1,146 matches
-
vreme la oricare locuință. Dacă această lucrare de amploare se leagă de numele actualului viceprimar, Dumitru Iacobeanu, se cuvine să-l menționăm, chiar să-i acordăm o notă mare, deși, am auzit, mergând pe ulițele satului Lunca, pe Cararău, pe Izlaz, că pietrișul pusă pe drumuri cam împiedică vitele și oamenii la mers! Perspectivele de dezvoltare ale comunei Filipeni au putut fi descifrate, pornindu-se de la „zestrea” existentă și înscrise în lucrarea „Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Filipeni 2008-2013” și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > BADEA CÂRȚAN ȘI SUTANA Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Revoluția din 1848 in Moldova și Țara Românească (Muntenia +Oltenia) a avut loc numai la Izlaz unde „revoluționarii” conduși de Nicolae Bălcescu au semnat vestita Proclamație. Atât tot! Ulterior acești „revoluționari” au trecut în Transilvania unde, sub comanda avocatului Avram Iancu au luptat cu arma în mână împotriva ocupanților teritoriului tradițional Dac conduși de Lajos Kossuth
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
înainte de a scoate și mașina din garaj, și... s-a mutat la el. I-a dat Dode zestre: o turmă de capre.: Acum, din primăvară până toamna târziu, Adina merge cu turma, vreo sută și ceva de capre, pe marele izlaz al Zgubii. De altfel, Zgubea e un sat mare și frumos, cu oameni harnici, buni gospodari și bine înstăriți. Să fie și ăsta tot un blestem? Sofica a învățat prea târziu: Lauda de sine nu miroase bine. ION I. PĂRĂIANU
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
isteț, dar, obraznic cum era, nimic nu se lipea de capul lui. Cum-necum a terminat cele șapte clase. Restul ... școală de șoferi!... Când eram mai mici, cam în clasa a doua, tata a tăiat mai mulți copaci din toloaca de lângă izlaz, a pregătit buștenii pentru tăiat cu joagăr, să scoată din ei niște scândură. Avea nevoie de scândură pentru renovarea casei. A doua zi așteptam, să vină doi oameni pricepuți la tăiat scândură cu joagărul. Seara târziu, tata s-a dus
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
cu joagărul. Seara târziu, tata s-a dus pe toloacă să vadă cum stau buștenii pregătiți pentru joagăr. Când acolo - buștenii nicăieri! Se uită el în toate părțile, vede niște bușteni tocmai în vale de tot, în iarba vecinilor de sub izlaz. Vai! Ce-au pățit buștenii? Cine i-a împins la vale? Se duse la moșul ce avea casa mai jos de toloacă, căruia-i zicea Dmetreiuc. Îl întrebă dacă n-a văzut cine a rostogolit buștenii le vale. Cum cine
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Furtuna La început am avut o vacă pe nume Bujoara și un bou căruia îi spuneam Nelu. Mama ne trimitea pe izlazul comunal, sau pe câmp, să păștem animalele. Eu cu sora mea, care era mai mică cu doi ani ca mine, nu prea voiam să ne ducem.Ni se părea ziua prea lungă și ne plictiseam. Dar mama rupea din gard
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
ea? A spart tabloul, mă! A spart geamul! Lasă fata, hai la tata, pune tata altul la loc. Mă-ta-i rea. Hai la tata. Mergem să pescuim? Mergem, tată! Hai cu tata! Și mergeam amândoi până în capătul satului, la izlaz. Alergam, în picioarele goale, mă udam, cu tata aveam voie să mă murdăresc, el nu mă certa. Îmi aducea lipitori, îmi povestea de Betty când era copil și ce prostii făcea. Eram tare mândră că aveam tată. Nu mă puteam
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și pocnetele biciului făcute din pielea lui. Mâine și ele vor fi pulbere sau cenușă..., se spune într-o frumoasă lecție indiană de înțelepciune. Toți am venit aici, pe Pământ, pentru o scurtă perioadă
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
duceau la muncă, printre noi se răspândea imediat zvonul cine are o minge nouă, amatorii răsăreau ca din pământ și încingeam o miuță de mai mare dragul. Nu mai știu cu ce fel de minge am jucat odată fotbal pe izlaz, știu numai că m-am înfierbântat de curgea apa de pe mine și când s-a întrerupt jocul, am alergat până la primul puț din sat, al lui Badea Micareașă și am băut apă pe nerăsuflate până când am simțit că-mi pocnesc
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
ploua, era chiar bine. Ne-am pus pe cules. Nu aveam cu noi și pieptenul de strâns afine și merișoare, iar cu mâna se strângea mai greu, dar se culegeau fructe mai mari și mai curate. Alt necaz. Pe acele izlazuri întinse de munte unde se culegeau merișoare au apărut niște oameni din satul vecin, din Breaza, care erau proprietari peste acele izlazuri. Începură vociferările, ceartă, din cauză că se culegeau merișoare pe proprietatea lor. Trebuia să dai o parte din ce-ai
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
mâna se strângea mai greu, dar se culegeau fructe mai mari și mai curate. Alt necaz. Pe acele izlazuri întinse de munte unde se culegeau merișoare au apărut niște oameni din satul vecin, din Breaza, care erau proprietari peste acele izlazuri. Începură vociferările, ceartă, din cauză că se culegeau merișoare pe proprietatea lor. Trebuia să dai o parte din ce-ai cules la ei. Eu și cu mama ne-am pitit mai la marginea poienii, lângă o pădurice, să nu ne vadă. Asta
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
să pățesc, capra. - Hait! După cum văd eu a fost o capră mai mare, nu? - Nu mai râde de mine domnu' Sebastian că nu e de râs. Veneam aseară acasă de la târg, Tăiasem pe scurtătură și m-a prins noaptea pe izlaz. Așa că nici nu mi-am dat seama când am căzut în puțul ăla sec. A rămas de la forările de anul trecut. Așa că am petrecut noaptea în fundul gropii. Nu mai era nimic de făcut și pace bună. Stau, zic și aștept
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
deveniseră greu de dus la păscut. Caprele erau mai economicoase, mai ales că se înțeleseseră oamenii în sat să le dea în păzală. La început făceau cu rândul, o zi un om, o zi altul cu toate caprele satului pe izlaz. Apoi s-a găsit o femeie, Țața Lența lu' Savu, care lua caprele dimineața și le aducea seara. Pisici și câini - permanent. Când erau în călduri, era nuntă prin curte de câini, sau miorlăituri și svârcoliri de mârlani. Făta când
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Te recunoșteau și dacă veneai rar acasă, la câțiva ani (cum plecasem eu în lumea largă!). Vremuri pastorale, frumoase... trecute... - Așa este. Ați fost după bureți iuți, văcăruși, creițe și bivolani? FS: Am fost după mânătărgi prin pădure, iar din izlaz culegeam macriș acru și-l mâncam. Din bălțile Oltețului alegeam cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
în palmă) CONSTANTI BRÂNCUȘI : (plânge) Nu se mai cunoaște nimic. Ce statuie o fi fost? Să n-o fi spart pe cea bună ? Coloana sfârșitului trebuie să fie opera cea mare. Ea e acolo departe în Târgul ăla nenorocit. Pe izlazul pe care pasc caii. (mică pauză) Cai priponiți de Coloana fără sfârșit. (cu mâna întinsă, ca și cum i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ca el?! Ca să n-o mai lungesc, a zis că a mâncat iarbă de la pășune, din cea mai verde, verde închis pe care o pasc vitele mai cu plăcere, iarbă suculentă iar apă a băut dintr-un izvor aflat pe izlazul comunal. Toată lumea s-a mirat, eu mă mir și acum când îmi amintesc, deși au trecut de atunci atâția ani și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise pe netede cărări. Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule și lumea ai luminat, mărire Ție!” A urmat Botezul cailor, obicei străvechi care până acum câțiva ani se desfășura în fața bisericii. Anul acesta Botezul cailor a avut loc pe izlazul satului, unde s-au adunat aproximativ 200-300 de persoane din Pietroșani și împrejurimi și unde au fost aduși aproximativ 20 de cai foarte bine întreținuți, împodobiți de sărbătoare cu funde roșii și clopoței. După ce au fost botezați cu aghiasmă proaspătă
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
să pățesc, capra. - Hait! După cum văd eu a fost o capră mai mare, nu? - Nu mai râde de mine domnu' Sebastian că nu e de râs. Veneam aseară acasă de la târg, Tăiasem pe scurtătură și m-a prins noaptea pe izlaz. Așa că nici nu mi-am dat seama când am căzut în puțul ăla sec. A rămas de la forările de anul trecut. Așa că am petrecut noaptea în fundul gropii. Nu mai era nimic de făcut și pace bună. Stau, zic și aștept
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
ca el?! Ca să n-o mai lungesc, a zis că a mâncat iarbă de la pășune, din cea mai verde, verde închis pe care o pasc vitele mai cu plăcere, iarbă suculentă iar apă a băut dintr-un izvor aflat pe izlazul comunal. Toată lumea s-a mirat, eu mă mir și acum când îmi amintesc, deși au trecut de atunci atâția ani și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]