655 matches
-
Acasă > Poeme > Conștiința > VĂ CONVOC PE UN DEAL Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vă convoc pe un deal! Doar o clipă veniți! Până când nu suntem pe deplin istoviți, La o ceașcă de cer și un colț de cuvânt, Un copac desfrunzit și miros de pământ. Adunați într-un cerc peste palide ierbi, S-auzim cum străbat codrul carduri de cerbi, Dezbrăcați de-orice gând, haideți să inundam Cu
VĂ CONVOC PE UN DEAL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373486_a_374815]
-
din ceașca încinsă, a luat hârtia și a recitit-o pe pasaje, rar, meditând adânc la fiecare frază, oftând la fiecare gând și amintire. A recitit-o de încă două ori până să se hotărască să meargă în pat. Era istovită. A adormit greu, plângând înăbușit, făcută covrig pe cearșaf, cu perna strânsă în brațe... Când s-a privit în oglindă după ce s-a trezit, s-a speriat. "Am îmbătrânit! Mi-ai luat zece ani din viață, Fănele. Mi-ai mâncat
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
Atâtea doruri ard în tine, și-atâta jale te răpune, Inima ți-este mici fărâme, și nu-s străbunii să le-adune. Puietul tot în zare zboară, lăsându-și cuibul părăsit, Doar bătrâni mai stau pe vatră, cu trupul gârbov, istovit. Grădinile ce altă dată, păreau că sunt rupte din rai, Zac în paragină uscate, nu-s mândre-așa cum le știai. Nici lanuri aurii, bogate ce spicu-și leagănă în vânt, Nu se mai văd acum niciunde. Părăginit e-al tău
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]
-
17 august 2011. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI În Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
a mai ... Citește mai mult ION BERCA - PREOTVICTIMĂ A COMUNISMULUIÎn Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > BIRUINȚĂ Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Pe Via Dolorosa de cruce istovit, Bătut, hulit de toți, din bice curge ură, Întru zidirea noastră se lasă osândit, Nedreaptă judecată, o simplă făcătură. Trădat și-apoi vândut, lăsat spre înjunghiere, Nevinovatul Miel drept jertfă se aduce... Oțet I-au dat să bea, în loc de mană
BIRUINŢĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347842_a_349171]
-
jos până la ușă, într-o dezordine desăvârșită; patul rămânea zile-ntregi cu așternuturile neridicate, fumul gros de țigară umplea camera și aerul începea să râncezească în mirosuri închise. Adesea uita de zi și de noapte, prelungindu-și lecturile până cădea istovit; făcea totul grăbit, cu o febră diabolică, de parcă i-ar fi scăpat clipele printre degete, mânat de un instinct propriu, maniacal. Poate avea dreptate și mam’zel Gretta cu dereticatul ei; vestea pe care i-o adusese cu venirea acelei
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
nerăbdător dimineață pentru a mă putea încălzi puțin într-un supermercado, însă cel mai greu îmi este noaptea când mă plimb la nesfârșit pe străzi istovit privind geamurile apartamentelor în care știu că dorm oameni iar eu aici în stradă istovit încerc să mai înving o noapte. - De unde ești? - Eu sunt spaniol m-am născut aici în Valencia. Am ramas surprins de răspunsul lui l-am intrebat din nou: - Nu mai ai rude prieteni la care mai poți apela, pentru a
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
pe unde te-am purtat ți-au ars cu țigara fiecare încercare promițătoare și te-au inhalat până la sufocarea cunoștinței dar frică tot n-a vrut să te scrie a scris însă despre plecările fără întoarcere în tărâmuri cu oameni istoviți de trăit când tu colindai prin neajunsuri despre urechile ce nu mai zâmbeau decât la auzul sinelui când tu zdrobeai inerția cu aripile goale despre atingerile ce doar vânturile le implantau în pielea rănită de nepăsare când tu zburai cu
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]
-
casă în casă, din palmă în palmă - M-am înălțat În numele de Mamă. 23 septembrie 1983 poem din cartea ”Dreptul de mamă”, 2010 Citește mai mult Mi-am turnat vorbele în palme, poftiți:Voi, patru anotimpuri flămânde de mine,Serviți.Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindăA celor patru zări; ca focul în lemneSurâd blândă.Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz,Nu-l gonește nici o rugăciune, nici o sudalmă -Preludiu confuz.M-am răspândit ca un zbor
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Întărindu-se din lacrimi de copil spre-a nu se frânge. Soarele scădea-n amurguri, umbrele se tot lungeau Când la capătul puterii, pădurarul și-a găsit Puiul rătăcit în codru. Stele mute răsăreau Fata se ținea tăcută după tatăl istovit. A urmat o noapte neagră ca un iad în vechiul rai Răsărind bătrânul soare n-a mai înțeles nici el Nici a florilor mireasmă, nici al păsărilor grai Cine poate să-nțeleagă dacă n-a iubit la fel? Timpul nu
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
slăbit, se mulțumea cu ceva mărăcini uscați și înnegriți de cenușa picată dinspre tării când și când... Mai demult, când vlaga nu-l abandonase, exersa imbolduri ancestrale de vânător... Ultima oară, își amintea lehămetit, deja cu brațe slabe și vedere istovită, depășise imposibilul. Ochise o pasăre sleită de puteri ca și el, căzută pe-o parte, cu ciocul întredeschis după aer și apă. O prinsese și-i răsucise cu iuțeală gâtul, azvârlindu-i capul rupt. Și-astâmpărase cumplita sete cu picurii
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
binelea, era doar în moarte clinică. Familia s-a îngrijit de toate rânduielile și omul ajunge la loc cu verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
mea Te cheamă Căci de toți sânt părăsit. Sufletu-mi-e’nchinat Ție Poate nu mi se cuvine Dar, eu, robul Tău de-o viața Tot nădăjduiesc în Tine. Dumnezeul meu ești Tu, Zi și noapte Te strig tare Miluește-Ți, Doamne robul Istovit de-ngândurare. Sufletu-mi înveselește Și-l înalță pân’ la Tine Căci pe cei care cheamă Îi ridici dintre ruine. Ia aminte astăzi, Doamne L-ale mele rugi fierbinți Și-mi fă parte, Milostive, De-ale Tale biruniți. La lucrarea Ta
PSALMUL 86 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375164_a_376493]
-
Hubati, publicat în Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015. Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Își flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
rămână. Cu tine lumea are parfum de verde ... Citește mai mult Ce toamnă inutilă pândește lângă noi,Se scutură pe frunze în straie de rugina,Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploiMimează revenirea de stranie regină.Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii,Pe crestele rănite de nopți decolorate,Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii,Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate.Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci,Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
GRATIS - ROMÂN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3, de Dorina Georgescu, publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. Capitolul 3 M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu. Simțeam nevoia să lenevesc, să mă răsfăț, si am început prin a-mi prepară o cafea și a asculta muzică. Aveam pe un stick de memorie un concert de chitară pe care il îndrăgeam nespus
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobita de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... Citește mai mult Capitolul 3M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu.Simțeam nevoia să lenevesc, să mă răsfăț, si am început prin a-mi prepară o cafea și a asculta muzică.Aveam pe un stick de memorie un concert de chitară pe care il îndrăgeam nespus
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
viorii. Din zbor dispar și fluturi și cocorii, Culoarea-n frunze nu mai știm de-i verde. Lumina piere în amurg, bolnavă, Chiar stelele, în noapte, sunt topite, Se scurge vara ca un râu de lavă, Iar sufletele sunt prea istovite. Doar marea ne mai mângâie, suavă, Cu valuri albe și neostoite. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRIGORII / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre
PRIGORII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379220_a_380549]
-
duc. Lăsăm în urmă trecerii noastre doar morminte și mărturia neputinței de a ne înaltă mai sus cu o octava de pământul din care suntem zidiți. Rând pe rând împingem la roată istoriei spre a o scoate din mlaștină deznadejdiei, istoviți și fără izbândă. E greu de urnit acest miriapod uriaș care este lumea. E greu de ridicat acesta ființă omenească din condiția să, mai ales când santem atât de legați unul de altul cu lanțurile grele ale damnării existențiale și
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
părea că, deasupra noastră, zăresc sclipind stelele. Iar alteori simțeam o adiere de vânt și parcă pereții începeau să tremure de sus în jos, ca faldurile unei perdele”. În acest cadru halucinant, sugerat de pereții care parcă tremurau, Damian este „istovit“, ceea ce se întâmplă îl copleșește, obosindu-l. Damian adoarme, ratând inițierea, adică restul spectacolului, însă el, datorită anamnezei, va retrăi aievea retragerea dezastruoasă a cohortelor romane. În noaptea de 25 decembrie 1966, Damian și Pandele, însoțiți de Niculina și Laurian
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nota istoricul S. M. Soloviev -, oamenii de stat și Ecaterina a II-a erau preocupați să stoarcă cât mai mult din Moldova și Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns țarinei că Principatele erau cu totul istovite și nu puteau întreține armata rusă, că detașamentele de creștini din Turcia, așa-numiții arnăuți pustiau țara nu mai puțin ca otomanii, încât locuitorii au fugit în păduri și nu se întrevede nici o șansă de a-i scoate de acolo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei, aidoma zăpezii de pe munți se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i luminoși se destrămau, topiți de milă și de dragoste. Și-atuncea ei departe rătăcit-au, în van îi caută: Plîngînd orbită, poticnindu-se, ea îi urma pe stînci și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei, aidoma zăpezii de pe munți se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i luminoși se destrămau, topiți de milă și de dragoste. Și-atuncea ei departe rătăcit-au, în van îi caută: Plîngînd orbită, poticnindu-se, ea îi urma pe stînci și munți, Căpătînd iarăși chip
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]