2,793 matches
-
Președinția consiliului de miniștri comunică: deși guvernul român nu a făcut nici un act de angajare a României în ostilitățile începute cu Jugoslavia, totuși teritoriul românesc a fost bombardat. Eri (6 aprilie, n.n.) la ora 14 un avion de bombardament bimotor jugoslav au aruncat bombe asupra Aradului. Una din bombe a căzut asupra unei ferme rănind 5 persoane, din care două au murit la spital. Tot eri la ora 14,30 două avioane trimotoare jugoslave au aruncat bombe asupra orașului Timișoara. Unul
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
șapte bombe din care numai două au explodat, fără pagube și victime. Celălalt a aruncat cinci bombe spărgând geamurile la câteva vagoane și deplasând o cisternă de apă, fără a face victime. Guvernul român a adresat protestul său formal guvernului jugoslav. ”; „Stamora-Moravița. În cursul zilei de 6 aprilie au trecut mai multe escadrile de avioane germane spre Vârșeț-Belgrad, orașe care au fost în aceeași zi puternic bombardate. Deasupra comunei Stamora s'a încins o luptă aeriană între 2 avioane jugoslave și
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
de tip englezesc. ”; „Orșova. Duminică 6 aprilie dimineața la ora 4 a început bombardamentul artileriei germane depe malul românesc al Dunării, la care a răspuns artileria jugoslavă bombardând orașul Orșova, unde au omorât un om și au cauzat stricăciuni”. Avioane iugoslave au aruncat 6 bombe asupra stației și uzinei electrice din Oravița, fără să existe victime. „Prisonierii” Ca la orice confruntare armată, apar și prizonieri. În articolul „Prisonieri sârbi la Timișoara” („Dacia”, 24 aprilie) se scria: „Încă de la începutul ostilităților germano-iugoslave
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
festivitatea. După terminarea programului, a avut loc o foarte reușită defilare a coloanelor de prizonieri, în frunte cu ofițerii lor și ofițerii Români. Defilarea a avut loc pe Bulevardul Regele Ferdinand I[...] ” („Dacia”, 1 iunie); „Prizonierii români din fosta armată iugoslavă vor părăsi mâine Timișoara, plecând la căminurile lor. Plecarea din gara Domnița Elena e fixată pentru ora 7 dimineața. Înainte de plecare, în grădina «Capitol» s'a ținut azi la 9,30 o adunare de adio. Au luat cuvântul dnii primar
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
grădina «Capitol» s'a ținut azi la 9,30 o adunare de adio. Au luat cuvântul dnii primar al municipiului, părintele Fiștea, inginer Ardeleanu, sublocotenent prizonier Molcuțiu, generalul Bârzotescu și colonelul Henblein. După adunarea de la «Capitol» românii din fosta armată iugoslavă au defilat în fața dlor general Bârzotescu și col. Henblein, pe Bulevardul Ferdinand”; „O garnitură de 53 vagoane a dus la vetrele lor pe cei 2 400 români ajunși în prinsoare. Salutul frățesc de despărțire temporară a fost dat de d.
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
Înțelegere sau Uniunea Balcanică, iugoslavii au persecutat tot timpul elementul românesc nu numai din Torontal, dar și pe cel din Valea Timocului și Macedonia; domnul Maniu probabil că nu știe că, de când am aderat la Pactul Tripartit, bunii noștri prieteni iugoslavi au concentrat forțe puternice în tot lungul frontierei cu noi»“. Recursul la 1919 „După 22 de ani, Banatul trunchiat își vede zorii reîntregirii. Statul conglomerat jugoslav pe calea desmembrării lasă descătușat Torontalul, pe care nimic nu-l mai poate opri
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
probabil că nu știe că, de când am aderat la Pactul Tripartit, bunii noștri prieteni iugoslavi au concentrat forțe puternice în tot lungul frontierei cu noi»“. Recursul la 1919 „După 22 de ani, Banatul trunchiat își vede zorii reîntregirii. Statul conglomerat jugoslav pe calea desmembrării lasă descătușat Torontalul, pe care nimic nu-l mai poate opri ca să revină astăzi la Patria Mumă. Cu răni sângerânde încă, Țara noastră are datoria să ia sub ocrotire teritoriul care de veci ne aparține[...] “ („Curierul Banatului
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
resurselor naturale și al deșeurilor. De interes continuă să fie implementarea și aplicarea legislației comunitare de mediu și educația în domeniul mediului. Programul este deschis participării organizațiilor neguvernamentale din statele membre ale U.E. , Bulgaria, România, Turcia, Albania și foste state iugoslave. În cazul României, contribuția comunitară nu va depăși 80% din cheltuielile eligibile ale solicitantului pentru anul curent. Proiectele trebuie depuse cel mai târziu pe data de 3 octombrie 2005, la European Commission (Office: BU - 5 06/130, B - 1049 Brussels
Agenda2005-36-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284149_a_285478]
-
Franța. Miercuri, 29 iunie l În cadrul sfintei liturghii oficiate la Vatican, Suveranul Pontif a lansat un discurs despre cauza unității creștine, subliniind asemănările dintre biserica catolică și cea ortodoxă. l Relațiile dintre Grecia și Macedonia, tensionate din cauza numelui fostei republici iugoslave, s-au amplificat după ce pe site-ul Ministerului de Externe macedonean a apărut o hartă ce înglobează vaste teritorii din Grecia și Bulgaria. l Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a discutat cu secretarul general al O.N.U. , Kofi
Agenda2005-27-05-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283899_a_285228]
-
lesne de înțeles, pentru naționala Reich-ului. Mai aproape de zilele noastre, reunificarea Germaniei, destrămarea U.R.S.S. , a Cehoslovaciei și Iugoslaviei a prilejuit multor jucători apariția - chiar și după regula F.I.F.A. - în două selecționate. Croatul Prosinečki și slovenul Katanec, macedoneanul Djurovski, foști „iugoslavi”, sau (ceho)slovacul Luhovy sunt cele mai cunoscute exemple. Mulți ex-sovietici au jucat chiar pentru trei naționale. Așa sunt Țveiba ( U.R.S.S. /Ucraina/Rusia), Piatnyski ( U.R.S.S. /Uzbekistan/Rusia) sau Mandreko ( U.R.S.S. /Tadjikistan/Rusia). Dacă suntem de acord că
Agenda2005-29-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283962_a_285291]
-
ci în- tr-un roman semnat de scriitorul Miloš Crnjanski. Intitulat „Migrațiile”, volumul, tradus în limba franceză, a fost declarat de critica pariziană drept „cel mai bun roman străin al anului 1987”, după ce la Belgrad fusese numit „romanul deceniului” din literatura iugoslavă. „Satul Mehala, - ni se prezintă în creația a cărei variantă în limba română aparține colegului nostru, gazetarul și scriitorul Dușan Baiski - nici măcar nu avea înfățișarea unui sat adevărat. Nu semăna nici pe puțin cu Timișoara. Părăsit de turci, acesta era
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
a înființat și condus cu o mână de fier o rețea foarte bine pusă la punct, al cărei principal obiect de activitate consta în racolarea, călăuzirea și facilitarea practicării prostituției de către diferite tinere din Republica Moldova și România, în fostul spațiu iugoslav și Occident. Prin intermediul acestei filiere au tranzitat România sute de fete, care aveau ca destinație barurile de noapte și bordelurile din țările în care erau vândute. În țara noastră, în diferite apartamente închiriate de S.G. , tinerele erau vizualizate, bineînțeles goale
Agenda2005-18-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283641_a_284970]
-
Prin intermediul acestei filiere au tranzitat România sute de fete, care aveau ca destinație barurile de noapte și bordelurile din țările în care erau vândute. În țara noastră, în diferite apartamente închiriate de S.G. , tinerele erau vizualizate, bineînțeles goale, de către „peștii” iugoslavi, care le verificau foarte amănunțit dacă corespund din punct de vedere „tehnic“, după care, legal sau ilegal, erau trecute în Serbia, unde le aștepta un adevărat supliciu. În momentul declanșării anchetei în acest dosar existau semnale că în spatele afacerii stă
Agenda2005-18-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283641_a_284970]
-
dintre întemeietorii Societății compozitorilor români în 1920 și primul ei președinte. Se apreciază că a realizat o sinteză a muzicii populare românești și a marilor tradiții muzicale europene. IOSIP BROZ TITO Se împlinesc 25 de ani de la decesul omului politic iugoslav Iosip Broz Tito. Numele său este legat de lupta de rezistență a iugoslavilor împotriva ocupației naziste în timpul celui de-al doilea război mondial și de constituirea Republicii Federative Socialiste Iugoslavia (care a ființat 46 de ani), al cărei președinte a
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
de 79 m), fațada este îmbrăcată în marmură albă; 16.000 mp. - mozaic. 2005 - Asociația de construire a catedralei a sărbătorit 110 ani de la înființare. Catedrala poate fi remarcată din toate părțile Belgradului. Încă un obiectiv turistic: Muzeul de storie Iugoslavă. S-a numit anterior Muzeul 25 Mai, deoarece această dată era ziua de naștere a lui Iosif Broz Tito, președintele Republicii Iugoslavia, care a murit în 1980. Muzeul dedicat lui expune obiecte care i-au aparținut. La funeraliile lui Tito
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
de urmărirea securității și de permanenta teamă de a nu fi arestat, în toamna lui 1948 părăsește România într-un mod original, după cum a relatat nea Mitică, sărind de pe puntea unui vapor în apele Dunării și ajungând înot pe malul iugoslav. După popasul pe malurile Senei, Nichita pleacă spre Canada, unde se stabilește definitiv. În Canada, cunoaște o ascensiune profesională pe care nici el n-ar fi putut-o bănui, dar înainte de toate este nevoit să reia studiile juridice, pentru că cele
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
București)? De altfel, în drum spre Moscova (unde plecase, la 8 ianuarie 1948, cu trenul) Milovan Djilas face o “escală” la București pentru o cină cu Ana Pauker și alți demnitari de-ai noștri. Cum comentați enunțurile din textul comunistului iugoslav despre această întâlnire a tatonărilor reciproce, mai ales cel referitor la „conștiința neputinței și a supunerii autorităților românești”? (reper: volumul lui Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin; Traducere și postfață de Dorin Gămulescu, p.90; Editura Europa, Craiova): a/- „Toți iugoslavii
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
arătăm reacția vehementă a liderilor ortodocși sârbi împotriva condamnării la 11 octombrie anul 1946, într-un simulacru de proces, arhiepiscopului de Zagreb, monseniorul Ste¬pinać (condamnat la 11 ani de muncă forțată). Discursul oficial al ortodoxiei române, bul¬ga¬re, iugoslave se plasează pe coordonatele constatării gravității pericolului comunist îm¬po¬triva “ordinii morale și sociale” și pentru “iluminarea spiritelor în lumina adevărului”. Ceea ce încercăm să demonstrăm în acest studiu este faptul istoric al dirijării politicii religioase a guvernelor democrat-populare (1945-1948
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
ofensiva politică a catolicismului: “Vaticanul a pierdut în relațiile cu Iugoslavia, fiindcă lucrează cu toate forțele la determinarea politicii clericale, îndoctrinarea preoților și ustașilor ca expresie a șovinismului croat care urmărește distrugerea Iugoslaviei.” Istoricul sârb, Milorad Ekmečić afirmă că: “Federația Iugoslavă a fost minată de autoritatea bisericii catolice care a susținut separatismul croat și sloven și a contribuit la decăderea sentimentului religios la slavii sudici”12. Considerăm că Biserica Catolică în Iugoslavia a avut un discurs anticomunist care nu viza dezagregarea
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
nichitastănescian. Într-una din încăperi, vitrinele oferă imaginea universului poetic, cu cărți, manuscrise, diplome, distincții, deasupra tuturor ridicându-se Cununa de aur” a poeziei, cu care Nichita Stănescu fusese încoronat în 1982, la Serile de la Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile familiei Stănescu, precum și cărți ale lui Nichita și despre Nichita, cărți cu autograf primite de la diverși scriitori.” În „Posteritatea necuvintelor” - Nicolae Băciuț spune: „Nici un poet postbelic n-a influențat suflul scriiturii
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cumcredea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cumcredea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că a urmat un traseu inedit, trecând în Italia, apoi în Grecia. Dar ținta
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-abia italienii și francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea lor de opozanți ai comunismului. Tiberiu Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva colegi, dar
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații să poată trece „bariera roșie” spre lumea liberă. Să fi fost o comandă politică a
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva decât
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]