758 matches
-
se referă Bacalbașa, cele două partide, liberal și conservator, nici nu erau constituite ca atare, existau încă unele grupări care mai oscilau între cele două „tabere“, chiar dacă ar fi să-i amintim numai pe „centriștii“ lui Vasile Boerescu și pe junimiști, și ei un fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acestuia și apoi - în semn de solidaritate - a întregului cabinet Lascăr Catargiu; două zile mai târziu, la 30 ianuarie/11 februarie 1876, fruntașul conservator revine asupra demisiei sale, remaniindu-și guvernul, prin înlocuirea lui Titu Maiorescu cu amicul său politic junimist P.P. Carp și a ministrului de Finanțe G.Gr. Cantacuzino cu I. Strat; acest fapt a contribuit însă la degringolada regimului conservator și apoi la prăbușirea lui, așteptată cu nerăbdare de liberali, care amenințau în continuare, inclusiv pe principele Carol, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe principele Carol, cu mișcări de stradă. 11. Ca urmare a declarației lui P.P. Carp, Al. Orăscu își va da demisia din funcția de vicepreședinte al Senatului la 21 februarie/4 martie 1876. atunci o mare veselie în cercurile literare. Junimiștii se bucurau atunci de o nepopularitate foarte întinsă.12 În tabăra guvernamentală dezagregarea urmează: se anunță că generalul Florescu a demisionat de la Ministerul de Război 13, apoi la 16 februarie demisionează prințul D. Ghica de la președinția Camerei. Cu toate stăruințele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să răspundă la întrebările ce li se pun. Foștii miniștri declară că contestă legalitatea procedurii și nu recunosc membrilor comisiunii dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se găsește în fața unui punct mort.86 310 bucureștii de altădată 85. Junimiștii Petre Carp și Th. Rosetti, care fusese ministru al Lucrărilor Publice, Agriculturii și Comerțului în ultimele luni ale guvernării conservatoare, au fost adăugați pe lista miniștrilor dați în judecată, P.P. Carp cu 71 de voturi pentru, 18 contra și 10
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Bacalbașa au la bază o zicală populară, consemnată pentru prima oară în 1785 (Giurescu, Istoria Bucureștilor, p. 15). 28. Ziarul România liberă a apărut, la început, ca organ de presă al lui Mihail Kogălniceanu, devenind curând, după 1881, oficios junimist. Era, cum am mai menționat în notele subliniare precedente, unul dintre jurnalele politice de o remarcabilă ținută intelectuală, poate cel mai bun din epocă. Dintre scriitorii citați de Bacalbașa, numai Delavrancea a debutat aici (cu poezia patriotică: Stanțe... la 9
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consistorial la Episcopia din Oradea. Pleacă din nou la Viena, unde își tratează o boală gravă, care îl reține în spital și apoi în sanatoriu o bună parte a anului 1874, încercând, probabil, să își continue și studiile. Invitat de junimiști, în octombrie 1874 ajunge la Iași, fără să fi dobândit vreo diplomă universitară. La începutul lui decembrie vine la București, este numit secretar al Comisiei pentru publicarea documentelor Hurmuzachi. Această funcție a păstrat-o trei decenii, timp în care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
a lui Confucius - pe care o cunoscuse prin intermediul lui Schopenhauer -, s-a opus șovinismului, fiind adept al conviețuirii pașnice a naționalităților. Considera că în Transilvania românii nu sunt asupriți de poporul maghiar, ci de nobilimea maghiară (Rase ori clase?, 1893). Junimist se arată S. în cea mai mare parte a opiniilor sale despre literatură și artă, expuse cu deosebire în cronicile din „Timpul” (1877-1880), unde combate cu asprime educativă ceea ce considera a fi „necuviințe estetice”. El vede estetica strâns legată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
de a vedea catalogul acestora (din care se pare că s-au achiziționat, mai târziu, circa 1553 volume), Elisa Sturdza și Gh. Hurmuzachi(aproape 10.000 volume), G. Căloiu(499 volume), Gr. Sturza, L. Steege (1449volume), S. Buhuș (169volume), văduva junimistului Al. Lambrior donează biblioteca răposatului, dar... „biblioteca nu poate asigura spațiul necesar depozitării și, după tergiversări, parlamentări care durează ani de zile, se ajunge la obținerea unui spațiu”(<footnote POPESCU, NICOLETA; PAPUC, LIVIU; TĂTĂRUCĂ, RADU: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
versuri în 1973 la „Convorbiri literare”, iar editorial în 1981 cu placheta Mona-Monada (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Dialog”, „Echinox”, „Euphorion”, „Opinia studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii scriitori ai epocii, Laurian știe să le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca, scrie cronici dramatice. Proză și versuri, cronici literare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
, Ioan Petru (5.I.1950, Iași - 21.V.1991, Chicago, SUA), eseist și prozator. Provine dintr-o cunoscută familie de intelectuali ieșeni. Străbunicul pe linie paternă, junimistul Niculae („Papa”) Culianu, matematician, a fost rector timp de optsprezece ani (1880-1898) al Universității din Iași și director al Institutelor Române Unite. Tatăl, Sergiu Andrei Culianu, licențiat în drept, matematică și fizică, își întrerupe, din motive de sănătate, studiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
unității culturale a tuturor românilor și necesitatea de a se strânge relațiile cu principalele mișcări politice din Regat. Într-un stadiu inițial, care poate fi delimitat cu aproximație între 1884 și 1889, tribuniștii s-au situat, sub toate aspectele, alături de junimiști. După 1889, cel puțin pe plan politic, ei se apropie tot mai mult de cercurile liberale din România, rămânând însă, în ceea ce privește atitudinea în problemele culturale, sub influența lui Titu Maiorescu și a revistei „Convorbiri literare”. Orientarea projunimistă s-a făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
N. Lazu, îi creionează un portret elogios lui Gherea subliniindu-i meritele de estetician, dar îl amestecă într-o controversă făcută pe un ton lipsit de politețe și îl somează să răspundă atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile), răspunderea pentru soarta nefericită a lui Mihai Eminescu e pusă în seama Junimii, care i-ar fi susținut înclinația către pesimismul schopenhauerian. Junimea e acuzată de lipsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
Cei tineri nu pot crește pregătiți pentru întâlnirea și, eventual, confruntarea cu lumea fără să fie instruiți în arta discursului secundar și în știința comunicării sensurilor penultime. În absența unui preludiu, apologetica este ca o biserică fără pronaos. Orice viitor „junimist” ortodox trebuie înarmat cu toată știința de carte a „egiptenilor” înainte de a face drumul către „pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă și fobia recurentă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o fac în Europa Lombroso, Max Nordau și Brandes, trei evrei isteți, ale câror lucrări se compun din o pătrime studiu și trei pătrimi exagerări histerice, potrivite după gustul numeroșilor decadenți neurastenici ai vremurilor noastre". După cum lesne se observă, mentorul junimiștilor consideră preocuparea științifică a lui Gruber ca un fel de "sminteală donquijotescă", lipsită de seriozitate și de fundament. Este totalal deplasat să afirmi că doctorandul lui Wundt, care a făcut psihofizică sub coordonarea lui Qswald Kűlpe, este insuficient pregătit psihofizic
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
După-amiaza promenadă, foarte frig, vânt, -6°R. Seara scris. Murit Vizens. Joi, 5/17 februarie Viscol puternic, -7°R. Înainte de amiază R. Mihai, Nacu. Camerele votează un credit de 30 milioane pentru înarmare și apărare, 99 pentru, 22 împotrivă, toți junimiștii cu Carp și N. Ionescu împotrivă, Kogălniceanu se abține. Seara scris. Viscolul cu zăpadă se oprește. Poșta întârzie serios. Știri războinice. Vineri, 6/18 februarie Zăpadă adâncă, -2°R, ninge foarte puternic. Înainte de amiază nici un ministru. Senatul a votat creditul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
potrivit căreia tinerii conservatori nu sprijină noua formulă de conducere a partidului nu este cu totul exactă. Titu Maiorescu și Theodor Rosetti, din gruparea junimistă, au intrat în Comitetul Central al partidului, nu însă și Petre P. Carp, un alt junimist (Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, pp. 22-26). Opinia lui Carol, formulată îndată după întrevederea cu prefectul Poliției Radu Mihai, era probabil influențată de raportul pe care acesta i-l prezentase și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Brătianu, Carp și autorul scrierii de față o lungă dezbatere. Ministrul-prezident o începe prin declararea că partidul său nu mai poate rămâne în starea în care se află, arată motivele dezbinării de C.A. Rosetti și propune reconstituirea guvernului cu junimiștii. Noi răspundem că, în principiu, după proclamarea Regatului prin liberali și față de necesitatea preschimbării vechilor partide, nu vedem o greutate absolută în conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar că prima condiție este adoptarea și punerea în lucrare a programului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scriitori români, inflamația retorică, confuziile, inadvertențele i-au adus multe ponoase, printre care și critica lui Titu Maiorescu într-o serie de articole (Observări polemice, Beția de cuvinte, Răspunsurile „Revistei contimporane”). E aici o „execuție magistrală” (G. Călinescu), unde criticul junimist procedează metodic, minuțios, cu o fervoare rece, necruțătoare, extrem de eficientă, în vreme ce replica lui U. (Noua direcțiune din Iași), în pofida justeții unor puncte de vedere, rămâne inconsistentă, neputincioasă. Ca scriitor, U. este un meșteșugar. Nu se poate vorbi despre primul deceniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
clasică a ideilor timpului, partea literară oscilează, în poezie, între poemul eroic, prin Ioan S. Nenițescu și George Murnu, care debutează aici în 1887 (Către Pind, sub pseudonimul Apindor Diselli), și intimismul elegiac, prin Eisabeta M. Z. Ionescu ori prin junimiștii Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
locală circulă o legendă potrivit căreia satul a fost întemeiat, în vremea lui Ștefan cel Mare, de patru buciumași - Ivan, Tamaș, Grec și Cârcei. Tot din această localitate s-a răspândit și legenda legată de stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de promovare a unor noi valori. Junimismul inaugurează un adevărat model instituțional, care, perpetuându-se, își va proba și ulterior, în mod repetat, eficiența. Formula c.l. junimist - emblematică pentru debutul procesului de modernizare a culturii și literaturii române, ancorat într-un mirific illo tempore al unei „vârste de aur” și învestit așadar cu o valoare simbolică întemeietoare - este recognoscibilă în funcționarea tuturor c.l. românești importante ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
avansând de la originalitatea paroxistică până la scandalul din lumea literară, răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind că în epoca afirmării lui Macedonski junimismul își trăia deja declinul și începuse să echivaleze cu conservatorismul): într-un salon drapat în catifea roșie, ornat cu obiecte de artă, la lumina lumânărilor și în fum de țigară, zece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
lui Alexandru Macedonski, București, 1966, passim; Ornea, Junimismul; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968; Mănucă, Scriit. jun., passim; Pompiliu Marcea, „Convorbirile literare” și spiritul critic, București, 1972, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1885), Iași, 1975; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1886, Iași, 1976; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1978; Paul Cornea, Regula jocului, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]