416 matches
-
este prezentat în timpul derulării, fără a i se prevedea sfârșitul): pe de o parte el dormi, pe de altă parte el dormea. În ceea ce privește modurile de proces, ele depind de sensul verbului: de exemplu, a țopăi conține un mod de proces "iterativ" (= repetiția unei acțiuni) pe care nu îl regăsim în a sări. Modul de proces cel mai important este, fără îndoială, cel care opune concluzivul non-concluzivului; verbele conclusive prezintă un proces care este pe terminate (a cumpăra, a intra...), în timp ce non-concluzivele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi definite decât în interiorul enunțurilor: în funcție de contextul în care figurează, același verb va putea fi asociat cu moduri de proces diferite. Să comparăm astfel el ia viața ca atare (non-concluziv) cu el ia o carte (concluziv) sau el adună lemne (iterativ) și cu el își adună batista (non-iterativ). Opoziția dintre realizat și irealizat ține de aspect. Ea caracterizează ansamblul conjugărilor, stabilind raporturi între forme "simple" (a mânca, eu mănânc etc), și "compuse" (a fi mâncat, eu am mâncat etc). Se vorbește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
neutralizată. Această neutralizare nu s-ar putea efectua cu forme perfective, absolut improprii să exprime altceva decât procese punctuale. Așadar, va fi vorba de texte la imperfect sau la prezent; cum imperfectul folosit singur tinde să fie interpretat spontan ca iterativ, accentul cade în special pe prezent. Textul amintit mai sus din Le Clézio ilustrează perfect disoluția scoaterii în relief; același lucru este valabil și în cazul următorului fragment din M. Duras: Tata bea și tace. Nici măcar nu știu dacă ascultă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
până mai jos de șolduri. Avea cincizeci și șapte de ani132. Putem considera că aici naratorul se servește de planul secund pentru a da informații referitoare la personaj; nu asistăm la un proces de percepție. 3.5. Enunțuri singulative și iterative Diferențierea dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca fiind iterative: Când Albertine afla de la Françoise că nu dormeam în întunericul odăii mele cu perdelele încă trase, nu se jena să facă puțin zgomot, îmbăindu-se în cabinetul ei de toaletă. Atunci, adesea, în loc să aștept o oră mai târzie, mă duceam
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum a remarcat G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul secund, în cazul de față portretul unui personaj: Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă cu cineva, avea un adversar de convins și un partizan de câștigat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
iasă din orbite 135. Însă la anumiți autori, cum ar fi Proust, asistăm la o adevărată răsturnare a acestei ierarhii. Pentru primele trei secțiuni din În căutarea timpului pierdut, G. Genette a găsit nu mai puțin de 350 de pagini iterative și doar 285 singulative. Acesta este și motivul pentru care Genette a vorbit despre pseudo-iterativ: naratorul raportează la imperfect scene atât de bine conturate, încât devine de neconceput ca ele să se fi produs de mai multe ori, în special
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o existență total încremenită și redusă la aceste bârfe futile"136. Însă o asemenea explicație nu este îndeajuns pentru a explica amploarea pseudo-iterativului din În căutarea ..., care caracterizează în aceeași măsură și acte deloc "încremenite". De fapt, ele recurg la iterativ nu pentru că Proust evocă obiceiuri, ci mai degrabă datorită unei concepții legate de "viziunea" estetică. Nu ne vom opri asupra semnificației acestui fenomen în opera lui Proust. Important este să surprindem ce implică el pe un plan mult mai general
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
texte narratif", Lalies nr. 1, Presses de l'École normale supérieure. (Trei articole de sinteză privind problemele puse de recunoașterea și analiza descrierilor.) GENETTE G., 1972 "Discours du récit", pp. 71-182, Figures III, Édition du Seuil, Paris. (Studiu despre aspectul iterativ, axat pe exemplul proustian.) HAMON P., 1981 Introduction à l'analyse du texte descriptif, Paris, Hachette-Université. (Lucrare consacrată rolului descrierii în economia narativă. Corpusul este împrumutat în special din romanul de la sfârșitul secolului al XIX-lea.) WEINRICH H., 1973 Le
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Discursul pare o veșnică litanie, o continuare a unei vechi predici ținute cu autoritatea unei divinități. Nemoarte ilustrează o astfel de disociere a spiritului de trup ("Și iar încep din morminte să vorbesc/ fără trup acum, viu în mine"). Caracterul iterativ al actului discursiv îi subliniază importanța, dar pune în evidență și necesitatea pe care o simte enunțătorul, mai presus de orice putință de a alege, de a reveni asupra unor vechi neliniști pe care le generează textul literar. Poeziile lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cred în nimic", Îngerii). Procesiunea lor reflectă o reacție a mentalului colectiv înfiorat de dispariția idealului. Repetiția imperfectului verbului "a fi" devine și aici ca și în alte texte o tehnică prin care se accentuează caracterul definitiv al afirmațiilor, caracterul iterativ și nelimitat al experienței, al fenomenului descris ("Erau mai mulți decât roua,/ Erau mulți pentru un drum", Îngerii), analogia cu roua indicând, pe de o parte, caracterul fluid al trecerii, imaterialitatea ei și coborârea spiritualului în material, iar, pe de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
proprie bogată, conduce la apariția unei peritonite difuze sau generalizate, cu tot lavajul intraoperator, din cauza persistenței contaminării microbiene în locuri mai puțin accesibile, urmare a unor cloazonări mai vechi sau prin prezența unor funduri de sac mai puțin accesibile; - laparatomiile iterative pentru diverse complicații apărute în cursul evoluției postoperatorii cum ar fi ocluzie prin bride, fistulă digestivă și alte complicații ce necesită reintervenții operatorii, constituie noi posibilități de însămânțare a peritoneului care favorizează apariția IIA; - defectele parietale mari care conduc la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
din care 60 de sex feminin și 25 de sex masculin. Vârsta acestora este între 7 și 77 de ani, cu maximum de frecvență între 20 și 50 de ani. Au fost efectuate 6 nefrectomii, 17 nefrolitotomii - din care 7 iterative, 61 de pielolitotomii - din care 5 iterative și 1 N.L.P.C. în octombrie 1993, având în vedere că instrumentarul necesar a fost inclus în dotarea clinicii în acest an. Localizarea calculilor moi a fost exclusiv renală în 82 de cazuri, iar
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
25 de sex masculin. Vârsta acestora este între 7 și 77 de ani, cu maximum de frecvență între 20 și 50 de ani. Au fost efectuate 6 nefrectomii, 17 nefrolitotomii - din care 7 iterative, 61 de pielolitotomii - din care 5 iterative și 1 N.L.P.C. în octombrie 1993, având în vedere că instrumentarul necesar a fost inclus în dotarea clinicii în acest an. Localizarea calculilor moi a fost exclusiv renală în 82 de cazuri, iar în trei cazuri au existat calculi ureterali
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numerale multiplicative (indicând măsura în care se modifică o acțiune/ o însușire: dublu, întreit, însutit etc.) vs. numerale distributive (exprimând ideea de împărțire/ distribuire a elementelor unei mulțimi în părți egale numeric: câte doi, câte cinci etc.) vs. numerale adverbiale/ iterative (arătând de câte ori se realizează o acțiune/ în ce măsură se diferențiază o acțiune/ însușire de alte acțiuni/ însușiri: o dată, de șapte ori etc.); * formă/ structură numerale sintetice, simple (doi, dublu, treime) și compuse (unsprezece, o sută treizeci, al doilea, câte trei) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mult decât spontaneitate auto-perceptivă, adică în măsura în care e autentică re-prezentificare. Acest răgaz acordat cunoașterii și opțiunii permite mântuirea robotului de acțiune, reducând domnia automatismelor și a algoritmilor până la tărâmul limitat al unei eficiențe strict instrumentale. Ridicându-se deasupra unui asemenea angajament iterativ, personalitatea autentică înseamnă autonomie, iar această determinație fundamentală o distinge în noianul inform al colectivității, îi dă statut de exponent al unei valori și o contrapune unui val acaparator al tendințelor unui mediu solicitant. Mai mult, în unghi psihologic, personalitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice constând în:‒ întârzierea răspunsului la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului; ‒ diminuarea răspunsului maximal la stimul;incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
emergența soluțiilor, evaluarea soluțiilor și luarea deciziei, mobilizarea raționamentelor logice, calculelor, simulărilor, experimentelor. Concepția În cercetarea aplicată și dezvoltarea experimentală este un proces incremental, soluția reținută fiind rezultatul unor modificări, adaptări, Îmbunătățiri succesive. Concepția În cercetarea aplicată este un proces iterativ, care necesită adesea Întoarceri pentru precizarea sau revederea specificațiilor sau a soluțiilor deja reținute. Metodologia de concepție cuprinde studiul principiilor, practicilor și procedurilor de concepție. Obiectul său de studiu este maniera În care trebuie condus demersul de concepție (Manualul Frascati
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]