4,323 matches
-
respingere a cererii de redeschidere a procesului penal este supusă, potrivit dispozițiilor art. 469 alin. (6) din Codul de procedură penală, căii de atac a apelului, încheierea de admitere a cererii, deși produce efecte de anulare a autorității de lucru judecat a unei sentințe de condamnare și implicit a tuturor formelor de executare a pedepsei, nu este supusă niciunei căi de atac. Doar sentința ce se va pronunța ca urmare a rejudecării procesului penal poate fi supusă căii de atac ordinare
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
fondul“, iar calea de atac va supune devoluțiunii întreaga cauză penală, apare ca evident că instanța de control judiciar va devolua inclusiv admisibilitatea cererii de redeschidere a procesului penal, putând, în rejudecare, să o respingă. Astfel cum autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale desființate prin încheierea de admitere a cererii de redeschidere este anihilată de această din urmă hotărâre, deși a produs efecte, tot astfel și încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal, dacă este desființată în
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
le-a produs. Astfel, apare evident că efectul admiterii căii de atac exercitate împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în rejudecarea procesului penal, prin care se dispun admiterea apelului și respingerea cererii de redeschidere a procesului, va fi redobândirea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare inițiale. Încheierea de admitere în principiu va avea așadar un efect provizoriu, dat fiind că aceasta nu este una definitivă, ci doar una cu caracter executoriu. Efectul provizoriu este în mod evident generat de posibilitatea cenzurării
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
privire la modul de soluționare a întrebării adresate. În ipoteza în care s-ar aprecia că sesizarea este admisibilă, respingerea cererii de redeschidere a procesului penal, indiferent de etapa procesuală în care intervine, are ca efect recunoașterea autorității de lucru judecat și a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. Așadar, fiind desființată în calea de atac încheierea de redeschidere a procesului penal, vor fi desființate cu caracter retroactiv efectele juridice generate asupra hotărârii
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
susținut că în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală, prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal, fiind necesară emiterea unor noi forme de executare. Astfel, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, încheierea prin care este admisă cererea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
se pot produce mai multe consecințe. Concomitent cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, hotărârea judecătorească definitivă, obiect al căii extraordinare de atac, este deposedată de toate efectele juridice pe care le-a produs, își pierde autoritatea de lucru judecat și puterea executorie, se declanșează rejudecarea cauzei cu asigurarea garanțiilor de echitate prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procedându-se la anularea tuturor actelor procedurale emise pentru executarea hotărârii. Efectul
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
admitere odată cu fondul cauzei, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală. În această ipoteză, hotărârea pronunțată anterior va reintra în circuitul juridic, cu toate consecințele ce derivă din aceasta, respectiv își va recăpăta autoritatea de lucru judecat și puterea executorie. Se revine în faza de executare a hotărârii definitive, însă ceea ce se pune în discuție nu este o nouă executare a hotărârii ce a făcut obiectul căii extraordinare de atac, ci reluarea executării începute anterior admiterii
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. În caz afirmativ, este necesară emiterea unor noi forme de executare. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art.
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
aplicate. Ulterior, contravenientul a formulat contestație la executare, introdusă la Judecătoria Sectorului 4 București, instanță care, prin Sentința civilă nr. 2.455 din 27 februarie 2019, a respins, ca neîntemeiată, cererea contestatorului. Instanța a reținut caracterul obligatoriu, cu autoritate de lucru judecat, al considerentelor Deciziei civile nr. 5.326 din 1 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, subliniind, totodată, că autorul contestației nu poate beneficia de dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
Constituționale prin care să se constate nulitatea urmăririi penale ca urmare a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Considerentele deciziilor Curții Constituționale trebuie interpretate în ansamblul lor, plecând de la litera și spiritul dispozitivului, iar autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale se raportează la dispozitiv și la considerentele ce fac corp comun cu dispozitivul, iar nu la considerente ce pot reprezenta componente intermediare și secundare ale raționamentelor Curții Constituționale. Apreciază că neretroactivitatea legii procesual penale reprezintă o
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
normativă națională, în cauzele pendinte, erau/sunt incidente prevederile art. 102 - Excluderea probelor obținute în mod nelegal și ale art. 281 - Nulitățile absolute din Codul de procedură penală. ... 28. Totodată, în aceeași decizie, Curtea a reiterat faptul că autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (în acest sens au fost citate și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
de studii, „din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. Potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. La paragraful 37 din Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea a stabilit că instituțiile și autoritățile
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
la un proces echitabil și ale art. 44 alin. (2) cu privire la dreptul de proprietate privată. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că hotărârile penale devin executorii la data la care rămân definitive și dobândesc autoritate de lucru judecat. În acest sens, Codul de procedură penală reglementează, la art. 551 și 552, noțiunea de rămânere definitivă a hotărârii penale pronunțate în primă instanță, în apel și contestație. Hotărârile primei instanțe rămân definitive: (i) la data pronunțării, când hotărârea nu
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
contestație în anulare, legiuitorul a acordat o importanță deosebită consecințelor existenței unui caz de incompatibilitate a judecătorului în înfăptuirea actului de justiție, în condițiile în care, prin formularea unei căi extraordinare de atac, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive și care își produce efectele. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 27. Pentru
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Pe de altă parte, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional, legea procesuală fiscală prevede că debitorul
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
ori s-ar emite un nou act ce nu ține cont de hotărârea judecătorească pronunțată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, Curtea a reținut că ar fi contrar, pe de o parte, autorității de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească și, pe de altă parte, rațiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunțării hotărârii judecătorești să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunțate. De aceea, textul legal
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010), puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale și deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. ... 17. Având în vedere existența acestor două decizii contrare, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
Sub acest aspect sunt relevante atât dispozitivul, cât și considerentele hotărârii pronunțate de instanța de executare, pentru a putea verifica ce elemente au determinat-o să procedeze la admiterea contestației la executare, constatări care se opun cu putere de lucru judecat. Dacă instanța respinge contestația la executare în privința aspectelor care se circumscriu fondului raportului juridic execuțional dintre creditor și debitor, se exclude posibilitatea de angajare a răspunderii disciplinare a executorului judecătoresc, întrucât, referitor la chestiunile de drept substanțial dintre părți
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
un drept dobândit printr-o hotărâre judecătorească ar fi lipsit de legitimitate. Arată că legiuitorul nu poate să dispună nici chiar prin lege asupra unui drept câștigat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Chiar dacă principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constituțional, încălcarea lui contravine principiului separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul nu poate desființa hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, intervenind astfel în procesul de realizare a justiției. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr.
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Datorită acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activității judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
caracterul penal al faptei sau răspunderea penală sau pot fi avute în vedere la verificarea condițiilor de pedepsibilitate dispozițiile legale ce reglementează aplicarea legii penale în spațiu, cauzele care justifică sau exclud culpabilitatea, plângerea prealabilă, grațierea, amnistia, autoritatea de lucru judecat. ... 16. Referitor la condiția dublei incriminări, de principiu, extrădarea are ca fundament represiunea faptei în țara solicitantă. Acest aspect a fost menținut și consacrat legislativ prin Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (...). Prin sintagma considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional. Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia (...), autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrânge asupra tuturor considerentelor deciziei»“. „Cât privește, în sine, rolul Curții Constituționale și efectul deciziilor pe care aceasta le pronunță, instanța constituțională a subliniat în mod consecvent că «este unica autoritate de jurisdicție constituțională
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
Așadar, în caz de casare cu trimitere (astfel cum se întâmplă în prezenta cauză), instanța care urmează să rejudece trebuie să procedeze numai în sensul și în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare, pentru rest cauza intrând în puterea lucrului judecat. Ca atare, instanța de apel are obligația de conformare la statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 22. În acest context este invocată pretinsa neconstituționalitate a textelor de lege criticate, fiind motivată prin faptul că interpretările instanței supreme prin decizii
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
de instanța de contencios constituțional a fost stabilit prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, în cuprinsul căreia s-a arătat că „… puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]