286 matches
-
salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă prin imigrațiunea din Rusia, pricinuită de măsurile guvernului și de răscoalele populare de acolo, " Fraternitatea" scrie cu cunoștință de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado al tuturor refugiaților și asupriților din toată lumea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
corentei? Noi credem că, guvernul - presupunem că, ceea ce cere " Romînul" e și dorința guvernului - nu va ajunge la acest scop și nu poate conta pe toți izraeliții - și toți trebuie să conlucreze ca să se atingă această țintă - fără reorganizarea congregațiunilor izraelite, după cum sunt organizați armenii și toate afacerile lor religioase, sub un control sever și conștiincios din partea primăriilor locale. Astăzi guvernul n-are la cine să se adreseze vrând să execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putem spune verde d-lui Basarabescu că minte pur și simplu. [29 octombrie 1881] ["ATÎT "CUMPĂNA" CÎT ȘI "APĂRĂTORUL" GĂSESC... "] Atât "Cumpăna" cât și "Apărătorul" găsesc multe de întîmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice ale imigrațiunii izraelite, articol în care am zis despre evrei că sunt un popor întreg de mijlocitori improductivi. "Cumpăna" susține contrariul: 1. Evreii au fost chemați în țară din cauza necesităților economice ale generației trecute. 2. Ei sunt utili și chiar necesari deoarece sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate ca aceste instincte de solidaritate între ei, de esclusivism față cu alții să fie contractate prin persecuțiunile Apusului. Poate da, poate nu. Unii sunt din contra de părere că acest esclusivism și această dușmănie sunt înnăscute din vechime rasei izraelite, din timpul formațiunii poporului, mulți ajung a acuza "monoteismul" ca cauză principală a acestui rău psicologic, alții iar conchid că, tocmai din cauza predispozițiilor caracterului evreiesc, Baal (Saturn) a trebuit să devie unicul Dumnezeu al evreilor. Dar e cestie complicată, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sale Caradale. {EminescuOpXII 389} Efectele acestei nouă alăturări le vom vedea în sesiunea viitoare și nu ne îndoim că ele vor fi tot atât de rele ca și în trecut. [31 octombrie 1881] ["DE CÎTE ORI SE DISCUTĂ... De câte ori se discută cestiunea izraelită scriitorul român are teamă de-a vedea vorbele sale interpretîndu-se ca ură de rasă, ca prejudițiu național ori religios. Unii ne răspund că evreii sunt folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreilor. Avem atâtea de suferit din partea imigrațiunii lor sterile și ruinătoare, sunt atât de multe lipsele populațiunilor noastre rurale, atât de mare mizeria lor materială și decadența încît nu putem să fim prietenii cauzei principale a acestor rele, a imigrațiunii izraelite. Dar pe de altă parte relele, în loc de-a înceta, sporesc daca administrațiunea d-lui C. A. Rosetti se servește de circularele sale pentru a ocoli legea, [așa]dar a stoarce din această ocolire cu atât mai multă mită. Pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
revoca și pe care Caradalele sale de toată mâna nici nu sunt dispuse de a-l lua la serios. Dar ceea ce este neauzit și caracterizează din nou protestațiunile de patriotism ale foilor evreiești din capitală este obrăznicia cu care Alianța izraelită stăruiește pe lângă d. Gambetta, ministrul prezident din Franța, de-a provoca înlăturarea acestui reglement. Pe Rusia nu îndrăznesc s-o acuze, care alungă evreii în mod sistematic. Vai de evreii din Rusia în ziua în care Alianța ar îndrăzni să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-aruncă cu toată insolența lor cunoscută asupra unui stat mic care-a avut naivitatea de a-i îngădui să fie cum sunt. Noi știm bine că trei zile ar fi de ajuns pentru a regula atât de definitiv cestiunea izraelită încît Alianța să nu mai aibă pentru cine interveni. Noi cunoaștem poporul. În aparență atât de blând și de guvernabil, are o margine blîndeța lui pe care e primejdios de-a o trece. [13 noiembrie 1881] ["DACĂ INIMA ADVERSARILOR NOȘTRI
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înălțimea pe care-o ocupă astăzi între vecinii ei; ne amintește serviciile amicale făcute guvernului român de diplomația noastră - dacă a avut dreptate să le facă nu cercetăm astăzi - servicii menite a-i ajuta României să treacă peste greutățile cestiunii izraelite și a îndeplinirii Tractatului de la Berlin, pe care România nu-l prea lua așa de ad literam cum [î]l ia azi; ne aducem aminte de promptitudinea cu care Austro-Ungaria - înaintea tuturor puterilor celorlalte - a recunoscut întîi și 'ntîi neatârnarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Paris și conferințele d-lui Jules Allix asupra "Melcilor simpatici", vestitele izvoare de învățătură pentru demagogia roșie care ne guvernează. Dar... am lunecat deja pe un teren străin discuției. Daca "Apărătorul" ar vrea să ne facă amici ai cauzei izraelite ca atare, ai cauzei naționale a unei rase străine celei {EminescuOpXII 445} române, am trebui să protestăm. Dar daca crede că procesul de asimilare se va face cu mai multă cruțare și siguranță sub domnia unor vederi conservatoare, atunci are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne rămâne alt ton de întrebuințat. SPORUL POPULAȚIUNII RURALE ÎN ANUL 1877 2270 [... ] {EminescuOpXII 501} [... ] [PE MALUL NOSTRU DUNĂREAN... "] 2264 Pe malul nostru dunărean nu vi se poate da nimic, pentru că totul e al vostru. Ori ați inventat poate cestiunea izraelită din nou, ca să puteți zice că, vi se fac concesii în privirea aceasta? Ori cestiunea averilor furate de greci, cari au zburat din țară de-o {EminescuOpXII 502} lovitură de picior a lui Cuza Vodă? Ori veți inventa alte istorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regulamentului organic (1829) și mai cu seamă după revoluția de la 1848 orașele Încep să-și construiască așezăminte spitalicești, deservite de medici cu pregătire În unversitățile din Viena, Paris și Berlin. Pentru Moldova această rețea de spitale era dublată de spitalele izraelite ce deserveau comunitățile evreiești din ce În ce mai bine reprezentate, mai ales În structura demografică a orașelor. În această perioadă avea să se pună primele baze ale organizării sanitare la nivel național sub coordonarea generalului Carol Davila (nemuritorul) și profesorului Iacob Felix (medicul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
iunie 1881). Datele statistice ale dr. Flaisten În numele consiliului de igienă a orașului Iași și ale lui A. Alexandrini secretarul consiliului județean Iași sunt devastatoare și arată fără echivoc degenerescența autohtonilor, atât ca natalitate cât și ca mortalitate față de populația izraelită de pildă, net excedentară, cu tendința evidentă de a deveni majoritară la nivelul orașelor. Contemporan acestor realități și sensibil la suferințele poporului său Eminescu nu putea să nu reacționeze În stilul său caracteristic atunci când vede că de pildă mortalitatea la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Der Gottder Vater (l929). 16 în secolul al XlX-lea, asirienii din Cappadocia luau ca martor pe "Dumnezeu! Tatălui meu" (sau tatălui tău/lui). Vezi izvoarele citate de H. Ringgren, La religion d'Israel, p. 32; G. Fohrer, History of izraelite religion, p. 37; R. de Vaux, Histoire ancienne d'Israel, I, pp. 257-258. Pentru o interpretare mai nuanțată, cf. F. M. Cross, Canaanite Myth andHebrew Epic, pp. 12 sq. 17 De Vaux, p. 261. Tema promisiunii revine frecvent în Facerea. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de experiență extatică destul de comun în Orientul Apropiat antic, cu excepția Egiptului. Sumerienii cunoșteau "omul care pătrunde în Cer", nume 33 Vezi lista acestor sanctuare în G. Fohrer, op. Cit., pp. 111-113. Asupra sincretismului cultelor, vezi G. W. Ahlstrom, Aspects ofSyncretism în Izraelite Religion, pp. 11 sq.; H. H. Rowley, op. Cit., pp. 58 sq. 34 Cf. H. Ringgren, op. Cit., p. 56; G. Fohrer, op. Cit., p. 105. 35 G. Fohrer, op. Cit., p. 106; G. W. Ahlstrom, op. Cit., pp. 14 sq. 36 J. Pedersen, "The
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1845 și nu au existat separări violente la începutul secolului al XX-lea, ca în alte regiuni francofone. Constituția din 2003 prevede un stat laic, cu o legătură între Sstat și comunitățile religioase recunoscute (Biserica reformată, Biserica romano-catolică și Comunitatea izraelită) care primesc finanțare din partea Statului; alte comunități pot cere aceeași recunoaștere în anumite condiții precizate de lege. Răspunsuri primite la întrebarea Nr. 2 Întrebare: Există o relație apropiată între Stat și Biserică în privința asistenței sociale în țara ta? Care ar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Liberă vorbește...", "Pressa arată deosebirea...", "Românul își face obiceiul...", "Țara întreagă cunoaște...", "D-l Candiano Popescu..." ș.a.) la studii ample, publicate în numere consecutive: "Icoane vechi și icoane nouă", "Anexarea Dobrogei", "Contestarea alegerii d-lui Maiorescu", "Basarabia", "Concesiuni economice", "Cestiunea izraelită" ș.a. Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor. 5
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
totdeauna pentru conduita unor politicieni responsabili: În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul [chestiunea izraelită], altă dată libertatea popoarelor [chestiunea orientală], o a treia oară răspîndirea civilizației, pentru care fiecare popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspîndească și botinele respective". Ia apărarea conservatorilor și reformelor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de cântăreți. În Huși activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu s-a fondat și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acord ca aceștia să fie persecutați pe motive rasiale sau confesionale : „Intoleranța religioasă - scria el În Timpul, În martie 1879 - n-a existat niciodată În România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zadarnic de a repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și În fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Comunitatea evreilor din Dorohoi: organizare; instituțiile comunității Documentul oficializării Comunității evreilor din Dorohoi datează din anul 1896. În opinia dr.Iacob Gheller, Statutul Comunității evreilor din Dorohoi se numără printre primele din țară. Prin Statut se prevede că: „Epitropia comunității izraelite din Dorohoi are o misiune: de a fonda și întreține în oraș o școală izraelito-română; un spital; instituții de caritate pentru ajutorul celor lipsiți de mijloace; un templu pentru rugăciuni; un cimitir nou. Are obligația de a conserva averea mobilă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]