372 matches
-
folosit pentru a evoca "tulburările" din mai 1968, sau altul, "arțagul, bombăneala și mînia". Avînd el însuși o convingere de nezdruncinat, a știut să o comunice în etape, la momentul de el ales. Orice mijloc de comunicare a folosit, a izbîndit întotdeauna. Publicul, acest "vrăjitor neputincios" cum spune Malraux, are nevoie de un vrăjitor puternic. Așa a și fost de Gaulle, la toate aparițiile lui la radio ori la televiziune. Dar pe lîngă faptul că s-a slujit de toate aceste
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tatălui înăbușă, prin mijloace fizice, dorința fiilor de a se împreuna cu femeile. Sosește apoi vremea încercărilor și a coalițiilor dintre aceștia care făuresc o contra-realitate socială pentru a-și manifesta mai întîi refuzul de a se supune, pentru a izbîndi mai apoi. Ca exemplu în acest sens, uciderea tatălui. Dar forța biruită astfel în toți ajunge în cele din urmă să revină în fiecare individ, preschimbată într-o realitate psihică formată din amintiri și simboluri. I te supui, desigur, cum
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de-al doilea i-a revenit izbînda asupra idolatrilor, sudarea poporului în jurul conducătorului său și oficializarea unor învățături care circulaseră pînă atunci subteran, subversiv. Fără frica, fără freamătul remușcării și fără autoritatea care respirau din ființa sa nu ar fi izbîndit acolo unde celălalt a dat greș. Și totuși, pentru a ajunge aici, a trebuit neapărat să se sprijine pe acele învățături devenite acum tradiție. Nu mai avea de înfruntat rezistențele afective ale poporului față de religia lui Moise. Trebuia, dimpotrivă, să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
18 decembrie și pe cei bucureșteni arestați în 21 decembrie după-amiaza sau în noaptea de 21 spre 22 decembrie (este vorba despre milițienii și securiștii care au torturat cu bestialitate în timpul anchetei). Este evident că, dacă revoluția nu ar fi izbândit, toți cei arestați în decembrie 1989 ar fi făcut închisoare politică, ar fi fost deportați ori uciși. În „Bibliografia” de la sfârșitul cărții am inclus toate titlurile pe care le-am găsit ca având o legătură cu și măcar o minimă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
personajul-cheie indicat de Cernăianu). Lovitura de stat a servit KGB-ului, care a agreat puciul, dar și serviciilor secrete din SUA: din acest punct de vedere, revoluția română a fost o farsă politică prin intermediul căreia KGB-ul (în special) a izbândit cu ajutorul trădătorilor români pro-moscoviți. Autorul consideră că au existat patru categorii de români angrenați în evenimentele din decembrie 1989: 1. forțele de represiune (militari din MApN și MI); 2. manifestanții pașnici; 3. incitatorii (în mod eronat asimilați demonstranților); și 4
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost respinsă în cele din urmă); evitarea, în platforma-program a FSN, a oricăror referiri la totalitarismul comunist (astfel încât acesta să fie protejat); continuitatea cenzurii comuniste. Mazilu consideră că în 22 decembrie s-a deschis din nou focul (deși revoluția izbândise), întrucât tinerii revoluționari reclamau abolirea comunismului, refuzând ca revolta lor să aibă doar caracter anticeaușist - astfel, „teroriștii” au fost creați tocmai pentru a-i contracara pe acești tineri care nu acceptau jumătățile de măsură. În acest sens, Mazilu sugerează o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Pomponescu următoarele: că va face în curând o călătorie ("În turneu ministerial", presupuse tare Gulimănescu), că va fi obiectul unor calomnii (Pomponescu consimți din cap că lucrul este dintre cele mai posibile), dar că în cele din urmă va izbândi asupra dușmanilor, că va avea un succes excepțional și o mare satisfacție în dragoste (Pomponescu se apără cu mâinile, dar se înroși sensibil). Emoția lui Pomponescu nu era o simplă mișcare de societate. De câtăva vreme tindea către o relație
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bun oricare DAR de suflet ! Tot ai noștri le fac pe cele mai bune, că trebuie să ne temem de darurile de la... greci!). Pentru anul acesta și pentru cei ce vin: D|RUIE ȘTE-NE DOAMNE cu înțelepciunea de a izbândi ! La mulți ani ! (MERIDIANUL, An VI, Nr.52 (627), 5-11 ianuarie 2006, Editorial) TINERET ... T+MPIT ! Mărturisesc intenția de a șoca puțin cu acest titlu, mai ales că la vârsta tinereții unii au nevoie de o zguduire zdravănă, dacă nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și a Franței", dar care târâse în luptă mai târziu "întreaga Europă și Asia". Manualul glosa, la adăpostul posterității: "se simțea că la sfârșitul răsboiului se va crea altă soartă popoarelor și că generațiunea noastră, sau va avea norocul să izbândească "visul neîmplinit" sau va fi martora prăbușirii noastre sub cele două colosuri, Slavismul și Germanismul (s.n. C.M.)"287. Pe nesimțite, povestitorul revenea la propriile amintiri și la încercările prin care trecuseră contemporanii săi. Subtitlul "Triumful" dezvăluia urmașilor marea speranță a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
done, Let her who would be rîd of hîm devise Hîș speedy taking off. Aș for the mercy ALBANY: V-ajung din urmă. Spune. (Ies Edmund, Regan, Goneril, ofițeri, soldați, suita) EDGAR: Nainte de-a da lupta, vezi răvașul. De izbîndești, trompeta las' să cheme Pe cel ce ți-a adus-o. Deși par sărman, Pot să aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea ta pe lume s-a-ncheiat Și-urzeala cade. -Iubească-te norocul! ALBANY
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îndată că trebuie să aibă o voință de fier. Cât a trebuit să muncească bietul Stardi ca să ajungă la izbândă! Profesorul, deși cam supărăcios, azi dimineață când a împărțit medaliile, totuși i-a spus: "Bravo, Stardi! Bravo băiete! Cine stăruie izbândește!" Pe de altă parte, munca făcută fără tragere de inimă, care nu-i oferă copilului nici un fel de satisfacții, și pe care el o face numai pentru că cei mari o cer, nu-l atrage, devine pentru el o corvoadă, o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și trebuia demonstrată în orice împrejurare. Pentru a înțelege, este îndeajuns să ne amintim de daci, descriși de istoricii Antichității ca fiind cei mai viteji dintre traci. Curajul nu își avea neapărat sursa în adâncurile fluviului sacru, când, pentru a izbândi în bătăliile cu dușmanii, dacii se sfințeau, bând din apa Dunării. Izvora, mai ales, din străfundurile sufletului acestui neam neînfricat. Nepăsarea în fața morții era cheia care deschidea războinicilor porțile ferecate ale împărăției lui Zalmoxis. Pentru fiecare dac, orice sacrificiu, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
organizare a gospodăriei după modelul „neamțului”, solidaritate familială și de grup. Acest discurs capătă un puternic relief identitar, fiind unul reabilitant și contraofensiv. Mai mult decât atât, fosta victimă devine erou al povestirii, trece prin diverse probe, Încercări, pentru a izbândi În cele din urmă, ca eroii din basme. Nu numai că pustiul și ostilitatea inițiale ale spațiului În care au fost obligați să se instaleze sunt Îmblânzite și Învinse treptat după principiul „omul sfințește locul”, ci chiar restricția de bază
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
minte. Pentru a inspira oamenii, trebuie să fiți o persoană care încurajează. Singura modalitate de a învinge frica este să vă inspirați și încurajați oamenii să treacă peste aceasta, sau măcar să încerce. Din nefericire, nu există alt remediu. Dar, pe măsură ce izbândesc în lucrurile de care se tem, frica dispare. Dacă știți că puteți trece peste motivul temerii, ați neutralizat deja acest lucru. Nu mai sunteți vulnerabil. +++ TEMĂ Scrieți câteva dintre lucrurile de care vă temeți. Angajaților dumneavoastră le este frică de
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu e urmarea eșecului în dragoste și în viața conjugală, ci, dimpotrivă, el începe să adune avere tocmai pentru a izbîndi în iubire, pentru a-i oferi soției sale mirajul avuției. [...] Dumitru, nebunul blînd (ecou evident din Năpasta), victimă a războiului, umblă în neștire prin sat, pe cîmp, se ține ca un cîine credincios de Stavrache; nu-i o simplă sugestie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme cineva pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme cineva pe perna [pe] care a zăcut un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
debutat oarecum cu izbânda violentă a Anti-Europei. Treitschke e semnificativ sub acest unghi, ca unul ce reprezintă instinctul divident, în opoziție cu rațiunea dispusă a unifica. Mari conflicte marchează, pe parcursul acestui secol tragic, lupta dintre o tendință și alta. Va izbândi spiritul care îl animase pe Napoleon în ideea de a construi o unitate continentală? Se va impune oare spiritul de tendință opusă, prevalent în lumea germană? Dificultatea de a scrie o istorie a Europei decurge și din marile vicisitudini care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ale tinereții și le menționeză, cu nostalgie, în Ulysse: "Îți amintești epifaniile tale pe verzi file ovale, nebănuit de profunde, copii de trimis în caz de moarte tuturor celor mai mari biblioteci din lume, inclusiv celei din Alexandria?"407 Diversitatea izbândește și în paralela cu mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fonetică, făcând puține concesii etimologicului. Probabil cea mai puțin cunoscută latură a activității sale este cea a gânditorului social și felului cum înțelege rolul intelectualului în politică. Densusianu a fost în această privință un romantic crezând că va reuși să izbândească în lupta sa datorită sincerității și dorinței de adevăr, de bine obștesc, ideal ce se va împlini de-abia în zilele noastre. Model de muncă, cinste și dreptate iată ce scrie Densusianu în legătură cu idealul său:” Păcatul fundamental al tuturor manifestațiunilor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
răspăr cu opinia cvasicomună de la bursa autorilor, numai din egocentrism ori din mania insolitării în peisaj, atunci ai murit ca evaluator estetic. În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi superlativ mediocrități, tragi cu tunul în vrăbii, te prăbușești în libații și spumegi, când și când, pamfletar la adresa capitalei și-a vedetelor aflate-n bătaia reflectoarelor. Pericole mai sunt, desigur, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
p. 218, r. 8 9 : „eram și eu acum holtei, din păcate!” mult așteptata vârstă a tinereții poate fi uneori privită cu rezerve, datorită faptului că implică pierderea copilăriei; r. 2122: „Inima însă ne era ferbinte, că ce gândeam și izbândeam” condițiile înconjurătoare nu contează când focul interior, dorința, voința și dragostea sunt cele ce animă omul și-l fac să supraviețuiască condițiilor neprielnice; p. 219, r. 20 21 : „De peatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută relația pe care o face Ioan Șt. Lazăr între Arjuna și păstorul carpatic (Bhagavad-Gità și Miorița, în revista „Antract”, nr. 1, 2008, p. 10). Zeul Krșna
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adevărat. În ce mă privește sunt trup și suflet alături de măria sa Io Constantin Voievod și promit să nu am liniște până când nu vă veți întoarce sănătoși la București. În mine aveți de astăzi un aliat gata să vă ajute să izbândiți. Cât despre politică... În politică, dragă cumnate, nimeni nu are niciodată dreptate și nimeni nu este vinovat. Izbândește cine este mai puternic, în rest Dumnezeu cu mila! — Cred că avem altă părere despre politică, oftă Brâncoveanu. În politică nimeni nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]