513 matches
-
visteria țării aducând’o În stare de faliment...? Maiorule, mâine dimineață să te prezinți la raport iar tu mă ploșniță, pieri din fața ochilor mei! Câtă Îndrăzneală, domnule! Să ai curajul să reclami un ofițer superior al miliției...!? Bine mă câine jegos - ridică el vocea de se sgâlțâiră geamurile - dorești să te măsori cu mine...? Curând, am să-ți arăt cine sunt eu. Nu-ți face iluzii, te voi zdrobi Într-o așa manieră de Îți vei plânge și țâța care te-
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
onoarea dea-l Întâlni chiar pe faimosul Lct.Col.Tudose Ion...?” “Întocmai, domnișoară...!” “Mulțumesc, sunte-ți bine venit...!” Fulgerător Atena Îl privi căteva secunde mai stăruitor, Încercând să compare descrierea făcută de Tony Pavone. Întradevăr, nu exagerase, poate din contră...! Același jegos costum de haine mototolit, pătat cu pete de grăsime ori de altă natură, gulerele cămășii șifonate, fixate asimetric În jurul gătului, În timp ce cravata nu făcea notă discordntă În asamblu. Fizionomia feței Îți creia repulsie În timp ce ochii, te apuca frica...! Un verde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
geruri cumplite ce făcea viața tot mai amarnică pe șantierele de construcții ale Închisorii Rahova care nu cunoștea ori nu vroia să cunoască vitregia cumplitei ierni. Dacă mai adăugăm mâncarea ce venea dela penetenciarul Rahova mai mult Înghețată În canistrele jegoase ce nu mai fuseseră spălate dela darea lor În folosință, ne putem imagina diabolicul sistem de zdrobire a oricărei tendințe de Împotrivire...! În intervalul de timp până la aflarea sentinței pronunțate de tribunal, Tony Pavone Începuse să creadă cu certitudine În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
alergam o jumătate de oră prin curtea cazărmii) apoi ne orânduiam În sala de mese pentru a primi porția de apa incoloră numită cafea având un penetrant gust de bromură (compartiv cu creolina) iar la masa de seara,castroanele metalice jegoase și unsuroase cu mâncare de proastă calitate și puțină, eram permanent flămânzi... Mâncarea de bază era ciorbă de arpacaș ori linte și varză fiartă În apă și fără grăsime, fasole iar uneori tocană de cartofi cu bulion adăugat, nimic mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lui Pabblem. Lua-o-ar naiba de treabă, zicea Bill Rumer, primind murmure de aprobare din partea prietenilor din jur. — Of, Doamne, cât e de plictisitor, scâncea și Elaine Clifford un pic mai târziu, în timp ce-și fixa un pieptene jegos de culoare roz în păr. (Protestele din partea profesorilor la St George nu sunt niciodată prea dure sau subversive. Dimpotrivă, sugează chiar un fel de plăcere față de predictibilitatea domestică a lucrurilor neplăcute.) Pabblem și-a făcut în sfârșit apariția la 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
e proastă, somnul puțin, ne muncesc ăștia ca pe robi fără să ne ofere nimic la schimb și tu spui că-ți place? Cum puteam să o fac să înțeleagă că pe mine nu mă deranjau toate astea? Urăsc hainele jegoase de pe mine și mâinile-mi miros a putred și a pământ, am degetele galbene de la țigările fără filtru, părul îmi stă ca o claie de fân, put ca o scroafă-n călduri, urlă o grasă în continuu la mine fără
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
conținutului se repetă: papuci, cămăși, cosmetice. Mă întorc acasă într-o binecuvântată stare de sațietate. Lasă-mă să-mi pun o întrebare. Dacă la comerț și la primării erau femei cu experiență de shopping, tot așa părăginite arătau toate? La fel de jegoase? Mă întorc în sat. E drept, acolo nu e jeg. Bălegarul de pe ulițe este natural. Îmi amintesc de un franțuz de la Sorbona venit la o școală de vară de filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
luând prânzul.) Când Harry mi-a zis: Și să nu-ți închipui c-o să te ții după ea acolo și-o să ai parte de două săptămâni la soare cu toate cheltuielile acoperite. Eu: De parcă aș vrea să merg în locul ăla jegos. El (rănit): De ce? Ce are? Eu: E plin de mafioți pătați de sânge, cu prea mult aur cumpărat din banii obținuți pe căi necurate. Costa Crima. El: N-am știut că asta gândește clasa mijlocie despre Marbella. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
bunăvoință, care n-a reușit decât să-mi ațâțe mânia. Doi dinari de aur și cinci dirhami de argint! am urlat eu iarăși. Și nici măcar un cal, nici măcar o haină în afară de cea pe care călătoria a făcut-o să ajungă jegoasă! Dar eu, nu-ți aparțin? Valorez probabil cincizeci de monede de aur, poate chiar mai mult. Ceea ce îndepărta din vorbele ei orice bănuială de slugărnicie era clipirea din ochi ce le însoțea, și mai era apoi și peisajul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tras după el pe niște ulițe înguste, pe unde era cu neputință să-ți croiești drum fără să treci peste mormane de gunoaie. Apoi, în locul cel mai întunecat, cel mai urât mirositor, s-a oprit brusc. Eram înconjurați de gură-cască jegoși, scheletici. De la o fereastră, o femeie ne chemă la o întâlnire în schimbul câtorva quattrini. Mă simțeam cât se poate de prost, dar Hans nu se clintea. Cum îl fulgeram cu privirea, a crezut de cuviință să-mi explice: — Voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la Departamentul de Sănătate Publică, dar nimeri la un star de cinema aflat în concediu la munte, la Magazinul de dulciuri Malabar, la familia D'Souza și la Magazinul de pantofi Patedar. Frustrat, brigadierul își luă bastonul și, simțindu-se jegos în spatele urechilor, se urcă în jeep ca să se ducă la medicul-șef. Acesta, în ciuda unei dureri acute într-o parte, își pusese șapca Gandhi și pornise alături de domnul Chawla să-l vadă pe Verma de la universitate, deși pe un drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nimic nu-i ridica moralul. Când bucătarul îi servi cina, căci era destul de târziu, fu și mai descurajat; văzu, cu o strângere de inimă, că masa era compusă din niște cotlete aparent arse, puse pe una dintre farfuriile cele mai jegoase pe care le văzuse vreodată. Exact unde ar fi trebuit să fie un model cu flori sau, să spunem, cu dungi, farfuria era pătată cu urme de degete murdare. Bucătarul i-o trânti în fața fără nici un fel de ceremonie, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
puf. Trebuia să facă treaba să meargă. Ceva tot mergea mai bine: cei din familia Gribb erau mult mai înstăriți decât ultimii săi binefăcători, Virgil Jones și Dolores O’Toole. Apa din baie se făcu neagră. Probabil că fusese complet jegos. Părul îi fusese o claie încâlcită și spălăcită. A hotărât să facă o a doua baie. De data aceasta a avut doar apă rece, rece dar nu conta. A înnegrit din nou apa. Doar după a treia baie s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pentru prima oară de când urcasem în mașină. —Mulțumesc. Mă frământ prea mult. — Mergem? Păru ușurat și porni imediat motorul. A tors cu un volum scăzut, ca o pisicuță lucioasă și sătulă; dubița mea era o rablă, o ladă de gunoi jegoasă în comparație cu asta. —Conduci? a întrebat, voind clar să schimbe subiectul. O greutate mi se luă de pe umeri. M-am lăsat moale în scaunul ridicol de confortabil. — Da, am o dubiță Ford. Roșie. Nu chiar încăpătoare, acum că fac instalațiile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o doamnă, gîndește-te că mă mulțumesc s-o pișc de fund și să-i cîntăresc cu mîna frumusețile. Avantajele experienței. — Amănuntele tehnice vă privesc, Însă acum nu vă pot aduce o femeie aici. Oi fi eu un ghiuj amărît și jegos, dar nu-s și imbecil. Asta o știu și eu. Mă mulțumesc să-mi promiți. — Și de unde știți că n-am să vă promit numai ca să-mi spuneți unde e Jacinta Coronado? Bătrînelul Îmi zîmbi, șiret. — Dă-mi cuvîntul dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Da, doamnă, ai dreptate, sunt rebel, Am părul lung nețăselat de-un an, Mi-s blugii rupți jegoși ca de miner Și-o spun și verde-n față : sunt golan . Și sunt așa cum spui, sunt imoral Că-înjur ca un birjar suit pe capră, Sunt decadent și sunt vulgar, sunt porc, Că-s nespălat și put mereu a ceapă
Răspuns. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_837]
-
După aceea a pierdut toți banii din bonificație pe un pariu stupid la meciul de box Louis-Walcott. — Nu, Howard, n-ai zis. Hughes îl împușcă pe Buzz cu degetele-pistolete. — Pac! Pac! Pac! Turner. Vreau să-ți spun că porcăria aia jegoasă din stradă e și periculoasă, și nasoală. De asta te-am chemat aici! Buzz se uită la pilotul/ inventatorul/ magnatul din fața lui, simțindu-se extenuat din cauza comediei la care fusese supus. Era nerăbdător să treacă la fapte. — Howard, ies ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
haina descheiată și cu pistolul calibrul 45, insigna și tresele la vedere. Statura lui impunătoare făcea din cei trei mexicani un fel de umbră a sa, iar vocea lui urcă mai multe octave, dar nu se sparse. — Cei șaptesprezece compatrioți jegoși ai voștri l-au ucis pe José Diaz cu sânge rece și au scăpat de camera de gazare pentru că niște trădători perverși și handicapați s-au înhăitat ca să-i salveze! Și nu voi permite nici o manifestare de lipsă de respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
două secunde. N-ai de ce să te temi. Dar în afara tribunalu... Dudley interveni: — În afara tribunalului te descurci pe cont propriu și va trebui să te bazezi pe faptul că dezvăluirea poveștii îl va face pe Loftis să pară un tip jegos. Rolff zise: — Dacă Loftis v-a spus așa ceva, atunci înseamnă că a colaborat în mai multe privințe. De ce aveți nevoie de informații împotriva lui? Dudley se repezi la ocazie: — Loftis te-a turnat cu câteva luni în urmă, când credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
rolul durului: — Loftis, cine te șantajează? Loftis chițăi: — Nu! Mal observă că transpirația trece deja prin hainele tipului. — Ce s-a întâmplat cu CASL? — Nu! — Gordean te șantajează? — Refuz să răspund, pe motiv că răs... — Ești un căcăcios de comunist jegos! Ce fel de trădare plănuiți în ședințele voastre? Răspunde-mi la asta! — Claire mi-a zis că nu va trebui să vorbesc despre așa ceva! — Cine-i bucățica aia dulce pentru care tu și Chaz Minear vă băteați în timpul războiului? Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ultima strofă, acesta cade înapoi în scaun cu o expresie incoerentă, pe figura vârstată de dungi verzui. — Poți să pleci acum, orăcăie maiorul. A fost bine, băiete! Ține-o tot așa! — Poezie? sare diwan-ul. Ce vrea să spună copilul ăsta jegos? Pran începe să exemplifice: Băiatul stătea... Diwan-ul lovește cu pumnul în masă. În spatele lui, oglinzile încăperii decorate în stil baroc strălucesc malițios. — E vina ta! se repede spre fotograf. A fost o sarcină simplă. — Cum să fie vina mea? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lumi atotputernice și al istoriei biruitoare, Toader Știr era un ideolog. Amîndoi paralizau în cenacliști dorința de împotrivire. Înăbușiți de frică, mulți își puneau masca convertirii, renegându-i și pe părinți, așa cum făcea Ovidiu. Acesta poza în poet damnat. Mic, jegos, pîntecos și cu o chelie timpurie între două tufe de păr, la Ovidiu umbra entuziasmată de lecturi a nasului fîlfîia între două lentile cu cerculețe de cristal. Zicînd că nu suportă mediul mic-burghez din familie, el își statornici boema într-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai mare decît dînsul, era în stare să-și ia valiza și să doarmă-n gară. Pe adevăratelea, asta înseamnă să fii șef. Întreaga școală mirosea a mucegai. Cuprinzînd numai lățimea ferestrei, cancelaria era proaspăt văruită. Ocupată cu o masă jegoasă de sub care se ițeau, desperecheate, scaunele, pereții ei aveau ca unic decor fișete din metal amestecate cu dulapuri de lemn și un godin cu burlan enorm ce acoperea întreg peisajul superior. Condica de prezență era rudimentar caligrafiată. Pentru a face
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lipsea o jumătate dintr-un corn; unul Își Încurcase năprasnica bărbăție În niște rămășite de strune de țambal; dinții lungi, galbeni și ascuțiți ai altuia rămăseseră Înfipți În lemnul unui contrabas cu burta plină de găuri; dracii erau negri și jegoși, puțeau a pucioasă și a vărsătură. Cel mai urât dintre ei zăcea prăvălit În codirlă, cu picioarele atârnând și bălăbănindu-se În gol. Era prăfuit tot, blana de pe piept și burtă i se făcuse smocuri Încleiate și Împuțite. Din bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și-a luat o nevastă pe care am poreclit-o Îngerița și pe care el, chinuit de aprigul demon al desfrânării, o Înșală cu tot soiul de târâturi, unele bolnave, pe care le găsește În preajma gării ori În niște bordeluri jegoase și clandestine. Eu, după cum mă știi: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Nu uit nici o clipă că sunt Încă foarte tânăr și gândul ăsta mă face să merg mai departe și chiar să mă simt, uneori, aproape de fericire. Ajunge cu atâta vorbărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]