că Bucovina nu mai recunoaște Dubla Monarhie. Nu vreau să spun, desigur, că trebuie să abandonăm perspectiva consacrată spre a o îmbrățișa automat pe cea a memorialistului, dar cred că istoriografia trebuie să se aplece asupra acestei mărturii (posibil, și a altora), pentru a scoate Marea Unire din mitologia în care e învăluită, aducând-o pe teritoriul explicațiilor raționale. Mai ales că memoriile de față sugerează și cauzele revendică- rilor sovietice
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
a fi justificate cele din perioada comunistă și cele de astăzi -, dar în acel context nu era vorba de o restituire, ci de instrumentalizarea unei scrieri ale sale. Altfel, numele său a fost cufundat în uitare și e ciudat că istoriografia literară românească l-a neglijat atât de mult. Alexandru Ștefanopol a fost un literat autentic, în sensul că a avut cultul și respectul scrisului. Acest fapt este vădit și din mărturiile celor care l-au cunoscut, și din observația asupra
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
arhetipul poetului", pentru a se intui căile prin care, la autorul Luceafărului, se conjugă "Omul Interior" cu "Omul Cosmic". Conceput după o schemă riguros tradițională și academică, studiul Literatura română între 1900 și 1918 (1970) realizează, pentru întâia oară în istoriografia noastră literară, o panoramă convingătoare asupra mișcării literare naționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea, oprindu-se asupra individualităților scriitoricești (poeți, prozatori, dramaturgi) și critice, asupra curentelor și revistelor reprezentative și punând în valoare valori ignorate, în
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
care Bilciurescu își împinge amintirile. În ciuda titlului, cu pretenții de studiu istoric (dublat de subtitlul de la anul 1330 pînă la anul 1850), cartea lui Dimitrie Pappasoglu e tot una de amintiri, un document de epocă des citat de lucrările de istoriografie bucureșteană, absolut savuros prin limbă și formulări (cu două închinăciuni către cititor și explicarea scalei). Valoarea documentară a textului lui Pappasoglu e neîndoielnică, dar cartea se situează mai degrabă pe linia romantică a inventării istoriei. A istoriei și a prezentului
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]