383 matches
-
cu acestea o faptă de mare rezistență și curaj. Însă colegiului invizibil al doamnelor mai în vârstă specialiste în alcătuirea perechilor care aveau în grijă viața socială a bazei militare, o miză ca tânărul vânător nu putea fi lăsată de izbeliște. Au fost imediat aranjate petreceri cu scopul de a-l însura pe Augustus; a fost forțat să îndure frecvente și cumplite picnicuri, unde, tinerele din „flota de pescuit“, abia venite de la Southampton, încercau să-l prindă în mreje cu umbreluțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În gând și-și aminti, cu prilejul rostirii acestui cuvânt, de ce se afla În cabina din fundul grădinii. Ușurat de otrăvurile și deșeurile ce-i Împiedicau trupul să funcționeze la capacitate maximă, se pregăti să le lase pe toate de izbeliște și să plece la războiul cu Lumea. Mai aruncă o privire de jur-Împrejur și ieși din curte. Mușchii și mintea Îi lucrau din plin, ca o mașinărie de perfecțiunea căreia se făcea răspunzător Însuși Dumnezeu. După câțiva pași, se izbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
încă ce afacere! Ce? E lucru de nimic să primești șaizeci de stupi pentru o bucățică de loc nefolositor? Stupii fac miere, ceară, lăptișor de matcă și propolis...Și pe deasupra se și înmulțesc...Asta numai dacă nu sunt lăsați de izbeliște. Pentru că de unde ne aflăm se vede foarte bine Curtea domnească cu „Biserica despre Doamna” ridicată deasupra turnului porții, mi-a venit în minte faptul că judecățile domnești nu sunt deloc părtinitoare sau cu jumătăți de măsură. Îi împărtășesc și călugărului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstire a lui Sveati Sava, o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroeștii, anume Cudreavenții,... ca să hie de treabă și de hrană sfentei mănăstiri”. Cum vezi, fiica lui Petru Șchiopu, deși găsește mănăstirea Hlincea lăsată de izbeliște, mai găsește tăria să facă danie către mănăstirea Sfântul Sava. Și mănăstirea Hlincea nu este singura lăsată în paragină de către călugării greci... Dar toate la timpul lor, dragule. Uite că iarăși ne întâlnim cu viile Iașului. Acum este vorba doar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la mine. Am venit imediat ce-am primit telefonul ei. — Trebuie să părăsești zona imediat, mi-a comandat celălalt. — Foarte bine. Voiam numai să mă asigur că notițele mele sunt clare. Nu voiam ca autorii mei să fie lăsați de izbeliște... Imediat înseamnă imediat. Ai două minute să-ți iei lucrurile personale. Dacă întârzii mai mult, vom raporta la poliție comportamentul tău huliganic și vei fi escortată afară din clădire de gărzi înarmate. Am considerat că a fi dată afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
grăind aceeași limbă, ne-om fi trăgând cu toții de la Râm, ne-om chema cu toții Români, dar tot străini suntem unul de altul, că dacă nu suntem din același sat... Da’ lasă, Dumnezeu e mare, nu ne-o lăsa El de izbeliște... Dumnezeu e mare, nu ne lasă, El - de astă dată, refugiul e bine organizat: slujbașii au primit din vreme repartizări În provinciile cele mai... din partea opusă năvalei rusești. Ai mei nu „cunosc” pe-acolo, nu mai fuseseră, Însă dacă tunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bunicel, din care nu cheltuia nici un leu pe mâncare. Venea mereu acasă cu sacoșele pline cu de toate, Mirelo, ce bucurie, antricoate și mezeluri, pungi cu zahăr și orez, conservăraie și pâine la discreție, și asta-n vremurile alea de izbeliște, când se dădea, zahărul și uleiul de la alimentară pe tabel, iar pâinea și salamul tot cu porția și cu buletinul, iar tu nu numai că nu duceai lipsă, dar aveai și pentru alții. Pentru prietenele tale, Mirelo, fomistele, perversele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
când localul cantinei concentraților și hala bucătăriei s-au transformat într-un depozit de mărfuri cu vânzare angro, iar conducerea intreprinderii de Gospodărire Locală și Alimentație Publică, care aparținea cantina, s-a simțit obligată să nu-și lase salariații de izbeliște. Încă nu se ajunsese la concedierile și disponibilizările masive de personal de mai târziu, iar șomajul era în zilele acelea, imediat după Revoluție, mai mult o poveste, nu chiar de speriat, de vreme ce se întâmpla, în Occident, și uite că ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și hăinuțe pentru ăla mic din ce le rămăsese de la ai lor și întrecându-se să-l bălăcărească pe idiotu’ ăla de Velicu că s-a dat la fund ca un laș nenorocit ce este și a lăsat-o de izbeliște când îi e mai greu, deh, un împuțit și o zdreanță, și las’ că tot răul spre bine, bine că și-a dat arama pe față, ca să știe de-acum și Mirela cu cine și-a mâncat amaru’, ce șarpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
plece-n Italia să lucreze, și n-avea nici pe nimeni acolo, după cum nici aici n-avea pe nimeni, era în aer, iar acum nu-i cu mult diferită situația cu copiii ăștia pe care nu-i poate lăsa de izbeliște. Adică, până una-alta, ea e o femeie cu greutăți, care n-ar trebui să-și facă iluzii cu plecatul în lume... Vicențiu și Romeo îl ascultau cu un soi de sfială respectuoasă, luând aminte, de bună seamă, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
schimb, să se miște prin aglomerația magazinelor, a talciocurilor, a târgurilor duminicale.. Într-o seară, s-a întors acasă cu o sticlă de Cola, altă dată a adus un ciorchine de banane, înșfăcat în trecere de pe o tarabă lăsată de izbeliște de către vânzător pentru douăzeci de secunde, dragostea mea, ești eficientă, și ea că-ți închipui dac-aș fi avut o traistă la mine cum aș mai fi făcut-o pă treabă... Ba bine că nu; lăcomia nu-i bună, măcar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și pe Aristotel, Îmi trebuie dovezi. — Ce dovezi? Există cu adevărat dovezi În aceste privințe? — Pentru voi, sunniții, Într-adevăr nu există. Voi credeți că Mahomed a murit fără a-și desemna moștenitorul, că i-a lăsat pe musulmani de izbeliște și că, atunci, aceștia s-au lăsat conduși de cel mai puternic sau de cel mai dibaci. E absurd. Noi credem că Trimisul lui Dumnezeu a numit un succesor, un păstrător al secretelor sale: imamul Ali, ginerele, vărul, aproape fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
l-ar fi apucat febra. Acum rămânea de făcut ce era mai rău. Printre lacrimi și gemete, a fost coborât copilul, așezat alături de bunic, dar nu stătea bine acolo, o siluetă micuță, nesemnificativă, o viață fără importanță, lăsat așa, de izbeliște, ca și cum n-ar fi aparținut familiei. Bărbatul se aplecă, luă copilul de pe pământ și Îl culcă cu fața-n jos pe pieptul bunicului, apoi brațele acestuia au fost Încrucișate peste trupușorul minuscul, acum da, sunt gata instalați, pregătiți pentru odihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
o victorie secretă. Capitolul patrutc "Capitolul patru" Chiar în clipa în care o pornim spre clinică, auzim apropiindu-se de noi cu repeziciune sirenele unei ambulanțe, mieunând în urechile noastre ca niște copii agitați, în momentul acela suntem lăsați de izbeliște, toată atenția îndreptându-se către oaspetele cel nou. Privesc în urma mea cu o curiozitate stânjenitoare, cine o fi noul rege, iar atunci o văd în ambulanță, plină de sânge, nu o mai văzusem de ani de zile, doar în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
trebuia să Încetinească. Toți erau bogați acum, n-aveam nici o pierdere și distruseserăm locul. Mai găseam noi altă zi În care să ne luptăm și, oricum, asta fusese ariegarda și orice am mai fi putut prinde erau nefericiți rămași de izbeliște. — Dezamorsați minele, după care strîngem și ne Întoarcem la fermă ca să aranjăm tot. Putem să oprim accesul la drum din partea aia, cum scrie la carte. Erau Încărcați și foarte veseli. Am lăsat jeepurile unde erau și ne-am spălat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tentată să îl folosești. O aud suspinând. —Eram așa de tristă, se plânge ea. Finn m-a sunat și m-a rugat să mă prefac că sunt prietena lui, iar eu am acceptat pentru că nu voiam să îl las de izbeliște. Toată ziua m-am gândit că mi-a cerut asta deoarece sunt singură și nu am un prieten. Acum trebuie să pretind că sunt fericită și nu-i deloc așa. E un fel de parodie a ceea ce mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
codobelc, că Maria culegea nucile, apoi le urca, pe o scară proptită de balcon, până la doi. - Ce dracu’ faci, mama, vrei să-ți rupi gâtu’? își începu Sabina ziua. - Băi, Sabinî, băi, am zîs că-i păcat sî lăsăm di izbeliști nucili șî strugurii aiștia. Dacă tot îi drăguță duduia Caty, am zis să fașim puțîn must. Deci pusese gând rău și ciorchinilor ălora piperniciți care spânzurau din via agățată de trupul blocului; iar duduia Caty aia probabil că găsise momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
izbucnea în gesturi eroice, sinucigașe. Văzând la televizor ce se întâmplă, mulți bucureșteni se adunaseră la Leu. Ei răspândiră și zvonul că șeful, Cosma Răcoare, se lăsase cumpărat de Ilici, spălase putina și-și salvase pielea, lăsându-și ortacii de izbeliște. Un moment minerii se clătinară sub impactul veștii, apoi se năpustiră cu mai multă îndârjire asupra redutei prezidențiale. Luat pe sus de entuziasmul disperat, mi-am făcut și eu loc în primele rânduri. Un lunetist aruncă o bombă fumigenă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înțeles că dispozițiile erau ca între pacienți să nu existe relații amoroase, să nu existe contacte fizice. Cabinetele de artterapie și meloterapie funcționau după un program fix - nu se admiteau abateri. Bolnavii se cuvenea să fie dresați, nu lăsați de izbeliște, în voia inspirației! Multă disciplină. Cel mai eficient tratament erau plimbările pe aleile stabilimentului și somnul prelungit, obținut prin administrarea de tranchilizante. Bolnavilor mai tineri, cu exces de hormoni, li se creștea doza până erau transformați în organisme leguminoase. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o creștem, să fie fata noastră. —Ai inimă slabă dă muiere. Nu-i avem pă Păun, Rozmarin și pă Izaura? —Și ce-i d-aia. N-o vezi cât este dă frumușâcă și dă amărâtă? N-o s-o lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o conveni, ori nu. —D-apou ta’-su n-o s-o caute? N-o s-o ducă acasă? Ca s-o bată mă-sa vitregă? N-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fie fata noastră. —Ai inimă slabă dă muiere. Nu-i avem pă Păun, Rozmarin și pă Izaura? —Și ce-i d-aia. N-o vezi cât este dă frumușâcă și dă amărâtă? N-o s-o lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o conveni, ori nu. —D-apou ta’-su n-o s-o caute? N-o s-o ducă acasă? Ca s-o bată mă-sa vitregă? N-o putem lăsa. Ne
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini fără stăpân. Între escatologie și scatologie, nu-i decât un pas! cum ar fi sintetizat lucrurile Poetul. În acest habitat arid și sterp, pelasgic, lăsate de izbeliște ca să hălăduie și să se împuieze anonime, nestingherite, până la a patra și a cincea generație canină crescută exclusiv în sălbăticie, fără să fi recunocut niciodată ascendența și supremația omului, animalele sirepite reprezentau un pericol potențial letal, la adresa fiecărui cetățean al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de creduli și de fazani, băi?! Hai să-ți mai zic o poantă..., ăăă..., o profeție! O sfârloagă! Una bună! Leită-poleită! Te interesează? O profeție rară. O profeție despre... Despre țară! Despre țărișoara voastră de mântuială, de rahat și de izbeliște. O, da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului, Trece p...la calului! Bu-hu-huuu...! U-huuu...! Hu-huuu...! M-asculți? De când ați fost smulși, fricoșilor, de sub Coroană, vi s-au perindat vouă, pe la cârmă, șase conducători nepricepuți, trufași, abrași
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
deodată, totul s-a năruit! Așa-s unele cancere, s-au exprimat, medicii,în concluzie. Dincolo, concomitent, decesul bunicii, și al unuia din cei zece frați. La bunica, a rămas o gospodărie și o casă cu multe alte acareturi, de izbeliște; la bunul plac al hoților. Dincolo, o altă gospodărie, o vădană, cu doi copii, și cu nimic altceva. Nici apă, nu avea după ce bea, sărmana de ea! La mine - nu mai zic! Îmi venea să turb. Să iau globul pământesc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
folosească de arme dacă e cazul, căci pescărușii au ajuns să fie din ce în ce mai obraznici și mai agresivi. Acum pot fi văzuți și pe strada Cămătarilor unde cele mai multe magazine au închis, din lipsă de clienți. Anticariatele, îndeosebi, au fost lăsate de izbeliște, deoarece nimeni nu se mai interesează de vremurile vechi. Julius s-a numărat printre ultimii mușterii. A colindat anticariatele vrând să cumpere toate cărțile despre deșerturi, încredințat că, atunci când se va hotărî să reia lupta cu pendulele, Monseniorul își va
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]