271 matches
-
început abia în anii 1990 și s-au intensificat după 2000. Croația, membră a Consiliului Europei, ratifică și ea Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, în 1997, precizând limbile pentru care o aplică, dintre care lipsește și româna, și istroromâna. Monitorizând aplicarea Cartei, un Comitet de experți prezintă periodic raporturi referitoare la aceasta. La 12 martie 2008 apare limba istroromână într-un asemenea raport, pentru prima oară într-un document oficial al Consiliului, reamintind o cerere anterioară adresată guvernului croat
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
europeană a limbilor regionale sau minoritare, în 1997, precizând limbile pentru care o aplică, dintre care lipsește și româna, și istroromâna. Monitorizând aplicarea Cartei, un Comitet de experți prezintă periodic raporturi referitoare la aceasta. La 12 martie 2008 apare limba istroromână într-un asemenea raport, pentru prima oară într-un document oficial al Consiliului, reamintind o cerere anterioară adresată guvernului croat: „Unele elemente probează prezența tradițională în Istria a unei mici comunități de vorbitori ai unei limbi numite istroromână. Comitetul de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
de experți dorește să obțină informații asupra acestei limbi cu ocazia următorului raport periodic” (paragraful 48). Raportul citează și răspunsul guvernului croat: „[...] în septembrie 2007, Ministerul Culturii a hotărât să atribuie acestei limbi statutul de bun cultural nematerial; prin urmare istroromâna este înscrisă în Registrul bunurilor culturale protejate ale Republicii Croația” (Anexa 2 la raport, punctul 8). Într-adevăr, istroromâna este înscrisă pe Lista bunurilor culturale nemateriale protejate ale Croației, cu denumirea de "istro-rumunjski govori" (graiuri istroromâne), listă ce face parte
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
răspunsul guvernului croat: „[...] în septembrie 2007, Ministerul Culturii a hotărât să atribuie acestei limbi statutul de bun cultural nematerial; prin urmare istroromâna este înscrisă în Registrul bunurilor culturale protejate ale Republicii Croația” (Anexa 2 la raport, punctul 8). Într-adevăr, istroromâna este înscrisă pe Lista bunurilor culturale nemateriale protejate ale Croației, cu denumirea de "istro-rumunjski govori" (graiuri istroromâne), listă ce face parte din Registrul bunurilor culturale, în baza Legii privitoare la protejarea și păstrarea bunurilor culturale. Considerând insuficiente măsurile luate de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
cultural nematerial; prin urmare istroromâna este înscrisă în Registrul bunurilor culturale protejate ale Republicii Croația” (Anexa 2 la raport, punctul 8). Într-adevăr, istroromâna este înscrisă pe Lista bunurilor culturale nemateriale protejate ale Croației, cu denumirea de "istro-rumunjski govori" (graiuri istroromâne), listă ce face parte din Registrul bunurilor culturale, în baza Legii privitoare la protejarea și păstrarea bunurilor culturale. Considerând insuficiente măsurile luate de guvernul croat, Vlad Cubreacov, deputat al Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inițiază o propunere de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
recomande Croației să recunoască oficial minoritatea instroromână și să-i asigure exercitarea drepturilor înscrise în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cele referitoare la folosirea limbii materne în învățământ, practica religioasă și media, precum și să susțină asociațiile culturale ale istroromânilor. Propunerea cere totodată să li se recomande autorităților din România să coopereze cu cele croate în a lua măsuri urgente pentru păstrarea identității și limbii istroromânilor. Până la urmă propunerea n-a fost examinată de Adunare. Pe plan local, autoritățile iau
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
limbii materne în învățământ, practica religioasă și media, precum și să susțină asociațiile culturale ale istroromânilor. Propunerea cere totodată să li se recomande autorităților din România să coopereze cu cele croate în a lua măsuri urgente pentru păstrarea identității și limbii istroromânilor. Până la urmă propunerea n-a fost examinată de Adunare. Pe plan local, autoritățile iau unele măsuri, astfel, Statutul județului Istria, adoptat în 2009, prevede că aceasta promovează păstrarea dialectelor locale, printre care și istroromâna. Într-un nou raport prezentat la
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
urgente pentru păstrarea identității și limbii istroromânilor. Până la urmă propunerea n-a fost examinată de Adunare. Pe plan local, autoritățile iau unele măsuri, astfel, Statutul județului Istria, adoptat în 2009, prevede că aceasta promovează păstrarea dialectelor locale, printre care și istroromâna. Într-un nou raport prezentat la Consiliul Europei referitor la aplicarea Cartei, cel din octombrie 2010, raportorul József Berényi, deputat din partea Slovaciei, menționează că a cuprins în raportul său propunerea de rezoluție a lui Vlad Cubreacov și că prezintă cazul
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
propunerea de rezoluție a lui Vlad Cubreacov și că prezintă cazul minorității istroromâne ca exemplu care trebuie să facă obiectul unei atenții deosebite. Reamintește informațiile cuprinse în raportul din 12 martie 2008, apoi cere o atenție mai mare pentru limba istroromână amenințată cu dispariția, și exprimă necesitatea recunoașterii oficiale și a protejării minorității, recomandând Comitetului de experți să ia în considerare remarcile din acest raport în raportul său următor. Prin hotărârea autorităților croate, începând din 2010, la școala gimnazială „Ivan Goran
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
recunoașterii oficiale și a protejării minorității, recomandând Comitetului de experți să ia în considerare remarcile din acest raport în raportul său următor. Prin hotărârea autorităților croate, începând din 2010, la școala gimnazială „Ivan Goran Kovačić” din Čepić se promovează graiul istroromân, din care cauză are un regim special, adică poate să nu îndeplinească reglementările privitoare la numărul elevilor. Astfel, în planul de învățământ pe anul școlar 2014-2015 sunt prevăzute 70 de ore pe an, câte două pe lună, de "istrorumunjski jezik
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
care cauză are un regim special, adică poate să nu îndeplinească reglementările privitoare la numărul elevilor. Astfel, în planul de învățământ pe anul școlar 2014-2015 sunt prevăzute 70 de ore pe an, câte două pe lună, de "istrorumunjski jezik" „limba istroromână” și de alte activități legate de tradițiile istroromâne, cu doi profesori. Acestea au loc în clădirea școlii din Sušnjevicę, care ține de școala din Čepić. Guvernul României se implică în chestiunea istroromânilor în cadrul relațiilor bilaterale cu cel croat. Astfel, în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
să nu îndeplinească reglementările privitoare la numărul elevilor. Astfel, în planul de învățământ pe anul școlar 2014-2015 sunt prevăzute 70 de ore pe an, câte două pe lună, de "istrorumunjski jezik" „limba istroromână” și de alte activități legate de tradițiile istroromâne, cu doi profesori. Acestea au loc în clădirea școlii din Sušnjevicę, care ține de școala din Čepić. Guvernul României se implică în chestiunea istroromânilor în cadrul relațiilor bilaterale cu cel croat. Astfel, în 2011, într-o declarație comună de presă în urma
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
câte două pe lună, de "istrorumunjski jezik" „limba istroromână” și de alte activități legate de tradițiile istroromâne, cu doi profesori. Acestea au loc în clădirea școlii din Sušnjevicę, care ține de școala din Čepić. Guvernul României se implică în chestiunea istroromânilor în cadrul relațiilor bilaterale cu cel croat. Astfel, în 2011, într-o declarație comună de presă în urma unor convorbiri între cele două guverne, se afirmă că au „abordat și un subiect extrem de important și de mare interes pentru România, și anume
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
din partea autorităților croate pentru conservarea acestui bun cultural comun este și va fi extrem de apreciat de către România”. În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi, mâine”, prima manifestare de mare amploare consacrată istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
și va fi extrem de apreciat de către România”. În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi, mâine”, prima manifestare de mare amploare consacrată istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea de teren. Astfel, în 2007, un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile cu istroromâni, iar în 2008, etnologi de la Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
teren. Astfel, în 2007, un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile cu istroromâni, iar în 2008, etnologi de la Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare de teren. Un simpozion cu tema „Istroromânii: repere cultural-istorice”, organizat în 2008 de „Astra” a prilejuit și un spectacol dat de zvonciarii din Žejân. Cu scopul salvării identității și limbii istroromâne există și o serie de asociații din Croația și din afara ei, precum și inițiative personale. Asociația de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare de teren. Un simpozion cu tema „Istroromânii: repere cultural-istorice”, organizat în 2008 de „Astra” a prilejuit și un spectacol dat de zvonciarii din Žejân. Cu scopul salvării identității și limbii istroromâne există și o serie de asociații din Croația și din afara ei, precum și inițiative personale. Asociația de prietenie italo-română „Decebal” din Triest, prezidată de Ervino Curtis, a fost înființată încă în 1987. A organizat, spre exemplu, în 2007, o expoziție itinerantă
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
o serie de asociații din Croația și din afara ei, precum și inițiative personale. Asociația de prietenie italo-română „Decebal” din Triest, prezidată de Ervino Curtis, a fost înființată încă în 1987. A organizat, spre exemplu, în 2007, o expoziție itinerantă cu titlul „Istroromânii, o cultură mică în istoria cea mare”, prezentată în Italia, Austria și România, aici cu ocazia simpozionului de la Sibiu. În aceeași direcție acționează Asociația culturală istroromână „Andrei Glavina” de la Roma, înființată în 1994 de către Petru Emil Rațiu. Mai există și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
încă în 1987. A organizat, spre exemplu, în 2007, o expoziție itinerantă cu titlul „Istroromânii, o cultură mică în istoria cea mare”, prezentată în Italia, Austria și România, aici cu ocazia simpozionului de la Sibiu. În aceeași direcție acționează Asociația culturală istroromână „Andrei Glavina” de la Roma, înființată în 1994 de către Petru Emil Rațiu. Mai există și proiectul "Očuvęj vlåška ši žejånska limba" (Păstrarea limbii vlășești și jeiănești) inițiat în 2005 de lingvista Zvjezdana Vrzić de la Universitatea din New York, împreună cu emigranți istroromâni din
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
culturală istroromână „Andrei Glavina” de la Roma, înființată în 1994 de către Petru Emil Rațiu. Mai există și proiectul "Očuvęj vlåška ši žejånska limba" (Păstrarea limbii vlășești și jeiănești) inițiat în 2005 de lingvista Zvjezdana Vrzić de la Universitatea din New York, împreună cu emigranți istroromâni din S.U.A. și extins în 2007 la Croația, prin includerea Muzeului Etnografic din Istria, apoi, din 2011, a asociațiilor culturale "Tragovi" de cercetare și documentare a limbilor și culturii din Istria și Kvarner, "Spod Učke" din comuna Kršan și "Žejane
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
în decursul timpului, datorită asociațiilor și proiectelor există de puțină vreme și o literatură cultă în istroromână, redusă cantitativ, care constă în poezii, unele pe muzică, amintiri, eseuri și traduceri. Unele creații au fost publicate în prima revistă în limba istroromână, "Scrisore către fraț Rumer", a Asociației culturale istroromâne „Andrei Glavina”, apărută în anii 1996-2002, în volum și/sau pe Internet.
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
de puțină vreme și o literatură cultă în istroromână, redusă cantitativ, care constă în poezii, unele pe muzică, amintiri, eseuri și traduceri. Unele creații au fost publicate în prima revistă în limba istroromână, "Scrisore către fraț Rumer", a Asociației culturale istroromâne „Andrei Glavina”, apărută în anii 1996-2002, în volum și/sau pe Internet.
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
limbile în pericol", secțiunea „Limbi în pericol grav”, și în "Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol". În prezent există foarte puține forme de organizare culturală sau de altă natură meglenoromâne, cum există în cazul aromânilor și chiar al istroromânilor. Există de exemplu la Cerna (județul Tulcea), singura localitate cu populație majoritar de origine meglenoromână din România, Ansamblul folcloric meglenoromân „Altona” și Asociația „Altona”, la care participă elevi de la Școala Gimnazială „Panait Cerna”. Aceste trei entități, precum și familiile se preocupă
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
doi copii. Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istroromânilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina. Interviuri
Vlad Cubreacov () [Corola-website/Science/302537_a_303866]