271 matches
-
feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit În Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar Într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima Însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ureche (1868), Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu (1852), Th. Burada (1890), Ștefan Nanu (1895), Leca Moraru (Cernăuți 1877), Traian Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce În calitate de director al școlii și primar al comunei. El reușește să atragă atenția forumurilor internaționale sugerând căile de a asigura supraviețuirea conaționalilor săi. Moartea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
croații din Banat În număr de 4180 au școli, grădinițe de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit Înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, În 1996 a editat În dialect un calendar și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit Înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, În 1996 a editat În dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istro românilor” și „Asociația de amiciție italo română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc Într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istro românilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New York Însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează În anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația și Austria. În primăvara anului următor s-a desfășurat la Pola-Istria primul congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza În memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat frecvent articole să sensibilizeze opinia publică la cauza istroromânilor. S-a corespondat cu personalități din Italia și Croația: Ervino Curtis, Fulvio di Grigorio, Domenico Cvecici, Nerea Obradovici, Antonello Roza și doi primari din zona Valdarsa. Speranța la românii din țară Încheie una din scrisorile domnului Petru Rațiu președintele Asociației
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Voi ce sunteți În țară Nu lăsați să piară acest dialect. Din scrisorile primite: P.E. Rațiu. În intervalul 1990-2002 am primit 62 scrisori de la președintele „Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina” rezident la Roma. Medic, scriitor și militant pentru drepturile istroromânilor ca să le fie recunoscută identitatea, să aibă școli și organizații proprii, să li se dea posibilitatea să vină În contact cu frații români. Este o prezență eroică, plină de abnegație, devotament, Înzestrat cu forța morală de a nu se lăsa
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care critică guvernul român și politica sa față de minoritățile din țară. Bruno Skrobe (Sumewitza) aduce calde salutări și mulțumiri pentru volumul despre Istro Români primit de la Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic În domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ca limbă unitară, Provinciile pot da cel mult expresii discrete, poetice sau de îmbogățire, de expresivitate.” Critică pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce va fi ocupată până 1938 de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
puținii slavi rămași sunt asimilați de către daco-romani iar Între secolele VII - VIII, apare poporul român și limba sa. În sud : are loc slavizarea regiunii balcanice; mici grupuri de latinofoni se vor izola În regiunile muntoase: viitorii macedoromâni, megleno români și istroromâni Contribuția slavilor În etnogeneză: vocabular: 20% instituții politice: voievodate, cnezate, jupanate, boieri religie: organizarea a Bisericii, adoptarea cultului ortodox cultură: limba religioasă, de cultură și cea oficială este În perioada medievală limba slavonă (slava veche) elita: este formată inițial din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
odată cu formarea poporului român și face parte din limbile neolatine. Structura - substrat - daco -moesic, s-au păstrat 150 - 200 de cuvinte dacice strat latin - vocabular și structură gramaticală (80 %) adstrat slav meridional - elemente de vocabular și fonetică Dialecte: aromân, meglenoromân, istroromân. Sec. XVIII Se afirmă lupta de eliberare națională a românilor: 1744, Inochentie Micu În Supplex Libellus susține obținerea drepturilor pentru românii din Transilvania ( recunoașterea națiunii române, a limbii române). 1791, În Supplex Libellus Valachorum sunt reluate ideile și argumentele lui
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este atestată în unele varietăți sud-dunărene (istroromână și meglenoromână) și că, cel puțin pentru structurile perfective, se poate invoca și moștenirea latină, dată fiind existența a două linearizări posibile HABEO + participiu și participiu + HABEO în latină (v. Adams 2013: 615-651; cf. și Vasiliu și Ionescu Ruxăndoiu 1986
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rumänische Sprache” (1894-1921). Academia Română îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
PĂRINTELE RADIOULUI Societatea memorială "TESLA" din New York a propus ONU să proclame 10 iulie "Ziua Nikola Tesla", recunoscută pe plan internațional. Aceasta este data nașterii savantului Nikola Tesla (1856). Românii au un motiv în plus să serbeze această zi: originile istroromâne ale lui Nikola Tesla. Nicolae Teslea Nikola Tesla, cum este el cunoscut) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul Similian, situat la 12 km de Gospici, provincia Lica, aproape de țărmul Mării Adriatice, în fostul spațiu al Imperiului Austro-Ungar
Curierul „Ginta latină” by Șerban Naicu, Victor Ciutacu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2229]
-
Nikola Tesla, cum este el cunoscut) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul Similian, situat la 12 km de Gospici, provincia Lica, aproape de țărmul Mării Adriatice, în fostul spațiu al Imperiului Austro-Ungar, deventi ulterior Croația. Originea sa era istroromână. Familia tatălui său, Milutin, era de grăniceri antiotomani, purtând la început numele de Drăghici, înlocuit ulterior prin porecla de Teslea, provenită de la meseria de teslari (dulgheri) pe care aceștia o practicau. Milutin Teslea, tatăl lui Nicolae, avea un frate, Iosif
Curierul „Ginta latină” by Șerban Naicu, Victor Ciutacu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2229]
-
și lucrează intens la elaborarea următoarelor două volume care vor oferi o imagine completă și sistematizată, pentru prima oară, a patrimoniului imaterial în plinătatea lui. O altă propunere privește înscrierea pe lista Patrimoniului Imaterial a graiurilor sud-dunărene, aromâna, meglo-noromâna și istroromâna, aflate, în grade diferite, printre „monumentele" primejduite. Rămân câteva întrebări pe care trebuie să ni le punem cu toții. Între altele cele privitoare la responsabilitatea principală a statului de a îngriji așa cum se cuvine acest tip de patrimoniu pentru a preîntâmpina
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
cartea sa, Room Service, apărută în traducere la Editura Univers) este semnatarul unui eseu despre „Limbile mari și limbile mici”. Textul se dorește și o pledoarie pentru conservarea limbilor și culturilor amenințate să dispară, exemplul citat de autor fiind tocmai istroromâna. Autorul relevă și un paradox: uneori, în vremuri de restriște, cultura unei limbi mari, precum germana, poate afla adăpost într-o limbă mică. În anii dictaturii naziste, scriitori germani puși la index au fost publicați în Suedia. În istoria ei
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah), DIARO, A-D, București 1997. Alexandru Niculescu, Language Loyalty - Culture Loyalty, în �Revue Roumaine de Linguistique" 20 (1975), 4. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, București 1963. Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească, București 1994. Sextil Pușcariu, Studii istroromâne, I, București 1906. I. Tóth Zoltán, Primul secol al naționalismului românesc ardelean (1697-1792), trad. Maria Someșan, București 2001.
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
și despre legăturile sale cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile și civilizația românească în călătoriile danubiene, legătura umană și literară cu Norman Manea și Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici și ciribiri, adică istroromânii, și posibilitatea supraviețuirii lor în lumea actuală. (A.C.C.) Claudio Magris, după Danubio (Garzanti, Milano, 1986) și Microcosmi (Garzanti, Milano, 1997), în care experiențele de călătorie au fost elaborate și transformate, cu L’infinito viaggiare (Mondadori, Milano, 2005) ne aflăm
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
pe ceilalți, ca descoperire și aventură, ca întâlnire sau ca evadare. În fine, status viatoris, după cum afirmă teologia vieții umane. Între diferitele călătorii pe care le propune cartea, se numără și călătoria cunoașterii, precum aceea despre cici și ciribiri, adică istroromânii, dezvăluind interesul dumneavoastră constant pentru minoritățile etno-lingvistice. În acest sens ați scris în „Corriere della Sera”, încă din 1999: „Mi-am petrecut o parte din viață căutând să cunosc și, pe cât îmi era cu putință, făcând cunoscute grupuri și minorități
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]