998 matches
-
Bibliotecii Naționale a României CIOBACA, CARMENECATERINA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction / Carmen-Ecaterina Ciobaca. Iași : Junimea, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-973-37-1894-9 821.135.1.09 Blaga,L. 81'25 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Editură JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA țel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comandă oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) CARMEN-ECATERINA CIOBACA (c) EDITURĂ JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Carmen-Ecaterina CIOBACA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction Editură Junimea Iași 2015 Le présent travail représente la thèse de doctorat de l'auteur, élaborée en cotutelle, sous la direction de Madame le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fluiditatea monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii francezi și din scriitorii români. Capitolul final, consacrat istoriei
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (2751247) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPOIU, IOAN Românii în mileniul migrațiilor : (2751247) / Ioan Popoiu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 978-973-37-1819-2 94(498) Redactor: Florin Cîntec Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) IOAN POPOIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (275-1247) Ediția a II-a, revăzută și adăugită Editura Junimea Iași 2015 Autorul mulțumește, pentru apariția acestui volum, sponsorilor: Consiliul local și Primăria Câmpulung Moldovenesc Farmacia "Actis" (Câmpulung Moldovenesc) Farmacia "Viofarm" (Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Fundației „Regele Carol I”, aprobă, pentru expunerile publice, aula acesteia, chiria fiind acoperită din cotizațiile membrilor. Se tipăresc programe de sală, se răspândesc afișe. În ultimul trimestru al lui 1932, C. exploda în arena publică. Emulând cu ilustrele „prelecțiuni” ale Junimii maioresciene sau cu gruparea Poesis, activă la începutul anilor ’20 în jurul „Ideii europene” a lui C. Rădulescu-Motru, dar inspirat și de „procesele literare” („judecata” cu public a unor eroi literari sau teme-problemă), la modă în acei ani, C. a lansat
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
românilor de pretutindeni, „a celor din țară, a celor din exilul politic și din exilul istoric”. Structurată de-a lungul anilor pe mai multe rubrici - „Ferestre luminate”, „Exilul și Împărăția”, „Istoria restaurării, restaurarea istoriei”, „Arca lui Noe”, „Junimea de ieri, junimea de azi” -, încearcă să aibă deschidere spre noutate și, concomitent, să reafirme valabilitatea clasicilor și păstrarea spiritului tradițional junimist. Remarcabilă este prezența continuă a rubricii de istorie semnată de Al. Zub, care își inaugurează seria comentariilor cu articolul Actualitatea lui
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
COCÂRLĂ, Ion (26.VIII.1882, Costâna, j. Suceava - 1943, Suceava), poet. A făcut liceul la Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911
COCARLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
debutat cu transpuneri din versurile poetei italiene Ada Negri și cu diverse recenzii în revista „Căminul” (Focșani, 1925). Va continua să traducă și să publice în periodice literare din toată țara (aproape o sută), între care „Freamătul” (Focșani), „Făt-Frumos” (Cernăuți), „Junimea literară” (Cernăuți), „Câmpina”, „Datina” (Turnu Severin), „Hyperion” (Cluj; aici dă tălmăcirea a patruzeci și patru de sonete ale lui Gabriele D’Annunzio), „Luceafărul” (Timișoara), „Prometeu” (Brașov), „Buna-Vestire”, „Gazeta Sibiului”, „Preocupări literare”, „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Tribuna
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia”, „România”, „Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
de filosofie și de istoria artei, fie de o literatură mediocră. Marii scriitori ai acestei perioade nu sunt prezenți decât cu totul ocazional. Sub direcția lui I. E. Torouțiu, se preferă studiile de istorie literară, majoritatea referitoare la foștii membri ai Junimii. În conștiința literară românească, C.l. a intrat in primul rând datorită lui M. Eminescu, I. L. Caragiale și I. Creangă. O însemnătate cu totul deosebită s-a acordat liricii, conform concepției romantice, potrivit căreia poezia stă la temelia tuturor literaturilor începătoare
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
stăruință. Preferințele s-au îndreptat apoi către V. Alecsandri, al cărui talent era deja unanim recunoscut, încât se poate considera că poezia primilor ani ai C.l. este reprezentată de creația acestuia. Treptat, se descoperă câteva talente originale, mai potrivite exigențelor Junimii. Cel care se va impune definitiv, nu numai în cercul junimist, ci în întreaga literatură română, este M. Eminescu. Junimea și revista ei și-au aflat poetul care să împlinească dezideratele atât de precis formulate de T. Maiorescu în articolele
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
beletristic românesc modern, prin articolele Beția de cuvinte la „Revista contimporană” (1873) și Oratori, retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să impună un fonetism temperat, adoptat ulterior pe întreg teritoriul de limbă română. În această direcție sunt de amintit argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Facultatea de Drept din Cernăuți, având și un rol decisiv în înființarea și organizarea Teatrului Național, al cărui director a fost între 1922 și 1925. În ziarele la care a lucrat, precum și în „Vatra”, „Tribuna”, „Tribuna literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Sămănătorul”, „Junimea literară” ș.a., a publicat versuri, proză, articole culturale și politice, semnând și cu pseudonimele Amsis, A. Ricu, C. B. Ceahor, Corneliu Miclu, Flamen. B. a versificat, într-o manieră facilă, motive lirice comune sau aspecte întâmplătoare ale vieții individuale și
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
Suceava, 1903; Cheleș-Împărat, Cernăuți, 1923. Traduceri: Fr. Grillparzer, Ale mării și iubirii valuri, Cernăuți, 1904; Gerhard Hauptmann, Clopotul scufundat, Cernăuți, 1930; Hugo von Hofmannsthal, Oricine. Spectacolul morții omului bogat, Cernăuți, 1930. Repere bibliografice: Victor Morariu, „Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri”, „Junimea literară”, 1904, 1-6; Tiberiu Crudu, „Cheleș-Împărat” de Constantin Berariu, „Revista Moldovei”, 1923, 6-7; Perpessicius, Opere, XII, 542-543; Victor Morariu, Constantin Berariu (1870-1929), FF, 1929, 6; [Ion I. Nistor, Al. Iordan, Traian Chelariu, E. Pohonțu, Arcadie Gherman, C. Ștefănescu-Galați], [Constantin Berariu
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
literară”, 1904, 1-6; Tiberiu Crudu, „Cheleș-Împărat” de Constantin Berariu, „Revista Moldovei”, 1923, 6-7; Perpessicius, Opere, XII, 542-543; Victor Morariu, Constantin Berariu (1870-1929), FF, 1929, 6; [Ion I. Nistor, Al. Iordan, Traian Chelariu, E. Pohonțu, Arcadie Gherman, C. Ștefănescu-Galați], [Constantin Berariu], „Junimea literară”, 1930, 1-4; Mircea Streinul, Constantin Berariu, „Calendarul «Glasul Bucovinei»”, 1932, 57-59; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 21, 79-80, 108, 255. C.T.
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
Ovidiu. S-a impus, curând, prin seriozitate și temeinicie și, după ce, în 1916, este numit, provizoriu, director, din 1919 ocupă acest post până în septembrie 1941, când se pensionează. Din când în când, B.-A. semna în periodicele bucovinene „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Glasul muntelui”, rememorând evenimente politice la care avusese șansa să ia parte, cugetând, cu o retorică de catedră, la țară și la destinul ei sau însăilând vreo cronică dramatică. Acestei publicistici întâmplătoare i se adaugă și câteva articole tratând
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Horațiu și Virgiliu, Silistra, 1930. Traduceri: Aristofan, Norii, pref. trad., București, 1923, Broaștele, pref. trad., București, 1925, Păsările, pref. trad., Câmpulung, 1936. Repere bibliografice: N. Bogdan, Clasicii greci și latini în românește, „Clipa”, 1924, 70; George Voevidca, Aristophanes în românește, „Junimea literară”, 1937, 1-9; Ion Faifer, Aristophanes pentru prima oară în românește?, IIȘ, 1938, 6; Grațian Jucan, Câmpulungul Moldovenesc, București, 1979, 66-68; Satco-Pânzar, Dicționar, 26; Florin Faifer, Profesorii, CL, 2000, 1. F.F.
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
lovitură a fost dată de predecesorul d-ei voastre ștergând bursele ce mai rămăseseră elevilor fără mijloace. Este constatat, domnule ministru, că nu numai la noi, dar în genere, afară de mici escepțiuni, cei ce vin a îmbrățișa artele frumoase aparțin junimii fără mijloace; de aceea mai la toate națiunile, chiar în secolii trecuți, s-au instituit burse pentru întreținerea elevilor lor. Căci iată ce se întîmplă fără această măsură salutară: elevii se înscriu pe toată ziua și urmează mai mult sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
felicita atât țara cât și evreii. Cestiunea evreilor nu e nici politică sau națională, căci locuitorii evrei au convingeri maghiare; în ținuturile slovace sau sârbești ei nu iau parte la demonstrațiuni antimaghiare, ci sunt și acolo partizani ai sistemului actual. Junimea evreiască din clasele mai bune exagerează chiar în unele priviri, voiește să s-arate, în vorbă și port, mai maghiară decât maghiarul însuși. Mulți s-au făcut ridicoli lepădând numele lor vechi, cari poate nu sunau tocmai bine, și primind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afirmat că dumnealor profanează în adevăr idealul politic al strămoșilor, punîndu-l ca etichetă pe marfa dumnealor proaspătă, ce se coace o dată pe săptămână. Dumnealor ne răspund: Ei, onorate ziar conservator, marele idei nu se profanează când ele se împărtășesc de junime și se îmbrățișează cu o căldură pe care numai această etate o poate s-o aibe; ele se profanează de aceia care nu le întrebuințează decât ca instrument politic. Strigați dar cât veți putea, insultați-ne și acuzați-ne cât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ELENA TOADER UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "GR.T. POPA" IAȘI FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ EDUCAȚIE MEDICALĂ TEHNOLOGICĂ Editura Junimea Iași 2009 ( c) ELENA TOADER (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CUPRINS INTRODUCERE ISTORIC EVOLUȚII ȘI TENDINȚE ÎN TEHNOLOGIA MEDICALĂ ETICA ȘI TEHNOLOGIA MEDICALĂ Tehnologia medicală o nouă definiție a vieții și a morții ? Tehnologia medicală o medicină modernă sau un răspuns la necesitățile sociale ? Tehnologia medicală între beneficii
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Israelis debate reform, Andrew Batson and Shai Oster. April 7, 2007. 53. Wright SM, Kern DE, Bass EB: Innovations in education and clinical practice. J Gen Intern Med. 1999;14:775-6. 54. http://www.bris.ac.uk/Depts/BMSC/ Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 1 128
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
celebrează trecutul și chiar Își propune să reînvie gloriile apuse, numeroși istorici au considerat că acest tip de naționalism organic reflectă o poziție conservatoare și, Într-un fel, nostalgică 15. În România, chiar și În anii ’20, Eugen Lovinescu definea Junimea drept un grup conservator și chiar reacționar, datorită viziunii naționalist-organice pe care membrii săi o Împărtășeau 16. Alți istorici, printre care Eric Hobsbawm, au subliniat În continuare conservatorismul ideologiei naționaliste, chiar dacă au recunoscut faptul că este un produs al epocii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
după care se stabilește cu părinții la Bacău, unde a absolvit, în 1936, Liceul „Ferdinand I”. Face studii filologice (1936-1940) la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași, în timpul cărora participă la înființarea, de către G. Călinescu, a „Noii Junimi” și publică în paginile „Jurnalului literar”. Ulterior funcționează ca profesor de limba și literatura română la Iași, Câmpulung Muscel, Bacău și București. Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]