750 matches
-
Mare În romanul-frescă Frații Jderi, Ștefan cel Mare a devenit un simbol, așa cum rezultă din cronici, documente, tradiție folclorică; e un exponent al înțelepciunii milenare a poporului, un exponent al epocii renascentiste care duce o politică înțeleaptă sprijinindu-se pe Jderi și Călimani; e un personaj clasic, abil, inteligent, conceput în aură romantică, înzestrat cu calități excepționale. Din rațiuni diplomatice se căsătorește cu Maria de Mangop; are iscoade care-l informează despre intențiile dușmanilor. Având calități morale deosebite (patriotism, înțelepciune, demnitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
E un personaj absent care se realizează în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind un spirit justițiar, sancționează pe cei care greșesc. Jderii Comisul Manole Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind un spirit justițiar, sancționează pe cei care greșesc. Jderii Comisul Manole Păr-Negru, zis și Manole Jder, după semnul care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută de la fântână; se închina către răsăritul soarelui; își scutura pletele cărunte. Ionuț Jder apare într-o viziune romantică, fiind un personaj excepțional, dinamic, multidimensional, al cărui caracter evoluează, în drumul lui inițiatic. El a fost educat în spiritul vieții sobre, al bărbăției și demnității, format la școala vânătorii și a armelor, "îndrăznea să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ionuț ia sfârșit, acesta primește misiuni importante, cu scopul de a aduce informații de peste Dunăre. Este un oștean curajos, credincios, are mobilitate și voință, o puternică forță morală, primește de la domnitor o moșie și comanda unor steaguri de răzeși. Simion Jder, curajos și cu mare pricepere în luptă, trece prin situații excepționale: reușește să împiedice furtul de cai și-i prinde pe Gogolea și pe bătrânul Ilia Alapin; se remarcă prin vitejie la Lipnic; este marcat de melancolie și tristețe, cuprins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cai și-i prinde pe Gogolea și pe bătrânul Ilia Alapin; se remarcă prin vitejie la Lipnic; este marcat de melancolie și tristețe, cuprins de disperare, când hatmanul Niculăeș Albu o răpește pe Marușca și o duce în Lehia. Frații Jderi și frații Călimani reușesc s-o readucă în țară, trecând prin momente tensionate, dramatice, pline de eroism, iar Ștefan cel Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin vitejie, stăpânirea unor taine, cunoașterea unor rânduieli, sacrificiu în lupta de la Vaslui, unde moare alături de tatăl său. Numele lui Nicoară Jder a fost schimbat o dată cu călugărirea lui, în Nicodim , în urma unor întâmplări erotice (el și fratele Simion se îndrăgostiseră de Sofia). Nicodim își căuta înțelepciunea între cărțile sfinte. Avea o inteligență deosebită, cultură, sensibilitate, credință, era clarvăzător: "e scris că luptătorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte mici târ guri din țară, negustorii străini țin prăvălii specializate în astfel de mărfuri atât de necesare pentru cucoanele de boier și fiice le lor. Rochiile de purtare se confecționează din materia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bum bac. sai giu = agent fis cal în săr ci nat să nu me re oile pentru per ce pe rea taxei. sa mur = zi be li nă cu blană nea gră și lu cioa să. sângeap = blană de jder sau de ve ve ri ță ce nu șie, albă sau nea gră. suia = mâ ner de sa bie, dar și bri ceag. șa ma la gea = ala gea de mătase și fir de aur adusă din Asia Mică, mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și repercusiunile sale; ne gândim, bunăoară, la Balaurul Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și la Oamenii măriei sale, ultimul volum al trilogiei Frații Jderi de M. Sadoveanu. Oștirea otomană care invadează Moldova este comparată de romancier cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge "fiara ismailiteană". De altfel, Origene a confirmat identitatea balaurului cu șarpele, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cum era legea pământului în vremea aceea, în rândul unu lua loc asistenta domnului Lăudat. Era o figură parcă desprinsă de pe litografiile pașoptiste. Brunetă, cu ochi scânteietori și un semn distinctiv, o pată de moar în obraz, amintind de Ionuț Jder, eroul sadovenian. Acest "talisman" i-a adus repede supranumele de "jderoaica", ceea ce nu era chiar o invențiune fără acoperire, ci consona cu vioiciunea minții și mlădierea grațioasă a trupului. Elvira Sorohan, căci despre ea era vorba, se deosebea de profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cadrul istoric determinant; este vorba de: tipul idilei, conflictul social (bogat-sărac), cel moral (bun-rău), autoconstrângerea etc. 50 Analiza lexicologică invocată stă la baza unor studii pe care le-am publicat în decursul timpului: Disocieri stilistice în trilogia istorică sadoveniană "Frații Jderi", în "Anuarul de lingvistică și istorie literară", tomul XXVII, A, 1979 -1980, p. 139-144; Specificul metaforei în proza istorică sadoveniană, ALIL, XVIII, 1981-1982, p. 91-103; Modalități stilistice de realizare a distanței temporale în proza istorică literară, în vol. Collegium, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
re) acțiunii centrale (Pn 3) și ultimul vers celui de-al doilea declanșator sau Rezolvării Pn 4. Este interesant de comparat această scurtă povestire cu ceea ce spunea Lessing atunci când arăta că o succesiune de personaje un cocoș sălbatic (S1) + un jder (S2) + o vulpe (S3) + un lup (S4) nu poate crea o fabulă. O succesiune evenimențială de acest tip, sau chiar, așa cum prevede Lessing: Jderul mâncă cocoșul sălbatic, vulpea mâncă jderul, lupul mâncă vulpea" nu este suficientă orice s-ar spune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu ceea ce spunea Lessing atunci când arăta că o succesiune de personaje un cocoș sălbatic (S1) + un jder (S2) + o vulpe (S3) + un lup (S4) nu poate crea o fabulă. O succesiune evenimențială de acest tip, sau chiar, așa cum prevede Lessing: Jderul mâncă cocoșul sălbatic, vulpea mâncă jderul, lupul mâncă vulpea" nu este suficientă orice s-ar spune pentru a transforma principiul moralei în fabulă. Perfectul simplu este realmente important și pus în valoare de ultimul cuvânt al scurtei povestiri a lui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că o succesiune de personaje un cocoș sălbatic (S1) + un jder (S2) + o vulpe (S3) + un lup (S4) nu poate crea o fabulă. O succesiune evenimențială de acest tip, sau chiar, așa cum prevede Lessing: Jderul mâncă cocoșul sălbatic, vulpea mâncă jderul, lupul mâncă vulpea" nu este suficientă orice s-ar spune pentru a transforma principiul moralei în fabulă. Perfectul simplu este realmente important și pus în valoare de ultimul cuvânt al scurtei povestiri a lui Queneau: în spatele acestui timp narativ se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
113.1m). Fauna pădurilor de conifere nord-americane include o serie de elemente faunistice specifice, dar și elemente prezente în taigaua euroasiatică. Sunt caracteristice: elanul american (Alces americanus), renul karibu (Rangifer caribou), zibelina americană (Martes americana), bizonul de pădure, cerbul wapiti, jderul nord-american, vidra, nurca americană, ursul brun, ursul negru american, râsul, castorul, specii de veverițe (veverița roșie), porcul spinos arboricol, la care se adaugă alte specii comune taigalei euro-asiatice. Pădurile de coastă au o faună mai puțin diversificată, în care comun
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
proprii cât și elemente din taiga sau pădurile tropicale: cerbul pătat, cerbul de apă, iepurele manciurian, câinele enot, ursul negru himalayan, fazanul manciurian. Din zonele subtropicale, în timpul sezonului secetos, o serie de animale migrează spre zona de pădure: tigrul, leopardul, jderul. Pădurile de amestec din Asia sunt mai bogate din punct de vedere floristic decât cele din Europa și mai luxuriante datorită precipitațiilor mai bogate. VI.2.2. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A EUROPEI Pentru continentul european
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
deloc singură -, bunicul Toma o învăța graiul animalelor, al păsărilor... chiar și al frunzelor... și, ce putea fi mai minunat?!... Ea înțelegea altfel, decât copiii de anii ei... chiar și decât adulții, urletul lupului flămând, pe vreme de iarnă, strigătul jderului când își ucide prada... ori, cântecul privighetorii, al ciocârliei sau, mai ales, al măcăleandrului care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ochi mari tot ce mișcă, ascultă cu urechile ciulite zgomotele din jur. Există și o răbdare a sălbăticiunilor, o răbdare încapățanată, neobosită, stăruitoare ca viața însăși, datorită căreia păianjenul așteaptă ore întregi nemișcat în mreaja lui, șarpele zace încolăcit, iar jderul stă la pândă în ascunzișul lui; această răbdare caracterizează ființele care-și vânează singure hrana. ...Suru se avânta în pădure, fără zgomot... încetini pasul, atent la fiecare mișcare. Într-o poiană, un lup înalt, șezând pe coadă, cu botul țintea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
calce teritoriul, încă nu se potolise. Lupta cu acest adversar se sfârșise... jignirea adusă celui mai ambițios dintre răpitori a fost ispășită. Anton s-a ridicat să asculte zvonurile pădurii, în timp ce ziua, tocmai se înfiripa... enise iarna... O neliniște împiedeca jderul să aștepte până ce noaptea avea să năvălească asupra codrului... Simțea un fel de primejdie. Jderul se ridică, ascultă nemulțumit o vreme, își scutură ciotul de coadă și, la ieșirea din pădure, se uită spre lizieră. Începu să ningă. Simți apăsarea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai ambițios dintre răpitori a fost ispășită. Anton s-a ridicat să asculte zvonurile pădurii, în timp ce ziua, tocmai se înfiripa... enise iarna... O neliniște împiedeca jderul să aștepte până ce noaptea avea să năvălească asupra codrului... Simțea un fel de primejdie. Jderul se ridică, ascultă nemulțumit o vreme, își scutură ciotul de coadă și, la ieșirea din pădure, se uită spre lizieră. Începu să ningă. Simți apăsarea geroasă a aerului iernii. Jderul nu-și pierdu timpul cu ocolișuri, cum îi era obiceiul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
avea să năvălească asupra codrului... Simțea un fel de primejdie. Jderul se ridică, ascultă nemulțumit o vreme, își scutură ciotul de coadă și, la ieșirea din pădure, se uită spre lizieră. Începu să ningă. Simți apăsarea geroasă a aerului iernii. Jderul nu-și pierdu timpul cu ocolișuri, cum îi era obiceiul, știa ca ninsoarea îi va acoperi urma. Din câteva salturi ajunse la liziera pădurii și se afundă în întunericul dintre trunchiuri. Începu colindul după pradă. Noaptea asta va trebui să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
auzea... încolo, o liniște deplină stăpânea în padurea întunecată. Niciun sunet nu se înălța deasupra pământului... nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele lui Mârzac venea ca un zvon în surdină, pe pale de vânt, urletul lupilor. Jderul colinda prin pădure șovăind. Se strecura împotriva vântului, pe lângă desișuri și opreliști de uscături; pe coastă cercetă vizuinile printre rădăcini, dar fără speranța de a gasi ceva. ...Februarie geros veni ca o vijelie. În partea de răsărit a povârnișului asupra
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]