291 matches
-
cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprâncenele. Și să știi că-s sănătos, Că, mulțămind lui Cristos, Te sărut, Doamnă, frumos". ........................................... De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și Irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntîmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Un glas adânc, zicînd: "Mi-e sete". Și văd ieșind o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mîna-ntinde blînd: - "N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. "Eu sunt vestitul Domn Dabijă, "Sunt moș Istrate Voevod". - Măria Voastră va să-ndemne "Pe neamul nostru în trecut? " Ci el cu mâna face semne Că nu-nțeleg ce el a vrut. "Măria Voastră-nsetoșează. "De sânge negru și hain? " El
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
decembrie <1742>, mai precis (Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce s-a trimis cătră toți... La cine s-au trimis foile ca să strângă banii: pe la boieri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1666 —1668. « Traducerea lui N. Milescu a încăput pe mâinile lui Antonie de Moldavița, duhovnicul lui Gh. Ștefan, care la moartea Domnului între străini, sʹa întors în Mol dova și a trecut apoi în Ardeal. Numai el putea vorbi de izvod ul l ui Milescu că era făcut «de pre izvodul elinesc ce se-au fost tipărit la Frangfort» și că «pentru multa pripă a acelui pre puitor care se au grăbit a o tălmăci și a o scrie, aflatusʹa u
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Antonie de Moldavița, duhovnicul lui Gh. Ștefan, care la moartea Domnului între străini, sʹa întors în Mol dova și a trecut apoi în Ardeal. Numai el putea vorbi de izvod ul l ui Milescu că era făcut «de pre izvodul elinesc ce se-au fost tipărit la Frangfort» și că «pentru multa pripă a acelui pre puitor care se au grăbit a o tălmăci și a o scrie, aflatusʹa u mu lte greșele și prea mare învăluială”. Nemulțumit de traducerea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fiecărui potir; 18. și chipul altarului tămîii în aur curățit, cu greutatea lui. I-a mai dat și chipul carului heruvimilor de aur care își întind aripile și acoperă chivotul legămîntului Domnului. 19. "Toate acestea", a zis David, "toate lucrările izvodului acestuia, mi le-a făcut cunoscute Domnul, însemnîndu-le în scris cu mîna Lui." 20. David a zis fiului său Solomon: "Întărește-te, îmbărbătează-te, și lucrează; nu te teme, și nu te spăimînta. Căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi de ogradă, când urmează nevoia să deie la vreo ascultare pe cineva, acolo merg și ia pe cine voiesc fără a mai face cunoscut cămării”. Cămărașul a anexat la acest raport un izvod de părinții și frații „luați din postăvărie și care știu bine a lucra postav”. Ei erau în număr de șapte. În legătură cu sortimentul de produse fabricat, W. Stiber își luase obligația prin contract „să lucreze tot feliul de postav din lâna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
SION, Gheorghe (18.V.1822, Mamornița - Cernăuți - 1.X.1892, București), memorialist, autor de versuri și teatru, traducător. Sedus de plăsmuirea enormă din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii copii ai Eufrosinei (n. Schina), fiică de eterist, și ai paharnicului Ioniță Sion. Învață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că pretinsul izvod de zestre al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost făcut înadins, la zece ani după căsătoria Ralucăi, numai ca să-l poată salva pe Eminovici, care se înnămolise în datorii și pierdea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost făcut înadins, la zece ani după căsătoria Ralucăi, numai ca să-l poată salva pe Eminovici, care se înnămolise în datorii și pierdea Ipoteștiul. Acel izvod, cu scrisul încă proaspăt, dar cu data pusă din iunie 1840, fiindcă nu purta și autentificarea judecătorească din anul căsătoriei, s-a dovedit fără valoare legală. El nu trebuia privit ca document al averii lui Gh. Eminovici. Odiseea de șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căsătorie de 600 galbeni nu este deloc de neglijat" ("ich glaube die Heurthe Partie von 600 # gar nicht zu unterlassen"79. Acești 600 de galbeni au fost de fapt adevă rata zestre a Ralucăi Eminovici. Despre netemei nicia unui pretins izvod de zestre, de 3576 galbeni, care a apărut după vreo zece ani, din partea soților Eminovici, se va arăta, pe larg, mai departe. După nunta Ralucăi, oficiată la 26 iunie 1840, Vasile Iurașcu le-a dus la mănăstirea Agafton pe Safta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de explicație, la 27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moldova, veacul XVII, volumul II, pag. 275. 6. IDEM, ibidem, veacul XVII, vol. IV, pag. 180-181. 7. Catalogul doc. moldovenești, vol. III (1653-1675), București 1968, doc. nr. 626. 8. Ibidem (vol. III) doc. nr. 863. 9. GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. V, Iași, 1908, pag. 155. 10. TEODOR BALAN, Documente bucovinene, vol. I, Cernăuți, 1933, pag. 84. 11. ACAD. R.P.R., Doc. ist Rom. A. Moldova, veacul XVI, vol. III, documentele 294, 297, 298, 301, 330 și 331. 12. TEODOR BALAN
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
filologice din R.P.R., București, 1961, pag. 275. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare (citat), pag, 131. 24. IDEM, ibidem, pag. 252. 25. IDEM, Noi contribuții documentare, pag. 29. 26. IDEM, Contribuții documentare, pag. 131. 27. GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XXV, Iași, 1933, pag. CXLV. Vezi și pag. CXXXVIII. 28. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 29-49. 29. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, Edit. Minerva, București, 1973, pag. 21. 30. AUGUSTN Z. N. POP, Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ioan Sandu Sturza vodă, în "Arhiva genealogică" Director Sever Zotta, anul I (1912), pag, 74-79, 101-107 și 166-171. 86. Asupra paharnicului COSTANDIN SION și asupra Arhondologiei sale, a se vedea neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună, la 21 decembrie 1844, căminăreasa Ralu Eminovici cumpără de veci, pe numele său, o parte din moșia Orășăni, de la serdarul Iordache Ureche. Pretinsul izvod de zestre și moșia aceasta i-a pus în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și lucruri din casă, de 576 de galbeni, după izvod. Judecînd superficial, s-a ajuns la concluzia că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că "Raluca Iurașcu era o fată încăpută 17 (sic) Aug. Z. N. Pop a vrut să zică bogată ; că Eminovici a luat "soție cu zestre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o importanță deosebit de mare, în partea lui finală: "Gios iscălitul sardar Iordache Ureche, adiverez prin acest zapis de vecinica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
făcute cu banii luați numai din zestrea soției sale: "Gios iscălitul camr. Gh. Iminovici încredințez prin înscrisul de față că afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me iscălitură, și pentru care soțiea me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de apel, în folosul părților mele moșiia Ipotești, am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zestre la căsătoria sa, mai ales cînd cunoșteau toate demersurile făcute de atîția creditori, cerînd ca Eminovici să le restituie banii, iar Eminovici sta împotmolit cu totul într-o mulțime de datorii, așa de mari! Organele judecătorești voiau să vadă izvodul de zestre, în original, așa cum fusese întărit de Tribunal, la căsătoria Ralucăi Eminovici. Pînă atunci actul prezentat a rămas nevalabil. Și chiar în acest sens judecătorii i-au răspuns Ralucăi Eminovici: "Judecătoria acestui ținut Botoșani vă răspunde că actul aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a trimis jalobă la Tribunal, pentru că "asupra a toată averea bărbatului meu, urmează siguripsirea zestrei mele"46. Dar Tribunalul nici acum nu s-a lăsat intimidat și iar i-a răspuns: "Nu să cunoaști în ci an s-au întărit izvodul de zestre; să se prezinte actul dotal, în original, spre a se cunoaști cătimea di cari poate fi despăgubită, în averea bărbatului și atunci se vor regula cele de cuviință"45. La 1 decembrie 1850, Raluca a mai încercat și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cale, cu speranța că va ieși la liman: "Despre titlurile înzăstrărîi mele scrie ea vroind cinstita giudecătorie a ave lămurire, apoi mă rog să binevoiască a să adresarisi cătră părintele meu, D-lui Stolnicu Vasile Iurașcu, care păstrează la sine izvodul de zestrea mea, din anul, 1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]