754 matches
-
Cârlova, V. D. Păun (care debuta aici sub numele Basile Dimitrescu) și mai puțin cunoscuții G. Al. Zamphirolu, G. Ionescu-Munte, G. Mulțescu, P. Angelescu, N. Georgescu, L. Pușcariu. Poezii populare culese în Macedonia au tipărit I. Fotianu, I. Santo și junimistul I. D. Caragiani. Lui D. Bolintineanu i se publică Viața lui Cuza și un fragment din Doritorii nebuni, iar lui V. Alecsandri - spiritualul Dicționar grotesc, care a stârnit atâtea nemulțumiri, îndreptate în egală măsură împotriva autorului și a revistei. Repertoriul bogat
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
criticul și memorialistul Titu Maiorescu la dramaturgul Eugen Ionescu, oficianți ai mai tuturor artelor - pictori (Victor Brauner, Margareta Sterian), sculptori (Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu), coregrafi (Stere Popescu) ș.a.m.d. În fine, autorul pune în dialog momente culturale diferite, de la junimiști la interbelici, de la Hölderlin la Pierre-Jean Jouve și la postmodernitate. Cartea este și o punte între mediul cultural românesc și cel european (francez, rus, german). Privite dintr-un unghi strict retoric, dincolo de echilibrul rostirii, dincolo de impersonalitatea elegantă a demonstrațiilor, în
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
materialul amintit apărea în plin proces de apropiere a României de Germania și Austro-Ungaria dar și într-un moment în care I.C. Brătianu, încercând să aibă o bază cât mai largă de susținere pentru demersurile sale externe, propunea conservatorilor prin intermediul junimiștilor intrarea în • Idem, 12 februarie, p. 133. • Idem, 10 februarie, p. 125. • C. Gane, P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura Ziarului Universul, 1936, p. 242. • V. Cristian, op. cit., p. 251. • Datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era conștient de necesitatea unei alte atitudini față de România, dar și faptul că nu dorea să îndepărteze un eventual aliat. Apropierea de Puterile Centrale nu era promovată doar de arcul guvernamental, ci și de o grupare a conservatorilor, și anume junimiștii. După ce Titu Maiorescu milita, prin articolul deja amintit, pentru o realiere cu Puterile Centrale, după doar doi ani apropierea junimiștilor de liberali era consemnată și de Frederic Damé. Pentru el, reorientarea politicii externe a României de către liberali era văzută ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Apropierea de Puterile Centrale nu era promovată doar de arcul guvernamental, ci și de o grupare a conservatorilor, și anume junimiștii. După ce Titu Maiorescu milita, prin articolul deja amintit, pentru o realiere cu Puterile Centrale, după doar doi ani apropierea junimiștilor de liberali era consemnată și de Frederic Damé. Pentru el, reorientarea politicii externe a României de către liberali era văzută ca un element de legătură între P.P. Carp și Titu Maiorescu, pe de o parte, și I.C. Brătianu, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situația nu era o compensație 78. În ciuda acestui eșec diplomatic, alegerile, care debutează la 7 martie 1883, pentru formarea camerelor de revizuire a Constituției au dat câștig de cauză liberalilor guvernamentali, opoziția unită având doar 12 deputați și 12 senatori, junimiștii mergând alături de guvern. În semn de protest, coaliția liberal-conservatoare se va retrage în scurt timp din Parlament, aducând ca argument comiterea unor ilegalități în desfășurarea scrutinului electoral 79. • „Dezbaterile Senatului“, 3 martie 1883, p. 1467-1468. • Discursurile rostite în adunarea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific antijunimist. În virtutea lui, Macedonski
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
sociale este susținută de o lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N. Polychroniade, junimiștii Th. Șerbănescu, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, ca și începătorii I.I. Truțescu, I.N. Iancovescu, St. Grozea ș.a. Meritul revistei este de a fi publicat cea mai mare parte din poezia lui Al. Macedonski și de a fi încercat, mai ales sub
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva corespondența gazetei și încurcăturile cu abonații. De altfel, G. de I. nu este prima publicație cu caracter mixt, politic și literar, scoasă de junimiști între 1863 și 1875. Însă la fel cu cele de până la „Timpul”, nici aceasta nu a izbutit să-și asigure numărul de cititori care să-i permită o apariție mai îndelungată. Pe plan politic, tonul este revendicativ, țelurile urmărite fiind
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
în paginile ei M.D. Cornea, N. Nicoleanu, N. Gane, Leon Negruzzi, V. Pogor și, bineînțeles, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de tipărirea în „Convorbiri literare” a articolului Contra școalei Barnuțiu, scris de Maiorescu. Junimiștii încercau astfel să răspundă cu promptitudine atacurilor presei adverse, ceea ce nu ar fi fost posibil în revista „Convorbiri literare”, care apărea lunar. R.Z.
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
specifice literaturii dramatice la cele de interes general ale literaturii; se subliniază și faptul că G.n. încearcă să completeze acțiunea revistei „Convorbiri literare”. Se critică piesele jucate la teatrul din Iași atunci când sunt mediocre, fie ele scrise de I. Ianov, junimist declarat, sau chiar de V. Alecsandri. În concepția cronicarului dramatic de aici, teatrul nu trebuie să fie o instituție pasivă, ci să acționeze în sensul selectării unui repertoriu de valoare. Câteva foiletoane literare, nesemnate, atacă diverse tare sociale, într-un
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
în volum: Personalitatea și morala în artă), fără a prezenta o importanță deosebită în sine, în ciuda ecoului copleșitor din publicistica vremii, s-a iscat din confruntarea, subterană, între două moduri diferite de a considera arta. Asimilând criteriul estetic promovat de junimiști, D.-G. îl integrează unei concepții estetice deterministe și sociologice, continuând, prin unele principii, programul ideologilor pașoptiști. În privința moralității artei, opoziția sa față de Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
prelucrare după Shakespeare (Lady Macbeth, „scenă dramatică”), poezie populară, curiozități științifice (I. Pop-Florantin era inventator), precum și articole despre muzică. În anii 1905 și 1906 mai multe articole conțin violente atacuri îndreptate de I. Pop-Florantin contra lui Titu Maiorescu și a junimiștilor. R.Z.
FOAIA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287041_a_288370]
-
este o monografie care valorifică o investigație complexă (editorială, critică, istorico-literară). M. examinează echilibrat și pertinent viața și opera „secretarului perpetuu” al Junimii. Cunoscător până la detaliu al operei și personalității „conului Jacques”, îl evocă sub semnul „vocației comunicării”, pe care junimistul a avut-o în mod eminent. Cel mai tânăr dintre fondatorii Junimii este restituit printr-o imagine a rolului pe care l-a jucat în epocă. Monografia - exemplară prin documentarea exhaustivă, finețea analizelor, plasticitatea evocării, precizia evaluării și a contextualizării
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească în liberali și în rege. Pornit să cucerească gloria literară, concepe „Literatorul” - apărut în ianuarie 1880 - ca publicație antijunimistă. Citește în decembrie 1881 Noaptea de noiembrie la Junimea, dar cum pentru junimiști rămâne o figură ciudată, un iremediabil ratat, el se dezlănțuie în atacuri pline de venin împotriva lui V. Alecsandri (acesta primea Premiul Academiei Române, în timp ce M. concurase fără succes în 1878 cu o traducere din Byron, Parisina) și împotriva poeziei eminesciene
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
edit., București, 1994; Dosarul Eliade, I-VIII, pref. edit., București, 1998-2003; Ionel Jianu, Brâncuși, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Corespondența Kirileanu, RITL, 1977, 4; Adrian Fochi, Amintirea unui distins cărturar, ST, 1978, 2; Cristian Livescu, Corespondența ultimului junimist, CRC, 1978, 16; Dumitru Micu, G. T. Kirileanu, „Corespondența”, CNT, 1978, 22; Șerban Cioculescu, Literatura turistică, RL, 1979, 8; Emil Manu, Bibliografia lui Mircea Eliade, SPM, 1980, 484; Gh. Bulgăr, O bibliografie românească a lui Mircea Eliade, ST, 1980, 9
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Galeria parlamentară”, „Din înțelepciunea popoarelor”, „Umoristice”, „Cronica feminină” etc. Partea literară, cea mai extinsă, are în vedere toate genurile, excepție făcând doar comentariul critic, unde ar putea fi menționate totuși paginile lui D. Teleor (Fabulistul Gr. Alexandrescu, Cum au intrat junimiștii în politică, Un satirist uitat: Ioan Ianov, Spiritul gazetarilor de acum 35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii scriitori ai epocii, Laurian știe să le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca, scrie cronici dramatice. Proză și versuri, cronici literare și
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
Taine, Fr. Sarcey, Émile Zola, Paul Bourget, Maupassant, Al. Dumas-fiul ș.a.) și ample treceri în revistă ale activității unui scriitor (Leconte de Lisle) sau ale unei literaturi naționale (Literatura belgiană). Din versurile lui Cervantes se publică un sonet în transpunerea junimistului Șt. G. Vârgolici, din Byron traduce V. Făgărășanu. Mai apar tălmăciri ale unor poeme de Schiller, Lamartine, Heine și Baudelaire. Schițele și nuvelele traduse aparțin lui Sacher-Masoch, Lev Tolstoi, Turgheniev, Balzac, Andersen, Jan Neruda, V.M. Garșin, Maupassant, Alphonse Daudet ș.a.
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
1883), N. Petrașcu. Accidental, au mai frecventat adunările Societății N. Iorga, B. Delavrancea, V.A. Urechia, B.P. Hasdeu, Al. Vlahuță, D.Aug. Laurian, E. Max, Gr. Cobălcescu. Alții, precum D. Petrino, au fost simpatizanți, fără a figura în mod oficial printre junimiști. Sprijinită de la început de V. Alecsandri, J. îl socotește pe poet membru din 1865, declarându-l, mai târziu, președinte de onoare. Din diverse motive au părăsit Societatea A.D. Xenopol, N.D. Xenopol, G. Panu, I. Pop-Florantin, Gr. N. Lazu, D.C. Ollănescu-Ascanio
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
pe poet membru din 1865, declarându-l, mai târziu, președinte de onoare. Din diverse motive au părăsit Societatea A.D. Xenopol, N.D. Xenopol, G. Panu, I. Pop-Florantin, Gr. N. Lazu, D.C. Ollănescu-Ascanio, N. Beldiceanu, I.N. Roman, N. Petrașcu. În mod deliberat, junimiștii nu au adoptat statute organizatorice, mulțumindu-se cu un secretar, Iacob Negruzzi, suplinit, în perioada 1871-1873, de A.D. Xenopol. În acceptarea unor noi membri, J. se călăuzea după deviza „Entre qui veut, reste qui peut!” -„Intre cine vrea, rămână cine
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
peut!” -„Intre cine vrea, rămână cine poate!”. Din toamna anului 1876, a luat ființă în București o a doua J., ale cărei ședințe aveau loc numai în casa lui Titu Maiorescu. Din 1885, mutându-se la București și Iacob Negruzzi, junimiștii rămași în Iași continuă a se întâlni, din ce în ce mai rar însă, timp de aproape zece ani. Cam în aceeași perioadă (1890-1895) se destramă și J. bucureșteană, fără a se putea stabili o dată precisă a încetării activității ei. Dispariția J. literare are
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
literare are drept cauză și activitatea politică a celor mai mulți dintre membri, începută încă în 1866, continuată cu alegerea ca deputați, din 1871, a lui T. Maiorescu, I. Negruzzi, N. Gane, Gh. Racoviță, P.P. Carp și Th. G. Rosetti. Cu timpul, junimiștii se constituie într-un grup politic independent, reușind să participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini conservatoare, junimiștii s-au arătat ostili oricărei
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Th. G. Rosetti. Cu timpul, junimiștii se constituie într-un grup politic independent, reușind să participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini conservatoare, junimiștii s-au arătat ostili oricărei revoluții sociale, condamnând nu relațiile de tip capitalist, ci pătrunderea lor-pe care o considerau grăbită-în România. Partizani ai monarhiei constituționale, ei au susținut măsurile politice adoptate de Carol I, inclusiv politica de apropiere de statele
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]