1,912 matches
-
c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), Că nemurirea-i o năpastă și-un jug de fier pe gâtul meu, de care mi-aș dori să scap la schimb c-un alt model de eu. Dar ăsta-i jocul: Muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să-i distreze ... Dă
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
Națiunea”. Cităm legitimații de poet: Se trezește mapamondul dintr-o lungă hibernare/ Un zefir dictează versul odelor nemuritoare ... ... .Copil al lumii proletare, copil rămas fără părinți/ În era de globalizare ai fost vândut pentru arginți ... Noi cu plugul și cu jugul/ Ei cu aur și palate./ De lumină arde burgul/ Într-o țară de păcate ... PROZATORII sunt mai puțini, dar ei se numesc: Berthold Aberman, din Galați, azi în Israel, redactor la ziarul din Nayaret Ilit Perspectiva (În apropierea străzii Avrig
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
contemplarea atemporală, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
pentru că în monahismul românesc funcționează foarte bine “roagă-te și muncește”, lucru care se îmbină, chiar dacă uneori este acuzată această sintagmă că ar ține numai de perioada comunistă. Ea a existat de când lumea. Așa că cine vrea să se înhame la jugul monahal de la Mănăstirea Cozia are parte de întreg programul acesta monastic, ce se continuă cu Vecernia de la ora 17:00, urmată de Utrenie. Slujba de Utrenie am coborât-o de la miezul nopții la ora 19:30, și asta din motive
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
foaie de parcurs sau țidulă pentru scalvi, ea a existat dintotdeauna, jucând încă din timpuri străvechi roluri eroice sau ingrate, pecetluind libertatea sau robia a milioane și miliarde de oameni, mai mult sau mai striviți de călcâiul stăpânirii, unii sub jug, alții mai puțin supuși. De ce să ne credem acum mai liberi decât pe vremuri? Se zvonește că inevitabila ”etichetă” de la evidența populației, în varianta reloaded, va fi și mai neînduplecată: urmașii noștri vor purta un chip electronic implantat sub piele
CULTUL IDENTITĂŢII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455617809.html [Corola-blog/BlogPost/340399_a_341728]
-
și pe deasupra. • Le-am dat pădure boierilor care ne-au trădat Domnii și Voievozii deseori și preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i agațe-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți înălțați în rang de Vlad Țepeș... • Le-am dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure arendașilor, cămătarilor, care apoi ne-au luat totul și cenușa din vatră, ci că era din
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
Și ne-ai dat, Doamne sfinte, canoane! Să muncim zi lumină cu toți, Ca să-i ținem în spate pe hoți! Tu nu știi, nici nu vrei, ori nu poți, Să curăți neamul nostru de hoți? Ca un bou eu în jug nu mai trag, Că de foame-n curând o să rag! Referință Bibliografică: Te salut, generație-n blugi! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
TE SALUT, GENERAŢIE-N BLUGI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Te_salut_generatie_n_blugi_.html [Corola-blog/BlogPost/360101_a_361430]
-
Nu vreau să crezi că e vreo vină moartea, nici când însângerate stihuri scrii, că sub cupola timpului doar noaptea, dezleagă ochi-mi prinși în colivii! Nu vreau să ștergi singurătăți din vise, creionul ascuțit sub trunchi de coasă, cu jugul ros trăgând cearceafuri ninse, m-așează peste tâmpla-ți de dor arsă! Nu vreau s-aduni iubirea-n piept ca rană, scrisori de-adio mi-au trimis nuntașii, petale prinse-n colbul mut din iarnă, te vor purta departe, ștergând
NU VREAU SĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1458909974.html [Corola-blog/BlogPost/378549_a_379878]
-
să smulgă această plantă putredă din Biserică, pentru că ei au de la harul Duhului Sfânt puterea de a menține cele bune și a îndrepta cele ce au nevoie de îndreptare. Dar poate că arhiereii vor pretexta că, întrucât se găsesc sub jugul otomanilor și sunt loviți de multe griji, unele ca acestea sunt încredințate dascălilor și predicatorilor. Iar aceștia, unul vrând să nu-și piardă liniștea iar altul justificând alte pretexte, toți refuză și aruncă povara de la unul la altul, acoperind ca
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și, cum era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere, Salvând o limbă pusă în absență. Aratului pământ, i-am semănat, Nu promisiuni, ci seminții divine, Și-am proclamat durerea, ca pe-o pâine, Ce Dumnezeu a împărțit-o, lângă
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1440751210.html [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
lume mare și de târguri? Dizen thai bare manushimas ? Alecu Ce să doresc! tu nu poți ști, Șo kamau! Tu na"shti' jeanes, Tu nici nu-ți poți închipui Tu chi na chi sune na"shtis kăres A târgurilor grele juguri, Le dizengo phare nasula, Unde n-ai gustul de viață, Kai nai-tu le jivimasko kamimos Nici sufla ei de dimineață Chi na chi phurdle lende teharine Că noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame Cu miros de
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
la rău, Ajută-mă să scot din țară Dușmanii ce-mi sunt povară! De am greșit vreodată Fi bun și iartă! Iar dacă acum greșesc Pedeapsa să mi-o ispășesc! Fă Doamne minunea prin brațul meu Să scap țara de jugul greu! Miluiește-ne pre noi, milostevește-te de noi... ( Rugăciunea este întreruptă de un cântec ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
bucurat Că monăstirea s-a înălțat, Dar Domnișorul a plecat Și pe fată a uitat, Iar Măria-sa m-a alungat! De atunci nu am somn ... Și plâng pentru mărețul domn Ce se află în cumpănă, și țara Va cunoaște jugul și povara! Foaie verde a plopului, Ici pe valea Oltului ... 33 ( Cântecul încetează. Mircea cel Bătrân își continuă rugăciunea. Apoi se ridică și chiamă un călugăr. ). MIRCEA CEL BĂTRÂN Să vină cineva! CĂLUGĂR II M-ați chemat, Măria-Ta? MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
o nălucă în penumbra sitarului.). Ai făcut destule! Mărite! Și-acum iertare ceri la cele sfinte?! MIRCEA CEL BĂTRÂN Războaie de-am purtat Și sânge mult de s-a vărsat, Am făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
text de Mircea Ștefănescu la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcției și a dialogului, prin hazul și ironia replicilor, Micul Infern este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai ușor în trei și dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis. „Distribuția se pliază pe conceptul regizoral și îl servește remarcabil. Pentru că atât rolurile cheie, cât și cele secundare sunt ireproșabil interpretate. (...) Ileana
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
de decenii țara, cu mână de fier, își ținea cu doar o zi înainte ultimul discurs în fața adunării populare. Simbol al puterii și al cultului personalității, balconul era acum ocupat de manifestanți care fluturau tricolorul. Un tricolor liber, scăpat de jugul ideologic al comunismului. Teodor Brateș, redactor-șef adjunct la programul Actualtăți anunța în direct la TVR că odiosul cuplu dictatorial fusese arestat la Târgoviște. Revoluția părea că a învins. Dar, totuși, paradoxul face ca după fuga lui Ceaușescu să moară
Decembrie 1989, sângeroasa libertate și diversiune de la Revoluție by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102645_a_103937]
-
a dat seama că acesta ar prefera să distrugă complet Germania și, implicit, poporul german, decât să cedeze în fața Aliaților. Speer a recunoscut că, odată ce a fost remarcat de Hitler și a devenit principalul arhitect al regimului, a căzut sub jugul ambiției și al puterii, și nu a mai ținut cont de etică. Vorbind despre folosirea muncii forțate pentru proiectele sale, Speer a mărturisit că pentru el oamenii erau doar un mijloc, o piesă a mașinăriei de producție. „Nu-mi place
Arhitectul lui Hitler: Albert Speer () [Corola-website/Journalistic/102363_a_103655]
-
zidul bavarez așezat de Neuer în fața sa la o lovitură liberă și a trimis mingea pe sub jucătorii adverși, portarul german privind neputincios cum plasa porții sale este scuturată pentru a patra oară. Cu bogăția și teritoriul său, Siberia eliberată de sub jugul colonial poate deveni un stat prosper. În schimb, jurnalistul a observat câteva neajunsuri ale raportului Comisiei. De la Ceaușescu, încoace, nimeni nu a reușit să-i subjuge total pe români. Programul aniversar pregătit reprezintă o încercare de a recrea experiența cinematografică
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
că SUA a fost și este vioară întâi în politica internațională. În funcție de poziția ei se iau deciziile de politică externă în multe cancelarii europene. Înainte ca Uniunea Sovietică să se dezmembreze oficial, Senatul SUA se aștepta ca Moldova, eliberată de jugul sovietic, să se reunească cu România. Acest orizont de așteptare reflectă cursul firesc, natural, normal pe care ar fi trebuit să meargă politicienii din România și Moldova. Nu doar SUA se aștepta în 1991 la Reunirea Moldovei cu România, ci
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1476515673.html [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
clasa III-a (3 octombrie 1944); - Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Ofițer (15 apr. 1945) ; - Ordinul „Steaua României” cu spade și panglică de Virtute Militară, clasa a IV-a (15 apr.1945); - Medalia sovietică „Victoria”, 1946; - Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” (1954). În legătură cu Ordinul „Mihai Viteazul”, Clasa a III-a, cercetătorul Denes Bernád precizează: „A fost unul din cei trei piloți supraviețuitori care au zburat pe avionul proiectat și realizat în România, decorați cu această distincție, și singurul dintre ei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/comandor-dan-vizanty/ [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
cheie de conducere, s-au socotit “soldați ai partidului comunist” adunați sub genericul de “activist”. [...] să nu fi auzit de acesti trei termeni: foame; frig; frică, sub apăsarea cărora am trăit noi, ochiul lucid de acasă și ne-am dus jugul exilului interior până la capăt; mult mai greu și mai apăsător decât al celora care au reușit să evadeze. Ion Măldărescu: Luându-vă în serios rolul asumat de „reprezentant al neamului”, se pare că „ochii și sufletul acestuia” nu vă prea
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
22 iunie anul 2008 ar fi împlinit vârsta de 88 de ani... Și atunci mi-am adus aminte și m-am gândit îndelung că Părintele Ioan Iovan a fost un mărturisitor al lui Iisus Hristos, care a purtat cu vrednicie jugul preoției atât în vremea regimului comunist, înfruntând 9 ani de temniță, cât și după anul 1990, de când a slujit ca preot și duhovnic la această sfântă mănăstire. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei - Arhiepiscopul de atunci al Alba Iuliei, a spus despre Părintele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai by http://confluente.ro/stelian_gombos_1430893231.html [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
acum, mai bine ca niciodată, sensul versurilor transilvane “Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă!” În aceeași ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane și a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultură și civilizația europeană și-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizanțul devine capitala Imperiului Roman. Deși se studiază istoria și limba Greciei antice, Imperiul
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]