961 matches
-
14... XXII. COLINDUL ȚIGANILOR, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1182 din 27 martie 2014. Parodie Ați belit o portocală, Domn - domn să-nălțăm, N-aveți spitale și nici școală, Domn, domn să-nălțăm. Ca vaca stați cu botu-n jgheab, Domn - domn să-nălțăm, N-aveți salarii și nici job, ( pronunț american geoab) Domn-domn să-nălțăm. Noi furăm toți de la tine Domn - domn, să-nălțăm, Și furăm și-n țări străine, Domn - domn să-nălțăm. În Italia am violat, Domn
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
căpșuneaua, Domn - domn să-nălțăm. În Franța noi intrăm prin case, Domn - domn ... Citește mai mult Colindul țiganilorParodieAți belit o portocală,Domn - domn să-nălțăm,N-aveți spitale și nici școală,Domn, domn să-nălțăm.Ca vaca stați cu botu-n jgheab,Domn - domn să-nălțăm,N-aveți salarii și nici job, ( pronunț american geoab)Domn-domn să-nălțăm.Noi furăm toți de la tineDomn - domn, să-nălțăm,Și furăm și-n țări străine,Domn - domn să-nălțăm.În Italia am violat,Domn - domn
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
ca după o ninsoare cu ochi - Dar ninge. Ninge cu ochi de pești, / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / [...] / Ninge. Pupile rotunde, drepte, piezișe, / patrate, triunghiulare, / înghețând în țurțuri fără culoare, / atârnând de jgheaburi, de acoperișe... / [...] / Ochi mari. Din ce în ce mai mari, până se sfarmă. Ochi cu pupile negre lățindu-se-ntr-una, / cât fereastra-n care bate luna, / ochi cât zidul. Ninge. Ochi cât turla. Ochi de iarnă. («Ninge cu ochi» - SOs, 93 sq.) -, să se înfățișeze un
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
le sustrag ca niște hoți ai vremurilor aldine în ele timpul rumegă scoarța copacilor și între noi șerpii călătoresc liber fără viza încrederii ferice de cei care inima o au din pluș sunt modelați după bătăile sacadate ale vântului în jgheaburile așezate logic la marginea acoperișurilor casei de gânduri la cafeneaua din colț am văzut cum începe povestea ea are inima în palme o inimă de gânduri neajunse la marginea buzelor pentru a fi rostite el are inima din pluș modelată
REMANENŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349507_a_350836]
-
logic la marginea acoperișurilor casei de gânduri la cafeneaua din colț am văzut cum începe povestea ea are inima în palme o inimă de gânduri neajunse la marginea buzelor pentru a fi rostite el are inima din pluș modelată în jgheaburile de scurgere ale apei de ploaie ea nu mai știe să zâmbească zâmbește din când în când ca o telegramă uitată pe colțul scaunului când în fugă te întorci să-ți iei umbrela și pleci el ridică umbra prea sus
REMANENŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349507_a_350836]
-
picioare, restul fusese ars, iar puținii copaci care mai erau acolo arătau sfârtecați de schijele obuzelor. Ca prin minune scăpase o fântână cu cumpănă, cum se văd la noi în Bărăgan, cu o apă limpede; lângă ea se aflau două jgheaburi unde colhoznicii își adăpaseră vitele. Nu era însă vreo urmă de oameni sau de animale. Prima grijă după ce ne-am oprit a fost să camuflăm parbrizele mașinilor, apoi ne-am săpat adăposturile personale, așa numitele gropi de vulpi, pentru orice
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
mai era mult până să înceapă furtuna și ploaia, ne-am ridicat corturile, făcând în jurul lor câte un taluz de pământ, ca apa să nu poată intra în cort. Unii camarazi au atacat fântâna scoțând apă și turnând-o în jgheabul de lângă ea, ca să se poată spăla pe față și pe mâini înainte ca ploaia să se dezlănțuie. Am mai apucat să primim hrana rece și o cană de surogat de cafea caldă care fusese pregătită în timpul marșului. La orizont se
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
mai dădeau seama că beau pișoarcă. Nea Gheorghe zicea că le face un bine că să nu se turlăcească prea din cale afară. În fața casei lui nea Gheorghe era un puț cu cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în toane bune mi-a spus fălos: - Bă, puțul ăla de peste drum m-a făcut
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
PROZELOR LUI MARIN PREDA Altă proză notabilă este „Calul” - de un realism crud, în care, Florea Gheorghe își duce animalul bătrân la moarte, într-o văioagă și acordându-i o ultimă favoare: îi dă apă să bea pe săturate din jgheabul de la fântână, cât poftește, fără să-l mai suduie. Cu o falsă mânie însă, de fapt, o rămășiță de tandrețe pentru animalul care-l slujise toată viața. S-ar zice că țăranul, înduioșat, se va întoarce din drum și-și
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
are parte prea multă lume. Apoi intram în casă cu piciorele roșii, dar înviorat. Alteori coboram prin fundul grădinii până la izvorul mare, unde veneau gospodinele toată vara să spele preșuri, covoare, peretare și mă plimbam, tot cu piciarele goale, prin jgheabul lui, minute bune dacă locul era liber. - Ce fai bre, aici? - Mă spăl pe picioare. - Păi acasă nu ai apă?! Cum să explic eu că această apă proaspătă, ieșită de la circa treizeci și cinci metri adâncime, a fost încărcată de Dumnezeu cu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o libelulă clatină firul ierbii - nicio umbră ploaie de vară - vârful
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
la mănăstirea Surpatele și Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița unde se află moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, iar la intrarea în spectaculoasele cheiuri ale Bistriței, Arnota. Apoi pe lângă munte spre Olănești, Mănăstirile Pătrunsa, Jgheaburi, Sărăcinești, Iezer, unde se află moaștele Sfântului Antonie și undeva, mai sus, în surplomba abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc, cu istoria lor, sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
stele nu e nevăzut, ci e înflorit și înfrumusețat de miracole. Nu pământul îi dă ocol cerului cu stele, ci inima și speranța umanității, pentru că stelele sunt copiii cerului. Asemăn pe educatoarea Nicoleta Pascaru, dintr-un orășel moldovenesc, adunat la jgheabul administrativ al Bacăului, dezlipit de unde l-au așezat întemeietorii, județul Neamț, cu un cer pe a cărui ceramică boltită, stelele sunt ființe copilărești; cerul fiind ea, educatoarea Nicoleta Pascaru, stelele sunt copiii, miracolul și demersul umanității. Cu toții suntem copiii unor
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
te dau jos. Până să ajungă la el, copilul era deja jos, în fața grajdului. Construcția avea streașina acoperișului pe partea de la deal, destul de aproape de pământ. În schimb, în partea cealaltă, cea de la vale, se căsca o prăpastie adâncă, plină cu jgheaburi ascuțite. Năzdrăvanul de Sebastian luase un prepeleac, îl sprijinise cu capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
mi pare că-mi așezi pe buze șoapte, dar mă trezesc, plânsul viorii ascultând. Cu fruntea ridicată către Soare, te-aș declara stăpânul meu! Și-n Univers, strălucitoare stele căzătoare, vom arde infinit; ne-om stinge într-un vers... Din jgheabul vieții, dulce dor prelinge o partitură grea, iar eu, arcușul trist. Balada plânsă sufletul ți-atinge..., lacrima-n rugă, spună-ți azi... că mai exist! https://www.facebook.com/video.php?v=598951350178249 Referință Bibliografică: Lacrima-n rugă / Olguța Trifan
LACRIMA-N RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850]
-
și a celorlalte construcții. Efortul acesta a necesitat o puternică mobilizare materială și umană, dar și o organizare remarcabilă a șantierului, simbol al unui stat puternic. Zidurile de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
materială și umană, dar și o organizare remarcabilă a șantierului, simbol al unui stat puternic. Zidurile de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele erau menținute paralel pe măsură ce între ele
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
poate vom putea Să fim, de mâine-ncolo, cuvântul dintr-un vers. În haite și în turme ne trecem ființa vie Prin ceața unei vieți cu-absconsele-i concluzii Dar sufletele noastre chemate să re-nvie Nu știu să se adape din jgheabul cu iluzii. Alăturea prin viață și totuși despărțiți... Înconjurați de oameni și tot ai nimănui... Cu zece prieteni doctori și tot mai obosiți... Progres pe unde lungi, dar tot n-ai cui să spui. În „paradisul” nostru, e vorba fără
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
să se odihnească. Tata făcuse un coteț nou, special pentru purcelușul nostru; îl menținuse și pe cel vechi pentru porcul lor. Pavase pe jos să-i fie mai ușor să spele cu furtunul atunci când porcul va face mizerie, construise niște jgheaburi de scurgere a apei, apoi niște compartimente pentru mâncare și băut apă, prinse în beton. Îi pregatise un așternut din paie într-un colț să-i fie cald iar mama i-a pregătit ceva de mâncare caldă, într-un tuci
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
care sunt crengi uscate și tot felul de frunze, un fel de pușcărie a celei mai frumoase păsări, PĂUNUII, domnește aridus-formis: pietre, nisip, pene care le-au căzut amărâtelor de păsări, și culmea nepăsării fără un strop de apă în jgheab pentru a le-'ndulci cât de cât agonia, și toate acestea la vederea celor mici care se uitau cu ochii lor de steluțe la „pasările fermecate” care picoteau pe o câte-o stinghie sau erau așezate cu pieptul de pământ
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
Cântă prin porumb dovlecii. Latră de se satură, Aținuți pe-o latură ! S-a ivit pe cer eterna, Mi-am umplut cu vise perna. Lampadare licurici - Nimeni nu trece pe-aici ! Brotăcei, luceferi, scoică, Fluturi înhămați la troică. Pun în jgheab puțină apă Vitelor ce se adapă; Se ivesc pe cer luceferi ! Toți eram atuncea teferi ! Picură din ciutură, Seara coama-și scutură, Gardul șade în proptele, Zboară gândurile mele. Fâlfâiri de lilieci, Toate o pornesc spre veci ; Umbra a sărit
SĂPTĂMÂNA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355403_a_356732]
-
Buzău pe pereții exteriori din spatele și lateralele școlii, schimbarea tablei vechi de pe acoperiș cu tablă Lindab, înlocuirea lemnăriei exterioare cu lemnărie nouă, schimbarea sangeacului, prinderea ștacheților și a poliesterului pe acoperiș, baterea scândurei în vederea aplicării tablei noi, înlocuirea burlanelor și jgheaburilor. În spațiul interior au fost scoase scândurile vechi ale pardoselilor din fiecare sală de clasă și birouri, coridoare și grupuri sanitare, au fost date jos tencuielile pereților și tavanelor, a fost pusă vata minerală pentru protejarea căldurii, a fost podit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
bujor de munte ce se găsea din belșug la liziera pădurii, leăgănat de vântul ce trecea lin printre crengile brazilor, în susurul domol al pârâului, ce se izvora din ghețarul de deasupra stânii noastre și ajungea în vale, călărind hârtoape, jgheaburi adânci și cascade, unde se scurgea apoi în Boia sau Râul Nebun, supranumit astfel datorită debitului mare de apă ce se strângea de pe versanți ,primăvara, împreună cu cioate sau resturi de lemne, rupând malurile albiei sale, până la vărsare în râul Olt
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături era și un jgheab de lemn în care sălbăticiunile își puteau duce botul, să lingă dintr-un drob de sare. Curăță, cu mâna, jgheabul de zăpadă, ca să ajungă la drobul de sare. Apoi contemplă în jur toate împrejurimile copleșite de zăpadă. Iată, în vale
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături era și un jgheab de lemn în care sălbăticiunile își puteau duce botul, să lingă dintr-un drob de sare. Curăță, cu mâna, jgheabul de zăpadă, ca să ajungă la drobul de sare. Apoi contemplă în jur toate împrejurimile copleșite de zăpadă. Iată, în vale, sub umbra unor crengi de molizi, o pereche de cerbi se odihnea, adumlecând toate zgomotele din pădure și din poiană
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]