323 matches
-
abuzurile sale, starea de neputință a statelor române în urma domniei fanarioților nu constituie o necesitate economică a generației trecute. Astfel două cauze esterne, plus neputința statelor noastre de-a se apăra în contra invaziei, sunt cele de căpetenie pentru imigrarea elementului izraelit. Cât despre folosul activității lor ca mijlocitori cată să-l tăgăduim cu desăvârșire. Evreii n-au venit ca indivizi în țară, ei n-au fost supuși legii generale de concurență. {EminescuOpXII 384} {EminescuOpXII 385} {EminescuOpXII 386} În mod sistematic ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu atât mai multă mită. Pentru a ilustra modul în care administrația înțelege a executa ordinele d-lui C. A. Rosetti publicăm mai la vale o altă scrisoare, ce ne vine din târgușorul Negreștii (județul Vaslui) și pe care un izraelit ne-o adresează. Venind din două puncte deosebite ale țării și scrise din puncte de vedere diametral opuse, cele două scrisori sunt cu toate acestea o crudă ironie a măsurilor luate de ministru pe hârtie. Nu se convinge oare odată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toată gravitatea provocării și toată falsitatea situației sale față cu lumea în care trăiește, dacă și-ar fi impus tăcere. [16 decembrie 1881] [""ROMÎNUL" NE FACE O IMPUTARE... "] "Romînul" ne face o imputare gravă din buna opinie pe care ziarul izraelit "Apărătorul''' pare a fi având despre partidul conservator. Nu știm ce-o fi zis "Apărătorul", căci am scăpat din vedere articolul în cestiune și numai pe citatele "Romînului" nu ne putem întemeia; dar daca a luat act de repetata noastră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a unui element etnic care-a contractat anume apucături economice ce nu ne convin, sub persecuțiile altor popoare. Dar totodată nici o minte serioasă nu poate pretinde ca poporul nostru, cel nevinovat în chestie, să poarte urmările nefaste ale persecuțiilor ce izraeliții au avut a le suferi de la alții. Alte popoare i-au oprit de la meșteșuguri, deci s-au dedat cu negoțul și, neajungând acesta, cu specula mai ales; de aci nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește, cam eufemistic, precupețirea și colportajul. Izraeliții în numărul în care sunt astăzi constituie o putere de a cărei acțiune cată neapărat să se țină seamă. A face să nu existe această putere nu stă în facultatea omului {EminescuOpXII 444} de stat, precum nu poate cineva desființa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi bosniac; lumea zice țigan), Serurie (vezi Kollekțiune de poezii neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vezi Kollekțiune de poezii neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mestecăniș iar papa românul care a coborît goral de munte carpatic, a venit la București și l-a îmbrățișat pe patriarh, cărare cu fete, le duc vacile la vale, malul căzînd în Bistrița, piramidă de minereu Exploatarea Iacobeni, urbanizarea adiacentă, izraeliții închid cercul în punctul naționalism, biserică universală pe triburi Mesia, Revizia de vagoane Vatra Dornei pe lîngă perechea de roți de osie idol profesional, în oraș clădirile aspiratoare turistice, Grupul școlar "Țara de Sus" școală postliceală, în margine mînă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268"453; "În anul 1863 în cele cincisprezece penitenciare centrale ale țării a fost populația mijlocie de 2 130 și numărul zilelor de arest de 775 374; iar în anul 1874
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268"453; "În anul 1863 în cele cincisprezece penitenciare centrale ale țării a fost populația mijlocie de 2 130 și numărul zilelor de arest de 775 374; iar în anul 1874 populația mijlocie a fost de 3
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împământenire, unde cu bani peșin fiece izraelit de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împământenească propunerea Costinescu cu toate urmările și categoriile ei? Se poate ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mult (aflat la al 40-lea, probabil n-ar fi avut altă variantă decît să repete unul dintre vechile programe - oricum neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
probabil n-ar fi avut altă variantă decît să repete unul dintre vechile programe - oricum neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de excelența regimului economic și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de excelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol Îngăduitorul". Și concluzionează, interesat fiind
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ele se formează dezvoltându-se din societăți mult mai largi și mai simple. 35 Richard I. Aaron, John Locke, Oxford University Press, Londra, 1937, p. 278. 36 "Dintre regii evreilor, câți au fost aceia care nu i-au împins pe izraeliții ce-i urmau orbește la idolatrie, iar prin aceasta la pierzanie?". John Locke, "Scrisoare despre toleranță", în Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, de John Locke, pp. 207-260, traducere de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999, p. 231
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lui Avraam (Abraham, ebr. Avraham), urmaș al lui Sem (ebr. Șem) sau de faptul că vechii evrei au venit în Canaan „de dincolo (ever) de râu” (Iordan sau poate Eufrat). Denumirea veche Israelit (în varianta de pronunțare slavă și germană - izraelit) provine din etnonimul ebraic, בני ישראל, „fiii lui Israel”, unde Israel are semnificația de „a luptat cu Dumnezeu” (aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul) sau, poate, „Luptătorul lui Dumnezeu”. Variantele etnonime românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
îndreptat spre porticul lui Solomon, iar mulțimea, de parcă ieșită din minți datorită minunii, îi urma gălăgioasă. Petru a considerat indicat să folosească acea întâmplare pentru a-i instrui pe aceia, pe care minunea i-a mișcat atât de mult. «Bărbați izraeliți! - a spus el - De ce vă mirați de lucrul acesta?De ce vă uitați așa la noi, ca și cum prin puterea și autoritatea noastră l-am fi făcut pe acest infirm să umble? Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
răspîndirea lui, deoarece am avut, am și voi avea întotdeauna față de poporul român numai simțăminte de adînc respect și nețărmurită dragoste". Și totuși, în bolgia închisorii va afla acces la fericire; aici i se vor lumina și se vor deschide izraelitului încă neconvertit porțile fericirilor, după spusa Mîntuitorului. În prima noapte după proces, cînd începe detenția propriu-zisă, se va trezi, în zgomotul infernal al deșteptării de la 5 dimineața, lîngă un preot-călugăr ortodox, care i se recomandă, în continuare, pe același prici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-l reamintesc.)". După botez se simte ca renăscut, este supus unor repetate asalturi ale fericirii. Realizează sfînta taină a botezului, adevărul ei. Simte și afirmă: Botezul e o descoperire. Botezul din celula 18 îi va deschide una după alta pușcăriașului, izraelitului în care nu este vicleșug, nesfîrșitul șir al porților în care strălucitoare se arată, în marea lor splendoare, fericirile. Va cunoaște noi și nebănuite tărîmuri ale fericirii, va călca pe încă alte și necunoscute și înalte trepte ale bucuriei. * La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alături de spitalele Spiridoniei a rămas, în realitate, în umbra acestora. Medicii care au ocupat posturi la Golia au folosit deseori situația ca un provizorat, după cum rezultă din frecventele lor cereri de transferare la spitalele de boli somatice (Sf. Spiridon, Pașcanu, Izraelit), preferând chiar, față de postul de la acest Ospiciu, unele spitale îndepărtate, de târguri provinciile. Istoricul acestui ospiciu, ca și al unității similare de la Neamț, cuprinde două perioade distincte. Cea dintâi, începând din secolul al XV-lea, poate fi reconstituită numai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), când unii pașoptiști au ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara următoarele În 1864 : „Am voit să le dau [evreilor] totul, Însă nu s-a putut. Veți avea o emancipare graduală. Pretutindeni unde am fost, v-am iubit și nu am făcut nici o deosebire de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată lumea. A domnit aici o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. [...] Egoismul sub numele de apărare națională a inspirat multe res- tricțiuni, Încât străinii nu mai privesc România ca pe o țară unde pot să găsească fericire și un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie Împiedicați prin fel de fel de restricțiuni”. Exasperat de ceea ce el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi În adevăr bună și admisibilă”. Poetul avea multe dubii că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]