534 matches
-
În pustie, [neamul românesc] nu va vedea pământul ce i s-a făgăduit, anume Împărăția cerului” (Gherontie Cotore, 1746) ; „Veți hi cum furăț’ pân-acum,/ Cumu-s jidovii blăstămați, iacă !.../ Ce n-au țară, ci trăiesc pe drum” ; și „Vedeți [...] pe jidovi, care n-au țară și sunt pretutindeni străini și pururea În drum. În urmă, de-ar fi țara cât de mică și săracă, totuși mai fericit este acel neam care are țară și locuiește Într-Însa” (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, cca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă cânturi despre a doua distrugere a Templului și rătăcirea evreilor În exil ( Risipirea cea depre urmă a Ierusalimului, Începutul secolului al XIX-lea) <endnote id="(130, p. 73)"/> ; Europa Îi consideră pe români „cu mult mai rău decât pe jidovi, care Își au pe Moisi al lor” (George Bariț, „Românii și maghiarismul”, 1842) ; „Mâne sau poimâne, [noi, românii] vom fi siliți [...] a pelerina cu bățul În mână și cu copiii În spate, ca odinioară evreii din frumoasa Palestină ; vom deveni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de români a fost „un tolerantism rușinător, ca al jidovilor [= ca acela față de jidovi]” (deputații români din Parlamentul maghiar, 1848) ; „Epoca Începută cu anul 1659 a fost pentru români aceea ce a fost pentru poporul israiltean robia din Vavilon, În care românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de români a fost „un tolerantism rușinător, ca al jidovilor [= ca acela față de jidovi]” (deputații români din Parlamentul maghiar, 1848) ; „Epoca Începută cu anul 1659 a fost pentru români aceea ce a fost pentru poporul israiltean robia din Vavilon, În care românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id=" (536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și netrebnici”, pentru ca asemenea indivizi „să nu mai poată intra În Moldova” <endnote id="(125, p. 47 ; 536, pp. 23 și 223-225)"/>. Și ulterior, prin instrucțiunile elaborate În 1843 de Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, „vagabonți” au fost considerați toți „jidovii” care nu puteau produce „dovada unei meserii sau a unui capital” <endnote id="(536, p. 309)"/> <endnote id="(vezi și nota 614)"/>. Este posibil ca acest fenomen socio- economic să fi jucat și el un rol În cristalizarea legendei „evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea, din Galiția În Moldova, Mihail Sadoveanu pare să fi intuit Întrepă trunderea faptului istoric cu cel mitologic : „Prin șanțurile drumurilor [din Moldova] care vin de la Galiția au prins a se hodini și a lăsa papuci și zdrențe urmașii Jidovului rătăcitor” <endnote id="(411, p. 264)"/>. Faptul că autorul legendei versificate nu insistă atât de mult asupra poveștii propriu-zise (incidentul dintre Isus și Ahasverus, numit În titlu Așabec), ci mai curând asupra lamentației post factum a evreului este un simptom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imitație” realizată de C.G. Filipescu după un poet german : după unii comentatori, Christian Schubart <endnote id="(782, p. 155)"/>, care a compus În 1783 poemul Evreul rătăcitor, devenit foarte popular. În versiunea românească, motivul mitic e tratat În stil romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger, ambii trimiși de Isus Cristos : „Crudule, tu ai isgonit pe fiul lui Dumnezeu ! - Îi spune Isus. Așa și tu vei fi isgonit ! Un diavol negru scăpat din Iad te
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această versiune și, având În vedere caracterul ei romantic, a apreciat-o. În iulie 1876, imediat după ce i s-a Încredințat răspunderea pentru partea literară a Curierului de Iași, Eminescu a reeditat după patru decenii „imitația de la povestea neamță”, „Ahasver, jidovul rătăcitor”, apărută inițial În Gazeta Teatrului Național <endnote id="(685, p. 378)"/>. Într-un articol publicat În 1932 (Adevărul literar și artistic, nr. 602, 1932), George Călinescu credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. Dar, mai mult decât un personaj legendar, Ahasverus este pentru Eminescu o metaforă filozofică pentru definirea mișcării veșnice a materiei/ființei În univers : „Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Naturii <endnote id="(782, p. 155)"/>. Imaginea lui Ahasverus În poezia romanticilor români a fost influențată de spațiul cultural german din secolul al XIX-lea. Ea diferă totuși profund de modul În care Richard Wagner, de pildă, a utilizat motivul „jidovului rătăcitor” atât În scrierile sale muzicale (pentru unii comentatori, personajul Kundry, din opera Parsifal, 1882, este Întruparea feminină a lui Ahasverus), cât și În scrierile sale ideologice. Pentru compozitorul german, evreii se pot izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
text, observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte ani pe acel «Iuda trebuie să sufere»” <endnote id="(219, p. 293)"/> din celebra sa prefață la romanul lui Sebastian (De două mii de ani..., 1934). Ca și „jidovul rătăcitor”, „Iuda va agoniza până la sfârșitul lumii”, scrie Nae Ionescu, fiind convins că este În stare să demonstreze „că nu se poate altfel” <endnote id="(219, p. 8 ; sublinierile lui Nae Ionescu)"/>. În 1895, În timpul studiilor sale la Paris, adolescentul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de francezul Auge de Lassus. Motto- ul ales de compozitor sună astfel : Tu marcheras toi-même. Encore plus de mille ans („Vei rătăci mai mult de o mie de ani”). Amintesc și de o nuvelă fantastică a lui Ion Minulescu despre „jidovul rătăcitor”, publicată În 1930 și intitulată Omul cu inimă de aur <endnote id=" (889)"/>. În fine, și Mircea Eliade a abordat această temă, dar nu Într-unul din volumele sale de istorie a religiilor, ci tot Într-o nuvelă fantastică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eliade a abordat această temă, dar nu Într-unul din volumele sale de istorie a religiilor, ci tot Într-o nuvelă fantastică, intitulată Dayan, scrisă la Chicago În 1980. Ca să poată În sfârșit să moară și deci să se odihnească, Jidovul rătăcitor („un domn bătrân, foarte bătrân, cu barba căruntă, Îmbrăcat ciudat, cu un fel de caftan lung, și cam zdrențăros”) Își dorește ca nimeni altul sfârșitul lumii. Ahasverus Îl inițiază pe protagonistul nuvelei, Dayan (În ebraică, „judecător”), un student matematician
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părți ale lumii, fie că ați fost creștini, evrei sau sceptici și necredincioși, veți fi judecați prin ce ați Înțeles din povestea mea...” În mare, la Mircea Eliade, legenda este cea clasică, dar modul În care prozatorul Îl interpretează pe Jidovul rătăcitor este inedit. „Ahasverus - explică Dayan - e un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii, dar e mult mai simplu și mai profund. Pentru că, În realitate, Ahasverus poate fi oricine dintre noi. Pot fi eu, poate fi unul din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor” are, chiar dacă implicit, un pregnant caracter etiologic. Ea răspunde la Întrebările „de ce și de când rătăcesc evreii În lumea largă ?”. Asta deoarece, pentru mentalitatea populară, Ahasverus nu este un evreu, ci evreul generic, toți evreii, urmașii urmașilor celor care l-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care l-au crucificat pe Isus : „Sângele lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Fiind o legendă nu numai creștină, dar și iudeofobă, este firesc faptul că scriitorii evrei din România nu prea au valorificat literar motivul „jidovului rătăcitor”. Cu câteva excepții, totuși. Avram Goldfaden - părintele teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-o profundă criză identitară și din resimțirea umilinței unei origini iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oglinzii și-mi spun Încet, cu un rânjet În colțul gurii : Jidove... Deie Domnul ca niciodată să nu-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mi spun Încet, cu un rânjet În colțul gurii : Jidove... Deie Domnul ca niciodată să nu-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]