11,439 matches
-
ce se derulează la nesfârșit și care nu lasă posibilitatea captării sensului final. În regia lui Tudor Giurgiu, filmul Legături bolnăvicioase are În prim-plan relația dublă a protagonistei Cristina (rol interpretat de Maria Popistașu) cu fratele, respectiv, cu prietena (iubita) ei. Când am apăsat butonul de play nu am fost pregătită pentru intensitatea cu care m-a izbit subiectul filmului. M-am simtit nevoită să derulez Înapoi, Întrucât ideile și simbolurile pot primi și un alt sens decât cel inițial
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
șaptezeci și doi de ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu, căci altminteri va să plătească 2000 de monede de aur tezaurului Romei și alți 1000 iubitei mele patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
susținută sonor de patru corni la unison, se leagă cert de începutul actului al IV-lea din Don Carlos de Verdi. Atunci când, în actul al III-lea, în închisoare, Cavaradossi cere până și hârtie, (ex.7) pentru a-i scrie iubitei sale FloriaTosca. patru violoncele susțin momentul, o combinație deja cunoscută și de mare efect, folosită de Verdi în duetul de dragoste Otello- Desdemona. Același motiv în aceeași combinație timbrală reapare și atunci când Cavaradossi începe să scrie și amintirile îl copleșesc
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
marile întrebări care au frământat lumea dintotdeauna. Crucea iubirii este un capitol total diferit, care schimbă registrul poetic, arătându-l pe Dan Cioată, omul. Iubirea, ca sentiment, este privită acum din punctul de vedere al perechii adamice el - poetul, ea - iubita își trăiesc bucuria acestui sentiment firesc. Decorul este dintr-un orășel uitat de lume, ușor prăfuit și demodat, încăperea unei case unde stă ea, așteptând să se consume un ,,amor’’ (cuvânt oarecum evitat în poezia de azi), dar de care
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
the Road (1984), Mountain Language (1988), The New World Order (1991), Party Time (1991), Moonlight (1993), Ashes to Ashes (1996), Celebration (1999), Remembrance of Things Past (2000). Printre filmele pentru care a scris scenarii, se numără The Go-Between (1969) și Iubita locotenentului francez (1980). A regizat - printre multe altele - filmul Dulcea pasăre a tinereții (1985), după piesa cu același titlu de Tennessee Williams. A jucat nenumărate roluri, pe scenă, pe ecran, la radio. A regizat zeci de piese și filme, pentru
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
the Road (1984), Mountain Language (1988), The New World Order (1991), Party Time (1991), Moonlight (1993), Ashes to Ashes (1996), Celebration (1999), Remembrance of Things Past (2000). Printre filmele pentru care a scris scenarii, se numără The Go-Between (1969) și Iubita locotenentului francez (1980). A regizat - printre multe altele - filmul Dulcea pasăre a tinereții (1985), după piesa cu același titlu de Tennessee Williams. A jucat nenumărate roluri, pe scenă, pe ecran, la radio. A regizat zeci de piese și filme, pentru
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Constantin Țoiu Iubita mea frumoasă-n nuri Eu te iubesc așa cum ești Nu trebuie să te ferești Mi-e sufletul un lung murmur Venit din vechile povești Pe care tot mi-o dai mi-l dai Pe mijlocul tău subțirel Am pus în
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
ferești Mi-e sufletul un lung murmur Venit din vechile povești Pe care tot mi-o dai mi-l dai Pe mijlocul tău subțirel Am pus în joacă un inel Să-ți poarte sîmbetele-n el Dacă visezi vînjuri de cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
Dacă visezi vînjuri de cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri distruge raze Dă fluturilor dulci extaze Și la copii povești cu groaze Și-apoi craci zvelți de copilandre Iubita mea frumoasă-n nuri Nu trebuie să te ferești Eu te
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri distruge raze Dă fluturilor dulci extaze Și la copii povești cu groaze Și-apoi craci zvelți de copilandre Iubita mea frumoasă-n nuri Nu trebuie să te ferești Eu te iubesc așa cum ești Mi-e sufletul un lung murmur Venit din vechile povești
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
pot... dragostea bea din paharul disperării sînt o suprafață de ghiață pe care arde un foc cercurile albe ale apei și cercurile roșii ale focului stau unul în altul viața și dragostea și moartea stau în singura linie a cercului iubito, fără salvare sîntem: ca îngerii unul în fața celuilalt ne ținem în palmele albe inimile roșii stăm într-o singură aură ca într-un singur embrion Funii albe Mănînc din pîntecul tău curbat - o farfurie albă în care se clatină noaptea
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
Și putrezirea noastră miroase a mir, A benzină, a deodorante, a sudoare. Miasma din lumina de neon Se lasă în mine, mai grea ca o ceață. Duhnește a motor turat și-a claxon Și chiar și-n spray-ul tău, iubito, S-a stins aroma de viață.
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
prin viețile noastre în venele tale respiră tăcută o vidră nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu ne
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
a nu mai vorbi de poezia intitulată Singurătate la Eminescu: În odaie, prin unghere / S-a țesut păienjeniș" ce devine Singur la Bacovia, cu același accent pe încăperea pustie și neprimitoare: "Odaia mea mă înspăimîntă, / Aici n-ar sta nici o iubită. / Stau triste negrele tablouri, / Făclia tremură-n oglindă". În alt loc, în proza Tîrziu, același spațiu inospitalier găzduiește un poet abulic: "Singur prin casă fac versuri", în timp ce în noapte "un greier cîntă în tăcere". Atmosfera și chiar elementele care o
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
pe cititor la un vals al cuvintelor. Nu s-a plictisit de poezie și nici n-a devenit plictisitor. Totuși, mișcările lui sunt executate cu o anumită prudență, ca și cum trecerea anilor i-ar fi adus dansatorului un început de reumatism: "Iubito, dimineața pe plaja pustie/ Părul tău e aidoma unui curcubeu/ fotografiat de turiștii japonezi...// Noaptea. ești ploaia de stele/ filmată de turiștii americani:// Până la urmă,/ la malul mării/ ești creasta înspumată/ a unui val/ pe care/ nu alunecă nimeni." (Surfing
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
nu alunecă nimeni." (Surfing). Ioan Radu Văcărescu, Gnoze, poeme, Botoșani, Ed. Axa, 2004. 84 pag. Poeme discursive și, uneori, discursuri propriu-zise, poetizate convențional: "Femeie: mamă, amantă, fecioară,/ cu trup de cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
nască Ceva din noi tot timpul se scuză, tot timpul, pe de altă parte, ceva din noi este înarmat pentru a reproșa, și-așa vine crepusculul, vin asfințiturile lăuntrice, nucleul de noapte, cînd știi că numai oboseala,un fel de iubită a sorilor morți, mai face lucrurile să semnifice. Du-mă și leagă-mă, soarele meu mort, nu mai pot, Iisuse Christoase, nu știu ce scriu, nu mai știu ce scriu Bestia grea, ea niciodată nu va ieși, ea stă la umbră, la
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
și chiar secretul din tine e o simplă îndoială a luminii, și-așa, toate se întocmesc Trupuri și voci, trupurile se văd, vocile șușotesc, ai zice, un cimitir, și chiar așa, vezi și și auzi cu greutate, iubiții vii și iubitele moarte ori iubiții morți și iubitele vii, altceva nu se simte, dincolo de viața si moartea dragostei, ritmul acesta în care ne jucăm tot timpul de-a moartea cuiva, și-acel cineva nu vrea să învie, și noi îl înviem, așa
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
o simplă îndoială a luminii, și-așa, toate se întocmesc Trupuri și voci, trupurile se văd, vocile șușotesc, ai zice, un cimitir, și chiar așa, vezi și și auzi cu greutate, iubiții vii și iubitele moarte ori iubiții morți și iubitele vii, altceva nu se simte, dincolo de viața si moartea dragostei, ritmul acesta în care ne jucăm tot timpul de-a moartea cuiva, și-acel cineva nu vrea să învie, și noi îl înviem, așa ne place, să stai în moarte
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
moartea dragostei, ritmul acesta în care ne jucăm tot timpul de-a moartea cuiva, și-acel cineva nu vrea să învie, și noi îl înviem, așa ne place, să stai în moarte, ca și cum nu ai fi plecat, să fii cu iubitele vii și cu iubiții vii, și cu iubitele moarte, și cu iubiții morți, și limbajele te enervează, și toate te enervează, cam așa . Am o poziție favorabilă. Văd cerul negru, culoarea gurii prădătorului. Va muri și el curînd. Sîntem deja
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
tot timpul de-a moartea cuiva, și-acel cineva nu vrea să învie, și noi îl înviem, așa ne place, să stai în moarte, ca și cum nu ai fi plecat, să fii cu iubitele vii și cu iubiții vii, și cu iubitele moarte, și cu iubiții morți, și limbajele te enervează, și toate te enervează, cam așa . Am o poziție favorabilă. Văd cerul negru, culoarea gurii prădătorului. Va muri și el curînd. Sîntem deja foarte puțini Întinsă, gust placid de peștioaică moartă
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
de teatru: pe neașteptate apare Sarmis în ipostaza de poet "nebun", adică inspirat de divinitate. După ce cântă facerea lumii de către Zamolxis, Sarmis, constatând cât de strâmb este alcătuit universul unde un frate își poate ucide fratele și să-i fure iubita în impunitate, îl blestemă pe Brigbelu, dar și pe zei, singurii vinovați de imoralitatea care stăpânește viața. După rostirea blestemelor se ridică din "jilț de aur roșu nalt" zeul Soare care rostește sentința divină: Sarmis, deoarece i-a blestemat pe
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
Miron Kiropol Clipa e dată cu negreală, Sunt bezna ei virtuoasă în care lucrurile trăiesc din nevroză Apocaliptică și ies rugându-se din casă. Dacă ar mai exista mila și îmbrățișarea, Dacă mai pot fi iertat, Pune-mi, iubito, mâinile pe piept, Să simt cum inima îmi bate Numai cu tine îngropat. Merg vid în carne și în duh, Omul își întoarce capul de la mine, Frunza rămasă în iarnă cade într-un ultim freamăt Pe umerii mei fără alte
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
cu o lirică a erosului rafinat și delicat în același timp ("Când o să vin prin înserarea clară/ Voi flutura în vânt ștergarul pur/ Cu patru crini purtați de o fecioară/ în mână peste-o pajiște de-azur.// Scoate-mi atunci, iubito, din cămară/ Vechi vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă-mă sonor/ Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]