390 matches
-
numele m-au Întrebat dacă n-am acasă un medic, că a trecut cineva cu numele ăsta. „Fata asta n-are un medic acasă?” - „Da, are un frate” - „Să-i spuneți că-i sănătos, e acasă și are o nevastă italiancă, o fetiță”. Ei, atunci eram așa de liniștită... În ziua aia am și plecat. Domnul care a văzut numele meu a zis că cu numele ăsta s-a dus deja cineva. M-a luat Înăuntru și mi-a arătat cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vă urez tot binele și mai ales multă sănătate. Al Dv., cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu P.S. Rog pe fiul Dv., dacă nu-l deranjez, să se intereseze la Academie de o teză de doctorat despre Nicu Gane, a unei italience din Roma, Romilda Persiani. Ar fi apărut în „Rassegna italo romena”, prin 1935-1937. Teza a fost semnalată de A. G. Stino într-un articol al său. Sar putea să fie chiar un exemplar din teză la Academie. Mi-ar fi de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care în prezent se află la Roma. Domnia sa ar putea să se intereseze în capitala Italiei (la Facultatea de Litere din Roma, sau la Academie), dacă nu există o teză de doctorat, cu subiect „Nicu Gane”, susținută de o studentă italiancă, Romilda Persiani? Dețin informația dintr-o notă publicată cândva de profesorul A. G. Stino din Fălticeni, într-o revistă din trecut (din păcate nu-i rețin titlul, nici data). Consider însă suficient că am indicat numele italiencei, a cărei teză ne
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
susținută de o studentă italiancă, Romilda Persiani? Dețin informația dintr-o notă publicată cândva de profesorul A. G. Stino din Fălticeni, într-o revistă din trecut (din păcate nu-i rețin titlul, nici data). Consider însă suficient că am indicat numele italiencei, a cărei teză ne ar permite să întregim bibliografia despre nuvelistul Gane. Dl. Prof. Tempeanu mi-a scris despre interesul pe care-l manifestați pentru niște „Amintiri” fălticenene. Vă rog să-mi comunicați cam ce-ar putea cuprinde, ce întindere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Suceava cu ocazia împlinii a 80 de ani de la apariția primului volum al „Șezătorii” - pentru scrisorile din străinătate am beneficiat de volumul îngrijit de Dv. Îmi exprim în scrisoarea de față, întreaga mulțumire și recunoștință. În ce privește teza de doctorat a italiencei Romilda Persiani despre Nicu Gane, cred că o adresă oficială din partea Muzeului Fălticenilor ar avea mai puțin efect. Consider că intervenția directă a Dv. ar fi mai eficientă. Sunteți prea cunoscută, ca să nu fiți servită! Mă opresc acum, asupra prețioasei Dv.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
său luptase la Mărășești scăpând cu viață prin minune). Se căsătorise în acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apărat pe evreii sefarzi (spanioli) și i-a prețuit pe dr. Gaster, pe Sigmund Freud, Albert Einstein și pe mulți alții. A condamnat totodată orice atrocități comise împotriva evreilor de legionari și de naziști. Dr. Anna Colombo, o studentă evreică italiancă, a venit să conferențieze la Vălenii de Munte la invitația lui Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a unui efort colectiv. Sper că vă voi putea ajuta în alte privințe. De credeți că vă pot fi de vreun ajutor, dați-mi de știre. Sînt la dispoziția dumneavoastră. Semnat, Nicolae Iorga"29. Domnișoara Colombo era evreică sefardă latină (italiancă). Avea față de Iorga toată simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era și prietenul său Tiktin, bătrînul pe care Iorga voia din tot sufletul să-l ajute și în numele căruia apelase la rege. Dar, chiar dacă Tiktin avea foarte mari merite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românește, Iorga voia să-l ducă la școala lui din Franța și nu să obțină un post pentru el în România. În iulie 1939, lui Iorga îi era imposibil să angajeze la Institutul lui de Istorie Universală o tînără evreică italiancă. Voia să o ajute, dar această tînără evreică italiancă, cu psihologia și spiritul ei occidental, s-a decis plină de mîndrie să nu-i accepte oferta. În atmosfera de isterie a toamnei lui 1937, politicianismul l-a făcut pe Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din Franța și nu să obțină un post pentru el în România. În iulie 1939, lui Iorga îi era imposibil să angajeze la Institutul lui de Istorie Universală o tînără evreică italiancă. Voia să o ajute, dar această tînără evreică italiancă, cu psihologia și spiritul ei occidental, s-a decis plină de mîndrie să nu-i accepte oferta. În atmosfera de isterie a toamnei lui 1937, politicianismul l-a făcut pe Iorga să-și pună semnătura la sfîrșitul unor articole care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lexicale, chiar dacă intervine o anumită specializare la nivelul variabilei; dezinența de singular -ă e caracteristică, în general, unor substantive feminine, iar dezinențele -Ø sau -u, unor substantive masculine sau neutre, dar aceste dezinențe caracterizează totdeauna unități lexicale distincte: prună/prun, italiancă/italian, eroină/erou, nu variante gramaticale ale aceleiași unități lexicale, ca în desfășurarea sensului categorial de număr, de exemplu: prună vs prune, eroină vs eroine, erou vs eroi etc. Categoriile de număr și caz au la substantiv natură semantică și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
an. Creatori celebri ca Armani, Benetton, Moschino, Fendi, Gian Franco Ferre, Gianni Versace au găsit o nouă manieră de exprimare și o sursă de venituri deloc neglijabilă. La fel ca și în celelalte țări există un stil de parfum propriu italiencelor. Contextul cultural și gastronomia particulară au dat parfumurilor italienești note savuroase, aromatice. Astfel, mirosuri de fructe și de plante meridionale în Gocce, note florale și de pădure în Genny, iar parfumul Pour Elise de Valentino se caracterizează printr-o notă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mai mult, i-a cerut să divorțeze pentru a se căsători cu el. Relațiile cu acesta au fost încordate, a amenințat-o cu sinuciderea dacă nu se căsătoresc. Prințul va depăși dezamăgirea despărțirii și se va căsători, ulterior, cu o italiancă. În 1912 a trecut la confesiunea romano- catolică. Pe colonelul Christopher Birdwood Thomson l-a cunoscut la Viena, în 1915, fiind atașat militar la Legația Engleză. În perioada 1915-1917 a fost atașat militar al Marii Britanii în România, cu misiunea secretă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu bani, când este cazul. Nu uită zilele lor de naștere și le trimite mici cadouri. Sunt portretizate de autor, în roman: Berthe, Véronique (juca la cursele de biciclete), Suzanne (avea un copil și trimitea bani pentru îngrijirea lui), Giannina (italiancă), Minette (mergea frecvent la teatru). Visul oricărei lorette era să găsească un om bogat și să părăsească locurile de pierzanie în care își câștigau, umilite, existența. În vecinătatea lor și în brațele lor, Henri găsește alinare și înțelegere, se răzbună
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al disperării imigrantului. Crane îi adaugă o complexitate subtilă, arătându-i pe cei care prin contrast rezistă în fața disperării, fără a-și da seama, găsind altceva asupra căruia să își canalizeze energia. Astfel, ei își neagă situația. De exemplu, o italiancă îl numește "idiot" pe un compatriot de-al ei când acesta este absent, deoarece este foarte bâlbâit, deși trebuie să fie interpret pentru ceilalți italieni. Mai târziu, o altă italiancă o numește pe prima "idioată", dezvăluind politica unei comunități menite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
canalizeze energia. Astfel, ei își neagă situația. De exemplu, o italiancă îl numește "idiot" pe un compatriot de-al ei când acesta este absent, deoarece este foarte bâlbâit, deși trebuie să fie interpret pentru ceilalți italieni. Mai târziu, o altă italiancă o numește pe prima "idioată", dezvăluind politica unei comunități menite să le distragă atenția membrilor săi de la așteptarea acceptului - sau refuzului - de a imigra. Tânăra lituaniană crede că, odată ce logodnicul, care a ajuns înaintea ei în America, va veni după
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
p.3]. 86 Clorinde și mama sa, contesa Balbi, sunt italiene stabilite la Paris, "ces deux Italiennes, la mère et la fille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Este interesant însă că Clorinde se vrea mai mult pariziana decât italianca, iubind Parisul pentru atmosferă să deosebită: "Ah! la France était un grand pays! Nulle part, ni en Angleterre, ni en Allemagne, ni en Espagne, ni en Italie, elle n'avait vu de balș plus étourdissants, des galas plus prodigieux. Aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plantă fără pretenții"575, autorul articolului se întreabă "cu ce element de floră vom veni? Poate că rostopasca?"576 Gabriel Andreescu ne prezintă O hotărâre a Curții de la Strasbourg care scoate crucifixele din școlile italiene. Articolul ne informează despre cazul italiencei de origine finlandeză, Soile Lautsi care a făcut o plângere la CEDO împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Articolul ne informează despre cazul italiencei de origine finlandeză, Soile Lautsi care a făcut o plângere la CEDO împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și în articolul lui Bogdan C. Enache, Stânjeneala religioasă a școlilor publice. Cazul italiencei amintite mai sus revine în prim plan, ea obținând daune morale în urma plângerii făcute la CEDO, cu privire la expunerea simbolurilor religioase în sălile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și în articolul lui Bogdan C. Enache, Stânjeneala religioasă a școlilor publice. Cazul italiencei amintite mai sus revine în prim plan, ea obținând daune morale în urma plângerii făcute la CEDO, cu privire la expunerea simbolurilor religioase în sălile de clasă unde învață copiii ei de naționalitate finlandeză 578. Dorim să precizăm aici că, într-adevăr, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
rememorează moartea celor două familii avute anterior în Germania din timpul războiului. Prin așezarea alături a celor două cazuri (precum și a altor tragedii intermediare, de la acelea, numeroase, ale destinelor mutilate de Securitate în România, la jertfa cotidiană a unei cercetătoare italience mai inteligente decât soțul pe care îl iubește), romanul devine elocvent în calitatea sa de dezbatere existențială. Noua ediție nu pierde nici grația pendulării personajelor între două țări și mai multe locuri ale memoriei: între România comunistă și Occidentul democratic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
lente. Aici simpatiile se declară, se apropie, se unesc, iar inima dansatorilor bate mai repede, iar dansatoarele simt emoții delicioase. Ele se prind cu toată ființa și suferă adânc dacă li se răspunde cu răceală. Iubesc cu temperamentul lor de italience dezrădăcinate. Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
declară, se apropie, se unesc, iar inima dansatorilor bate mai repede, iar dansatoarele simt emoții delicioase. Ele se prind cu toată ființa și suferă adânc dacă li se răspunde cu răceală. Iubesc cu temperamentul lor de italience dezrădăcinate. Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe tânăra româncă fără să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
țări latine cu vechi relații și colaborări. Un punct culminant al problemei a fost atins prin declarațiile oamenilor politici italieni și a celor din administrația Romei. Senatorul de dreapta Piergiorgio Stiffoni, de exemplu, declara în aprilie 2007, imediat după uciderea italiencei Vanessa Russo de către românca Doina Matei în metroul din Roma,: "De zece ani de zile acești domni din Est, cunoscuți ca bețivani violenți, asasini, care exploatează minorii și copiii, criminali ai străzii, vin în țara noastră pentru a comite infracțiuni
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
10% în 2009, însă decă te iei după presa italiană ele au crescut spectaculos. Atunci care ar fi adevăratele motive ale fobii antiro mânești? Un posibil răspuns ni-l oferă exemplul recent al unei familii mixte (un român și o italiancă) ce și-a găsit restaurantul incendiat și marcat cu un simbol fascist italian (cercul împărțit în patru cu titlul lui Mussolini scris în interior: "Duce"). Este posibil să fie o "invitație" adresată de Forza Nuova românilor de a părăsi imediat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]