369 matches
-
propriul folos, cum să facă să se aburce peste ceilalți; cum să îi "lumineze" pe confrați, cum să le facă adevărul, binele și frumosul, dar nu într-atât încât aceștia, lămuriți, să le pericliteze jilțurile, să le râvnească, să le jinduiască. Nebun trebuie să fie acela care îi oferă celuilalt mijloacele cu care acesta să se întoarcă împotrivă-i, să îl concureze în, nu-i așa, atât de (ig)nobila bătălie pentru sărmanele resurse ale planetului. Nu e oare mai simplu
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
și eu așa, ca să fac pe prostul. Știu foarte că e vorba de bani, mulți bani, iar unii arhitecți, chiar dacă nu mor de foame, se lasă ispitiți de investitorul plin de dolari șsau euro-n.Cronicarț." Consecința: "Viitorii locatari nu jinduiesc să se plimbe prin Cișmigiu, ci caută prestigiul unui apartament de lux, în centru, pe măsura poziției economice și sociale la care se închipuie ajunși. Cu orice preț: cel financiar va fi plătit de ei, pe cel moral pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
reîntoarcerii la normalitate cu cît revolta populară, fierberea ei sublim spontană au fost deturnate de către un grup de profitori, emanați de facto nu din revoluție cum pretindeau, ci din structurile ,de rezervă" ale vechiului regim, locatari ai Cartierului Primăverii care jinduiau la locuri ,mai în față": ,în frisonul schimbării, al eliberării energiilor care pulsau sub Liniștea Noastră, garda a II-a tînără de nomenclaturiști s-a grăbit să-și ocupe Scaunele. Armata s-a revigorat cu Mai Vechii (înlăturați din funcții
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
îi tremurau amorțite; avu nevoie de întreaga sa cantitate de voință pentru a le convinge să desfacă fermoarele și nasturii. Aparent, fusese selectat pentru acest tratament umilitor datorită calității hainelor de piele pe care le purta. Nimeni nu părea să jinduiască la haina roșie de motocros a lui Gitanas sau la blugii lui Jonas. În schimb, "polițiștii" cu cagule se strînseră în jurul lui, pipăindu-i pielea fină a pantalonilor și jachetei. Scoțînd aburi prin găurile rotunde pentru gură, cu buzele acelea
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
solidaritățile posibile, solidaritatea iscoditoare a holului de spital, e jurnalul lepădării de fleacuri. Nu cu liniștea celui ce a înțeles, ci mult mai adesea cu istovitoarele convulsii ale sufletelor încă agitate de valuri. Încă mări, mici, răscolite de patimi și jinduind după soare, fără fața întinsă, senină mască mortuară, a oceanului. "Ce cantitate infinită de inutil calm conținea în dimineața aceea oceanul, față de neliniștea și de sbuciumul unui singur om..." (p. 123) The invisible worm, fetiș romantic, secînd odinioară răsuflarea tuberculoasă
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
cotidianului, din cadrul obișnuitului, din normalitatea ființei: "în timp ce brațul drept ține strîns/ trupul neprețuitei odrasle,/ mîna-i stîngă a încremenit în aer cu degete răsfirate/ ca și cum ar voi să oprească joaca fiului./ Furca de tors în formă de cruce, pe care băiatul,/ jinduind-o, a luat-o din palma mamei ca pe o jucărie,/ mîna lui dreaptă o ține ridicată în dreptul ochilor/ (scrutători cum ochii niciunui copil n-au mai fost vreodată)/ privirea lor pierzîndu-se dincolo de încrucișarea/ bețelor de lemn, unde fusese ațintită
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
noțiunilor și asupra diversificării relațiilor între semeni. Ea s-a dovedit cu prisosință o cunoscătoare a reliefului tipologic variat și etajat (mult mai avizata în aceste perforări ale artei, și prin forță vocației, decît m-aș putea eu laudă). Că jinduiește să cultive o toga a solemnității, oficiind un ceremonial în scris și în activitatea publică - aceasta înălțare a literaturii și politicii deasupra banalului diurn e o alegere premediată. Firii, credinței, dezideratelor filozofice, care îi sînt proprii, le corespunde o îngustare
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
decedați fără să fi pus mâna, în prealabil, pe mult râvnitul act de proprietate vor fi duși la Mortu' Fript, adică la crematoriu. Andrei Ilieș, curiosul student la Teologie ce înșiră, frecvent, cuvinte din Scriptură și cele mai spurcate înjurături, jinduiește "cu bale la gură" după avutul lui Victor Gomoiu, moșul stăpân peste jalnicul atelier de la Glina și care, aplecându-se mereu cu mari chinuri, are o vorbă preferată: "Futu-te-n cur, spate". Văru' Laur, care tot "se smiorcăie, se
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
defini drept un blagian trecut prin avangardă. Asocierea dintre autorul Istmului și autorul Nebănuitelor trepte se poate susține prin considerarea unui element comun care este nostalgia „paradisului pierdut”. Iar mentalitatea avangardistă, atît de abrupt inovatoare, dramatic despărțită de practicile trecutului, jinduiește în fond după o genealogie, după o integrare, fie și foarte lejeră, care s-o acrediteze în lumea culturii (din simțămîntul obscur că în sfera acesteia generația spontanee nu e cu putință). „Cel dintîi lucru la care aspiră un curent
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle); ca obiect de pradă, poeții-victimă se ofereau fără să știe celor care jinduiau să-i țină în sclavie, reprezentanții curentelor extremiste (naționaliștii, naziștii - la Schiller, tradiționaliștii obtuzi sau legionarii - la Eminescu). în toate aceste puncte sunt de neomis deosebirile dintre ei, zig-zaguri în traiectorie. O sursă de speculații derivă din asocierea celebrelor tandemuri
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
repetăm, captivi. Nabucodonosor, cel căruia tălmaciul îi scrie, din când în când, sub numele de Nabucodonosaurus (iarăși, lecțiile cu Galpetra, profesoara de botanică-zoologie, și obsesia speciei) e simbolul ciclurilor de mărire-decădere. Povestea lui, tragică, se va repeta, de câte ori cineva o să jinduiască la prea mult bine. Așa cum tălmaciul și soția lui repetă povestea lui Tristan și a Isoldei. Însă nu pe aceea celtică, ci una banală, Isolda tălmaciului fiind căsătorită, înainte, cu un Tristan care a murit stupid, într-un accident și
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește extrovertirea. Dramatismul său intrinsec consistă în această tensiune între doi poli, unul al eului care suportă simțămîntul de zădărnicie existențială, altul al lumii chemătoare, ispită a unei mirifice eliberări mereu promise și mereu temporizate. Nostalgia spectacolului universal apare potențată de
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine cu îngeri, pustnici și toposuri biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher, vaier, a jindui, a vădi, prihană etc.), amestecând un expresionism de tip blagian, de pildă, cu un ermetism timid, prea puțin cristalizat, fără o concepție clară, chiar dacă există în carte o Ars poetica: "Ne-am întrebat fiecare: ce este, ce-o fi / Acest
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
volbura plină de atracții a unei realizări, a unei victorii pe care trebuia să o cîștig. Visul meu nu-și pierduse forța, spectacolul plin de atracții pe care capitala îl oferea locuitorilor ei nu mă depărta de ceea ce toată viața jinduisem încă din tinerețea mea lipsită de experiență. Eram ca un rîu, care șerpuia ascuns sub albia lui săpîndu-și drumul cu îndrăzneală și stăruință. În această vară a anului 1937 ocupam un apartament pe strada Sandu Aldea într-un cartier aflat
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
cât e ora trebuie doar să culegi cărăbușii din vânt iubește pentru a fi primit în peșteră taci pentru a vorbi de unul singur Nu trebuie decât să ierți ca să menții proaspăt trandafirul cu ghimpi crează un labirint pentru a jindui ieșirea Ține aproape ca să nu-ți pierzi îngerul Nu trebuie decât să spinteci pepenele roșu ca să afli adevărul de pe buzele muribundului Era vorba să cadă meteoritul și-n orășelul nostru gri era vorba să nu mai dormim. Amfiteatru roman la
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
cădea în țărână Puterea întunecării departe sunt arborii rătăciți pe coline unindu-și necrezut frunzișul și înălțimile foșnetul zbucnit din adâncuri în josul pământului nici o pasăre amintitoare nu mai bate aripi prin veștedul timpului încremenirea așteptării mult rămasă în urmă zadarnic jinduie cărări dezlegătoare încotro coboară spre ce ascunziș nevăzut alinarea luminii? din norul odinioarei în care-am crezut cade pe fruntea clipei nemărginit fluturele cap-de-mort se-aude cum trece prin vămile lumii puterea întunecării Cenușa uitărilor cenușa uitărilor scrisă’n curgerea
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
neîncetat culorile lumii și adâncesc lumina tresărită haosul generează întrebări și întoarceri dintr-un cuib de aer adânc zboruri ciudate bat aripi de necitit o așteptare nesfârșită ascunde pasărea rostuitoare dezlegătoare de semne Bufnița polară alba trece patima strâmtorilor negre jinduind vibrarea și umbrele aurorei boreale pe urmele albe zăpezile aspre despart adânc ochiul și depărtările prin care zboară bufnița polară Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
de urs dormim în univers ca-ntr-o singură iurtă toți pantalonii și toate cămășile și toate rochiile sunt pentru noi toți amestecați și străini în propriile identități aruncați în propriile dorințe și-n poftele altora jumătăți uitând jumătăți sferturi jinduind sferturi cinzeaca și țoiul prin sfere boțite întregul detronează întregul și partea nu știe de parte când partea destramă întregul și întregul n-are grijă de parte vidul prin care vrem să ieșim e golul prin care vrem să intrăm
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
brichetele abia se aprind într-un colț unde inima orașului se crispează ai silabisit "labirint" vers alb diluat cu uitare vinul din mine zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură - bemol - ecorșeu uitat în toată jalea și-n tot pustiul cărnii care-l îndură ce cald e aicea la tine - schimbările se succed mângâierile etcetera ziceam că
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
poți înțelege întregul. Care devenea inteligibil prin concentrare, calm, detașare. Fiecare moment de nestăpînire te cobora cîteva trepte mai jos. Îți fisura aura, deschidea calea spre cădere și renunțare. Yoghina medita în fiecare zi. Detesta violența și orice impuls animal. Jinduia după Shantih, liniștea de deasupra liniștii. Pe prietenul ei îl admira. Reușea performanțe pe care nu mulți yoghini le atingeau. În tantra, le explicase Guru de la primele lor întîlniri, trebuia folosită și energia sexuală. Scăpată de sub control, ea ajungea ca
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
putea să-și salveze pielea. În schimb și-a salvat onoarea, astfel cum s-a întîmplat cu un alt mare cărturar al nostru N .Steinhardt, în virtutea convingerii că onoarea e o formă a libertății. A acelei libertăți la care ambii jinduiau enorm în anii regimului comunist, de al cărui sfîrșit moartea i-a despărțit cu puține zile. Nu cumva, lipsiți de legătura cu paradigmele unei lupte pentru dobîndirea libertății, junii de azi înțeleg a o cultiva în chip deviant? A o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
Jevakin (admirabil Bacs Miklos), deși bufoneria lor e pe alocuri exacerbată; mă refer apoi la disputa în jurul miresei, ori "banchetul" încropit la masa înecată în fumul poftelor imediate. Memorabilă e, de asemeni, imaginea jocului dintre Fiokla Ivanovna (Panek Kati) - mireasa jinduită pentru dotă și Jevakin (Bacs Miklos). Mișcarea scenică ingenioasă, uneori puțin prea șarjată are un suport stimulator în scenografia creată de T.Th. Ciupe, vechi colaborator al Teatrului Maghiar de Stat și al regizorului Tompa Gabor. În spectacolul Căsătoria T.Th. Ciupe
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
e salvată prin încoronare. Devine regina nimănui, dar devine REGINĂ. Ținem cu ea până la capăt. Din secolul XVII până în ziua de azi au trecut patru secole, dar o ascultăm și azi pe Mariana Alcoforado pentru că iubirea este ceva după care jinduim cu toții.” Născut la 4 februarie 1945, Aureliu Manea a absolvit IATC, Facultatea de Regie în 1969, la clasa Radu Penciulescu, cu Andrei Șerban în promoție, având ca spectacol de licență "Rosmersholm" de Ibsen, montat la Teatrul din Sibiu, șocând lumea
Eveniment la Metropolis: Regizorul Aureliu Manea revine în teatru () [Corola-journal/Journalistic/81028_a_82353]
-
de Langres a strigat sub zidurile Constantinopolului:"Acest principe deține bunurile bisericii și alte bunuri pe care tatăl său (Ioan Comnenul) le-a dobândit pe nedrpt și iată, el își aruncă ochii asupra altor lucruri pe care tatăl său le jinduia; el a smuls deja un omagiu de la principele Antiohiei și, punând altar peste altar, a așezat în oraș pe patriarhul (grec) pentru a umili pe patriarhul Petru (roman). Hotărâți dacă trebuie să te încrezi în acest om, în mâinile căruia
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
și a iubirii de sine am avut revelația că vecinii sunt răi, că trecătorii sînt suspecți, că străinii stau la pîndă, ca niște făpturi satanice, să ne sugă și ultima picătură de snagă și că toți la un loc ne jinduiesc, în mod sigur, avuția și ne doresc moartea, singura necunoscută fiind doar clipa în care își vor pune în aplicare neîntrecuta lor mîrșăvie. Și uite-așa, cătinel-cătinel, am început să vorbim latina vulgară și să ne rugăm în slavonă, am
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]