256 matches
-
În loc să se grăbească, apa curge din ce în ce mai domol, până ce, la Colțul Acrei, socoți că se oprește în chip de lac; unda te duce domol în fața unui perete stâncos, așezat drept în cale... Îndată însă ce ocolești colții aceia de stâncă, Bistrița iuțește iarăși pasul și iese la lumină într-o vale aproape tot așa de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul Crucea, răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce aminte de priveliștile elvețiene ori tiroleze
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
te aștepți și de aceea rar sunt cei ce se încumetă s-o treacă în înot. Exista și un pod de frânghii pe care îl treceau încet, cu teamă, să nu facă balans. Oamenii sunt la fel, aparent liniștiți, dar iuți la treabă, la muncile câmpului și probabil la mânie. Este un sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
vreți". Cu o cazma, a tras cu sete în burlanul revizionist, pînă l-a prăvălit. Pe urmă, ar fi întors cazmaua spre Carp: "Piei că-ți rup schinarea. Colcăi de ură față de ARLUS". Deși om domol, Scarlat Carp s-a iuțit față cu răbufnirea umorală a piticului sovietic, cf. bancului, cel mai mare din lume: "Io-te-te! Ti trîntesc di nu ti vezi; cî n-am bout pișleag ca tini. Sî mî pupi unieva". Cînd i-am cerut amănunte, Dumbravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dânsul, în clipa plecării, strîngîndu-i mâinile mișcat, frățește, îl rugă să-l însoțească până la preotul satului, să cunoască barem și pe celălalt îndrumător al poporului. În ogradă intrase și oprise un car cu doi bouleni jigăriți. O babă uscată se iuțea să închidă poarta, în vreme ce un flăcău se apucase să dejuge, iar un moșneag scotea apă din fântâna cu roată pentru adăpatul vitelor. ― Uite-mi toată familia! zise învățătorul Dragoș, arătîndu-i, după ce Titu își luase rămas bun, în cerdac, de la soția
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Stați, nu mă jeliți, că încă n-am murit! făcu Dragoș enervat de lacrimile lor. Stați, că nici nu știu de ce mă cheamă! ― Ia îmbracă-te, socrule, și du-te cu dânsul, nu ședea ca bolovanul! strigă Florica. Bătrânul se iuți, parcă glasul I-ar fi dezmeticit dintr-o toropeală. Învățătorul ar fi vrut să spuie ceva, doar pentru asta a venit cu jandarmul. Dîndu-și seama că nu poate întîrzia, bâigui pierdut: ― Dacă s-ar întîmpla să nu mă întorc, atunci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de zgomot. Acuma, într-un șopron, șoferul curăța automobilul, fluierând de zor o melodie nemțească. Și câteva găini și rațe se plimbau prin curte, bucuroase de căldura soarelui. Dumitru Ciulici, cu fața osoasă, mustăcioasă, puțin adus de mijloc, se iuțea să ajute boierilor a coborî. Întrebat, înștiință pe Platamonu că conița s-a odihnit bine, s-a sculat mai adineaori și în clipa aceasta se află la oglindă, gătindu-se. Din cerdacul care apăra intrarea, arendașul introduse pe Stavrat într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Își zicea, totuși, în același timp, că se duce degeaba, căci el singur n-are să se poată lupta cu tot satul și nici să oprească pe oameni de-a se răcori. De departe curtea Iuga vuia de gălăgie. Petre își iuți mai mult mersul. Era fără suman, ca la muncă, și avea în mână barda cu care cioplise și pe care a luat-o fără să-și dea seama, ca un băț când pleci la drum. În ograda cea mare a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cu o supremă sete de viață Trifon Guju gemea rugător: ― Iertare... iertare... Dispăru cu soldații. În urma lor rămase o tăcere amară, întretăiată numai de vâjâiturile cravașei cu care maiorul Tănăsescu spinteca aerul într-o încordare nervoasă. Trecură minute. Cravașa își iuțea dumicările. Apoi răbufni o detunătură din fundul grădinii, scurtă, înăbușită, fără ecou. ― Ceilalți! strigă maiorul îndată, destrămând pânza tăcerii pe care detunătura o clătinase puțin. Voi cum ați îndrăznit să ridicați labele asupra jandarmilor?... Țăranii porniră să se jure și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vestească. În momentul când deschise gura, îl văzu scoțând grăbit batista și ștergîndu-și ochii, parc-ar fi vrut să-și înăbușe lacrimile. Gestul i se păru atât de nesincer, că renunță să mai răspundă și continuă mersul întrerupt câteva clipe, iuțind pașii, ca să ajungă din urmă carul care nu se oprise. Convoiul intră curând în curtea bisericii. Preotul mai cântă puțin, apoi coșciugurile fură coborâte pe rând în mormântul deschis, lângă care stăteau cei trei argați trimiși de logofătul Bumbu să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și ocrotește-ne, că mare greutate a dat peste noi! După o pauză, tânărul Herdelea întrebă iar: ― Dar revoluția asta ce-a fost, primare?... Cum v-a venit să faceți atâtea nelegiuiri, atâta stricăciune și răutate? ― De, domnule, s-au iuțit oamenii și au păcătuit fără dreptate! răspunse Pravilă amărât. Dar nici așa cum s-au întors lucrurile, parcă nu-i cu dreptate! Că prostimea-i prostime și nu-i mirare să greșească, boierii însă sunt înțelepți și... Titu nu răspunse. Întoarse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
necazurile și păsurile. Auzea aceleași plângeri, spuse cu mai multă rezervă, despre lipsa porumbului, și greutatea datoriilor, și nevoia de pământ. Nici unul, niciodată nu aducea vorba despre întîmplările răzmeriței, iar când întreba el, primea aproape mereu același răspuns: ― S-au iuțit oamenii, cucoane Grigoriță, c-așa a fost scris! Singur Lupu Chirițoiu a îndrăznit să spuie odată: ― N-a sosit încă ceasul dreptății, cucoane Grigoriță, dar trebuie să sosească odată ș-odată, că lume fără dreptate nu se poate! Cosma Buruiană
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Orașul Interzis. Îmi povestește că majoritatea au ajuns așa din cauza sărăciei. Familiile lor nu mai aveau nici o speranță. Deși doar băieții castrați erau calificați să candideze pentru această poziție, nu orice băiat castrat obținea garantat un loc. — În afară de a fi iuți la minte, băieții trebuie să aibă și o înfățișare plăcută, zice Fann Sora cea Mare. Cei mai deștepți și mai frumoși vor avea o șansă să supraviețuiască sau chiar să devină favoriți. O întreb de ce nu Curtea angajează băieți obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sau în slujba episcopului. Pradă tristeții, simțea că se sufocă, drept care se tot perpelea. Ca și cum o groază de păianjeni s-ar fi apucat să țeasă o pânză dar fără să aibă idee de ce va ieși. Se împingeau violent, rodeau, țâșneau iuți pe firele întinse, se rostogoleau amețitor într-o prefăcută încleștare asemenea unui dans. Își duse mâna la stomac, îl ardea. Gata, hotărâse: Giandomenico o să plece, iar el va să rămână să ia în piept opintirile vieții. Așa își repeta în pofida
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sub forma mișcării oniriste, reprezentată de Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Dumitru Tsepeneag, Leonid Dimov, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu etc.26 Interesant e că "ritmul de succesiune al generațiilor nu e regulat, el având tendința de a se iuți în secolul XX, când generațiile par să se succeadă la intervale mai scurte (de 20 sau chiar de 15 ani)"27. Desigur, această clasificare a generațiilor, realizată de către Al. Piru, se oprește aici, esențial fiind, însă, că "definiția generației literare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
si oamenii. Ritmul existentei păstorești este dirijat de fenomenul transhumanței, iar acesta urmarește miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare. Iuți si nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii [...], plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, [...] mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fac, sunt când e vorba de asta, sunt mai catolic decât Papa... Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care, dați-mi voie să vă spui, le consider ca niște insulte... Farfuridi: Să nu ne iuțim, stimabile... Tipătescu: Cum să nu mă iuțesc, onorabile? D voastră veniți la mine acasă, la mine, care mi-am sacrificat cariera și am rămas între d voastră, ca să vă organizez partidul -căci fără mine, trebuie să mărturisiți, că d voastră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt mai catolic decât Papa... Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care, dați-mi voie să vă spui, le consider ca niște insulte... Farfuridi: Să nu ne iuțim, stimabile... Tipătescu: Cum să nu mă iuțesc, onorabile? D voastră veniți la mine acasă, la mine, care mi-am sacrificat cariera și am rămas între d voastră, ca să vă organizez partidul -căci fără mine, trebuie să mărturisiți, că d voastră n-ați fi putut niciodată să fiți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ne vor arăta planurile lor. Ziarele noastre vor fi de toate tendințele: unele aristocratice, altele republicane, revoluționare sau anarhiste, atât cât va trăi Constituția, bineînțeles. Ele vor avea, ca zeul indian Vișnu, o sută de mâini, din care fiecare va iuți schimbarea societății; aceste mâini vor conduce opinia în direcția care va conveni scopului nostru, căci un om prea agitat pierde însușirea de a judeca și se pierde ușor sub sugestie. Imbecilii care vor crede că repetă opinia ziarului partidului lor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
am dat pe acest pământ poporului nostru o putere pe care el nu ar fi îndrăznit niciodată să o viseze. Victimele noastre relativ puține l-au apărat de pieire. Moartea este sfârșitul de neînlăturat al fiecăruia. E mai bine să iuțești sfârșitul acelora care sunt piedici pentru opera noastră, decât sfârșitul nostru, care am creat această operă. Noi condamnăm la moarte pe francmasoni în așa chip încât nimeni afară de frații lor să nu poală bănui, nici chiar victimele condamnării noastre; ei
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
continuitatea. În ceea ce privește prezentarea spontană, există două justificări: sună bine și face posibilă interacțiunea dintre vorbitor și ascultători. Toate acele fețe din public pot fi revelatoare și de ajutor: îți pot arăta când este nevoie să încetinești ritmul, când să-l iuțești, dacă trebuie să explici ceva, sau e nevoie să omiți altceva. Pregătire Pregătirea unei prelegeri înseamnă să pregătești subiectele pe care le va conține aceasta, ordinea în care aceste subiecte vor fi prezentate, precum și legăturile dintre ele pe care consideri
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
la drumul mare și se lipește de dogmatica cultului crucii ca nuca de perete. Noi astăzi cunoaștem această jonglerie sub denumirea ,,alba-neagra” dar care nu are pretenții de revelație divină, ci de iuțeală de mînă și de gură. Însă el, iuțindu-și gîndurile pînă n-a mai reușit să le adune, a dat-o în revelație, care este tot o sminteală obraznică și mincinoasă dar cu pretenții de adevăr divin. Episcopul arian Auxentius ce a trăit în secolul lV, spune despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
IARNĂ 5 kg roșii, 20 gogoșari roșii, 5 ardei kapia, 2 rădăcini de țelină, 2 cepe mari, 250 g oțet, 250 g ulei, 250 g zahăr, 2 lingurițe de chimion, 2 lingurițe de piper, 8 linguri de sare, 4 ardei iuți Gogoșarii și ardeii curățați se dau prin mașina de carne, după care se pun la fiert cu oțetul, uleiul, piperul, chimenul, sarea, ardeii iuți curățați de semințe, zahărul, țelina și ceapa. Așteptăm să dea un clocot, apoi se dau prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
primăvara sau toamna când fierbe vinul, căci mulți sunt atunci cu căței și gărgăuni la cap", dar vântul este și asociat cu personaje mitice feminine vântoasele, vântoaicele, ielele, volburile 162: "femei urâte și răufăcătoare, locuiesc în scorburi de munți, sunt iuți, pe cine răpesc îl duc ca vântul (s. n.); vânturi locuite de duhuri rele, care pot face rău."163 În legende, vântul a fost creat de Dumnezeu ca să rupă pânza păianjenului-demiurg ce întuneca lumina soarelui: "Paiangănul e rău, pe dânsul să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
IARNĂ 5 kg roșii, 20 gogoșari roșii, 5 ardei kapia, 2 rădăcini de țelină, 2 cepe mari, 250 g oțet, 250 g ulei, 250 g zahăr, 2 lingurițe de chimion, 2 lingurițe de piper, 8 linguri de sare, 4 ardei iuți Gogoșarii și ardeii curățați se dau prin mașina de carne, după care se pun la fiert cu oțetul, uleiul, piperul, chimenul, sarea, ardeii iuți curățați de semințe, zahărul, țelina și ceapa. Așteptăm să dea un clocot, apoi se dau prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
În următoarele secole sunt menționate și alte triburi, împărțite tot în trei ramuri: ramura apuseană (francii pe cursul Rinului inferior și mijlociu, alamanii pe cursul Rinului superior, frizii în regiunea Olandei, saxonii pe coasta germană a Mării Nordului, anglii, warnii și iuții în peninsula Iutlanda, longobarzii între Weser și cursul inferior al Elbei, hermundurii pe Weser și cursul mijlociu al Elbei, suabii între Elba și Oder, marcomanii și quazii în regiunea Boemiei, juthungii pe cursul superior al Dunării); ramura răsăriteană (herulii, rugii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]