290 matches
-
unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unui nou edificiu religios În același spațiu cu al bisericii „Sfânta Treime”. După 233 de ani de la ctitoria lui Alexandru Râșcanu și 199 de ani de la publicarea documentelor privitoare la familia Râșcanu de către Gheorghe Ghibănescu În binecunoscuta colecție Surete și izvoade, volumul X (1915), la inițiativa preotului Ionuț Alexandru Figher apare acest volum, În care se regăsește evoluția istorică a satului Frenciugi, date despre ctitorii și trecutul bisericii cu hramul „Sfânta Treime”, slujitorii ei și altele. Necesitatea editării unei lucrări era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
folosiți pentru a , pe care a căsătorit-o În 1810. La 1809 stolniceasa Maria Holban se Împrumuta de la fratele săi cu 200 de galbeni, pe care a refuzat să-i restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei . Izvodul Întocmit la 4 ianuarie 1824 de porușnicul Iordachi Antohi și isprăvnicelul Gh. Gologan În prezența vornicului Iordache Râșcanu și a vechilului spătarului Matei Roset, indică zilele boierescului lucrate de vierii și slugile stolnicesei Maria Râșcanu din Frenciugi, anume Nichifor Cozmei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moșia fiind zestrea (conform jalobei din 7 august 1836 a fraților Teodor Râșcanu și Iosif Râșcanu arhidiacon) . Stolnicul Andrei Holban dă la 14 august 1795 un sinet socrului său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei Holban, ginerele său. Izvodul din 15 august 1795 este scris de spătarul Alexandru Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Stolnicul Andrei Holban dă la 14 august 1795 un sinet socrului său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei Holban, ginerele său. Izvodul din 15 august 1795 este scris de spătarul Alexandru Râșcanu, jumătate În limba greacă și jumătate În limba română. Andrei Holban cumpără acum și două pogoane de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei Holban, ginerele său. Izvodul din 15 august 1795 este scris de spătarul Alexandru Râșcanu, jumătate În limba greacă și jumătate În limba română. Andrei Holban cumpără acum și două pogoane de vie la Glodeni . La 17 iulie 1803, Maria Râșcanu Împrumută 2000 de lei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fără copii. Maria Holban a rămas văduvă până la moartea sa. La 13 august 1813 s-a hotărât pentru căminarul Iordachi Râșcanu și să-și rezolve conflictul pentru Împărțirea averilor părintești. În urma cercetărilor efectuate de boieri la Mitropolie s-a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Înființat . A murit În 1828 și a fost Înmormântat lângă ctitoria sa din satul Drăgușeni, ținutul Vaslui, astăzi județul Iași . Ecaterina (Catinca) Râșcanu a fost măritată de Iordachi Râșcanu cu D. Miclescu În 1810 sau V. Miclescu. Se păstrează un izvod cu zestrea dată de Iordache Râșcanu surorii sale Catinca (Ecaterina), a cărui dată este apreciată eronat . Odată cu o serie de obiecte, printre care o icoană ferecată cu argint, o candelă de argint, un inel diamant, Îmbrăcăminte veselă de argint, Catinca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Toadir, cu tot rodul ce va eși dintrânsul. Ș i spre mai adivărată credință, urmează a me iscălitură și peceti. 1817 genar 15 Arghire spat(ar) <m.p.>. D.J.A.N.I., Colecția Documente, 66 / 20, Original. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, X, p. 237, nr. CXXII. 7. <1879>, f. a. l. z.Catagrafia bisericii cu hramul „Sfânta Treime” din satul Frenciugi. Inventariu de averia interio(a)ră și exterio(a)ră a Bisericii cu patronul Sf. Treime din cotuna Frenciugi, comuna Parpanița
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de cei doisprezece i de 318 Oteți de la Nicheia și de Precurata sa Maică amin, leat 7285 și am scris eu Erei Ioan ot Munteni. Pe un Penticostar (Iași, 1753), f. 35, din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, vol. X, p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, Un corpus editat de I. Caproșu și E. Chiaburu, volumul II (1751-1795), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 256. 1777 (7285) august Din tot cărțile bisericei Muntenilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la lumină istoria romanilor cea veche, pre limba românească, de la facerea Romei. Și fiindcă Roma e făcută în țara care sa numit Lațium, înainte de a ajunge cu vorova la facerea Romei, voiu să găsesc despre Lațium, întru care voiu urma izvodul Istoriei lui Eutropius cel în Veneția la anul de la întruparea Domnului 1521 prin Aldus tipărit.” El publica chipul lui Romulus, „strămoșul românilor” și viața acestuia, promițând că „De voi pricepe că românii noștri au voe, după cum se cade să aibă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Huși, unde a fost loc domnesc. Gh. Ghibănescu era convins că „Locul pe unde e astăzi Hușul a fost loc domnesc, iar nici de cum proprietate a vre unui boer Husea”. Când începe să publice culegerea de documente Surete și izvoade, chiar în primul volum, Gh. Ghibănescu își schimbă părerea, afirmând că Hușii își au originea de la acel boier, Husea, care exista pe la 1440 și care a fost pe Elan, deoarece nepotul său de fiu trăia pe la 1489, când i-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mare în spațiul românesc, cuprind manuscrise și cărți, multe păstrate până astăzi. Fonduri bogate s-au constituit la Mănăstirea Neamț, la Putna, la Dragomirna. „Neprețuite și rare odoare” adăpostește biblioteca Bisericii „Sfântul Nicolae” din Brașov. Cel mai vechi catalog („izvod”) al acesteia datează din 1750. El consemnează cărți și manuscrise provenind dintr-un larg spațiu al ortodoxiei, satisfăcând trebuințele „oamenilor iubitori de cetanie” de aici. Biblioteca Mănăstirii Galata din Iași consemnează, în 1727, un fond de cărți grecești și latinești
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
fine de curând, pentru motive pe care un englez autentic nu le-ar pricepe în ruptul capului, oricum i le-ar explica un localnic, s-a luat Iașului facultatea de farmacie. Nu vreau să stărui mai mult asupra acestor lucruri; izvodul suferințelor Iașului e așa de lung! Starea lui, astăzi, e așa, încât mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții, cam așa cum Georges Rodenbach prezintă sumbra cetate flamandă. "Cântecul delirant al ploilor putrede, răgușit de vânt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
e negativ. N. Iorga era un stilist original, punând personalitate și pigment polemic în cataloagele de nume, în uscatele răsturnări de fișe cronologice. El reprezintă un tip anacronic de diac, de întocmitor de letopisețe pe baza unei cantități uriașe de izvoade. În materie literară, gustul său e refractat oricărei literaturi de o cât de relativă complicație. Descoperirile sale de scriitori și listele de "cărți bune" au fost scandalul vieții acestui om totuși de geniu, comparabil cu Voltaire, prin personalitate. Tot ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade noi; - Cum de-a putut fragila și fina libelulăVîslind atâtea veacuri, s-ajungă pîn' la noi. Versurile umoristice (în colaborare cu St. O. Iosif) din Caleidoscopul lui A. Mirea, urmând tradiția Teleor, au deschis o adevărată școală de fantazare ironică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost funcționar superior în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Debutează în 1880 în „Literatorul”, colaborând și la „Pressa” - cu nuvele și traduceri din La Bruyère, Volney, Hugo -, „România literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Revista literară”. Majoritatea scrierilor sale sunt reunite în volumele Izvoade. 1880-1890 (1892), și Nuvele (1896). El cultivă două genuri de proză: „copia după natură”, un fel de fiziologie în care domină observația tipologică, și proza care dezvoltă o narațiune lirică. Înzestrat pentru cea dintâi categorie, nuvelistul creionează cu ironie o
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
a lui A. Theuriet. Dacă ar fi rămas la proza de observație caracterologică, în care portretul se concentra în câteva linii, cu o bună plasticitate verbală, D. ar fi putut să fie un scriitor demn de luat în seamă. SCRIERI: Izvoade. 1880-1890, București, 1892; Nuvele, București, 1896. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 203-204, II, 6-7; Iorga, Literatura română necunoscută, RFR, I, 1934, 9; Dicț. lit. 1900, 268. G.D.
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
Amiras, în mod cert traducător al cronicii în grecește la Iași, în 1729. Prima parte, compilativă, corespunzătoare perioadei 1661-1726, prelucrează în spirit oficial, dar cu adaosuri originale, tradiția orală și cea istoriografică din Cronica anonimă racovițeană și dintr-un presupus „izvod al Costăcheștilor”, atribuit lui Ștefan Pădure. Partea originală a cronicii se inspiră din cea a lui Radu Popescu pentru genealogia encomiastică a Ghiculeștilor și pentru unele domnii muntene. În mod inedit, textul încorporează documente oficiale orientale traduse de Amiras. La
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
sensibiliza prin sinceritatea trăirii. O altă categorie o constituie micile scene în care este ilustrat traiul greu, la limita umanului, al unor familii de țărani, în imagini pline de amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morții) sintetizează cam aceleași elemente, cu un spor în investigația psihologică, epicul fiind pe plan secundar. C. devine cu adevărat sămănătorist în romanele Du-te dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]