370 matches
-
afla mănăstirea a cărei primă zidire o înălțase, în veacul al XV-lea, Drăghici al lui Stoica (din această pricină mănăstirii i se mai zice și Drăghicești), om al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea necesitatea cortegiului funerar, care a parcurs două etape: întâia - după obligatoria slujbă „la casele jupânesei” de pe Podul Cilibiuului - prin târg și cu participanți de prin rang („Atunce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea necesitatea cortegiului funerar, care a parcurs două etape: întâia - după obligatoria slujbă „la casele jupânesei” de pe Podul Cilibiuului - prin târg și cu participanți de prin rang („Atunce Șărban vodă cu toți frații lui și cu toate surorile lui și cu tot neamul lor, luându-și fieșticarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaște și o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toți cu un glas rugând pre Dumnezeu ca să o odihnească în «corturile drepților, la vécinică împărăție aminț”. în cronica lui Radu Popescu, știrea este redactată cu parcimonie, dar alaiul de îngropăciune se conturează: „într-aceaia vréme și muma lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca, au murit și cu cinste i-au făcut pogribaniea în București. Deci ridicând-o de aici într-o carâtă, rânduind boiari, jupânese și slujitori o au dus la mănăstire, la Brâncovéni, de o au îngropat”. Inscripția funerară de la Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este redactată cu parcimonie, dar alaiul de îngropăciune se conturează: „într-aceaia vréme și muma lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca, au murit și cu cinste i-au făcut pogribaniea în București. Deci ridicând-o de aici într-o carâtă, rânduind boiari, jupânese și slujitori o au dus la mănăstire, la Brâncovéni, de o au îngropat”. Inscripția funerară de la Mănăstirea Brâncoveni îi povestește - aproape ca un epitaf - viața, neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rânduind boiari, jupânese și slujitori o au dus la mănăstire, la Brâncovéni, de o au îngropat”. Inscripția funerară de la Mănăstirea Brâncoveni îi povestește - aproape ca un epitaf - viața, neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
epitaf - viața, neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Viața femeilor în trecutul românesc, p. 100. 118. Anton Maria del Chiaro era de părere că „îndeletnicirea cea mai obișnuită a femeilor din țara Românească este țesutul. Războaiele de țesut se află în bordeie, de aceea pânza este foarte îngustă [...]. Fiecare jupâneasă ține roabe țigănci și alte fete, și toate acestea trebuie să lucreze necontenit, de cele mai multe ori în aceeași odaie cu stăpâna, la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc pentru a fi dăruite cu prilejul sărbătorilor sau a unei vizite de seamă, făcută mai ales de o față bisericească unei jupânese, și aceasta îi întinde năframa în același timp cât îi sărută mâna” (în Călători străini..., vol. VIII, pp. 379-380); vezi și Șarolta Solcan, Femeile..., p. 131. 119. Vezi Documente istorice slavo-române din țara Românească și Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ani, Tipografia cărților bisericești, București, 1938, p. 835. 183. DRH. A. Moldova, vol. II, doc. nr. 109. 184. Ibidem, vol. II, doc. nr. 68. 185. Ibidem, vol. II, doc. nr.121. 186. Ibidem, vol. II, doc. nr. 98. 187. „[...] jupâneasa Marica [Maria din Albești], când au fost în zilele Radului voevod, a doao domnie, ia au fost ucis doi copii de țigan, de-au murit den mâna ei. într-acéia, Radul vodă, domnia lui, au fost trimis de o au adus
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., p. 41. 465. Ibidem, pp. 42-43. 466. Ibidem, pp. 44-45. 467. Petru Caraman, op. cit., p. 95. 468. Ibidem, p. 97. 469. Monica Brătulescu, op. cit., pp. 261-262 470. Petru Caraman, op. cit., p. 97. 471. Monica Brătulescu, p. 260 („Asta-i jupâneasa”). 472. Ibidem, p. 262. 473. Vezi: Cursă-n casă Spuse ma-să: Spuse către maică-sa-re, - Maică, măiculeană mea re Lucru mândru ce văzuiu: Sub cetate-n cea livadă Joac-un june calu-i suru, Calu-i sur cam porumbatu, Cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am venit să chiem direpții, ci păcătoșii spre pocaianie și, iar: cine va veni cătră mine, nu-l gonescǔ afară” (vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, p. 105) 519. Aflată în pribegie la Brașov jupâneasa Elena (Ilina) a neastâmpăratului Stroe Leurdeanu (care va muri abia în 1679) își redacta acolo testamentul la 28 iunie 1655. Ea fusese nevasta vornicului Dragomir, dar își scrie diata în favoarea fiilor vitregi, care au avut grijă de ea în exil
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
berbant, dramă... urmată de poezii noi, București, 1867; Călătorii la Ierusalim în sărbătorile Paștelui și în Egipt, București, 1867; Alexandru Lăpușneanu și După bătaia de la Călugăreni, București, 1868; Ștefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut tu jupânesei mele, București, 1868; Viața lui Traian August, fondatorul neamului românesc, București, 1869; Viața lui Cuza Vodă, București, 1869; Cartea poporului român, București, 1869; Idele, București, 1869; Nepăsarea de religie, de patrie și de dreptate la români, București, 1869; Poezii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
pe neașteptate, motivînd că răzeșii după care socotise că-și dă fetele îi așteaptă cu preoții, la moșie. Și Chirița recade în provincie. La ceva vreme după (doi ani, spune istoria literară), într-o a doua piesă, jucată pe terenul jupînesei, cel care se cuvine însurat, cu Luluța Afinoaiei, e Guliță. Doar că un ofițer, Leonaș, încurcă, și-acum, bunele intenții ale Chiriței. Deghizat în actriță, cu Luluța simulînd convingător nebunia, obține o logodnă la repezeală, invitîndu-l pe fostul pretendent, Guliță
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
curtezanii să fie tineri și frumoși, delicați, discreți și nu prea grăbiți" (Chira Chiralina). Un defect al cărții ar putea fi contaminarea unor observații cu reflecții filosofice inadecvate. Un citat savuros din Pompiliu Eliade care descrie vestimentația boierilor și a jupâneselor ("Mărimea tichiei diferă și, când, din întâmplare, doi boieri de prim rang reușesc să găsească o trăsătură în care să încapă amândoi, cu calpace cu tot, atunci le este imposibil să se privească în față... Cât despre jupânese, ele au
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
și a jupâneselor ("Mărimea tichiei diferă și, când, din întâmplare, doi boieri de prim rang reușesc să găsească o trăsătură în care să încapă amândoi, cu calpace cu tot, atunci le este imposibil să se privească în față... Cât despre jupânese, ele au toată fața pictată" etc.) este continuat cu un comentariu al esteticului, al obiectului artistic în general, căruia îi vin în ajutor următorii: Heidegger ("aici nu se expune ăcaracterul de lucru al lucruluiă), Wittgenstein ("lumea că totalitate de fapte
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
Spitalul de Ciumă, înființat de Alexandru Moruzi, la anul 1794, cînd era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608 de vornicul Cernica și jupîneasa lui, Cheajna, în ostroavele bălților apei Colintinei și în apropierea moșiei vechii familii a Dudescului". Vine după aceea mănăstirea Pantelimon, fondată în 1748, de o familie Ghica, fiind spital și azil pentru săraci. "În aceeași apropiere este și mînăstirea Mărcuța
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
oare, la înălțimea devotamentului ei? Pentru ea, eu sunt prizonierul care nu fuge. Pentru mine, ea aș fi vrut să-mi fie doar aspirație. Devotament, n-am nevoie de liniștea ta. Curtezanul Rememorează dintr-un jurnal, cum fac bărbații, numele jupâneselor cucerite: parcă răsar scânteieri și se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A fost curtezanul frumoaselor, cel puțin așa a crezut; nu
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
Riccardo, personaj pitoresc, adiacent dramaturgic în conflict, a fost interpretat la premieră de tenorul Mihai Lazăr și apoi de Liviu Indricău, fiecare aducând o notă personală partiturii. Echipa feminină nu a fost mai prejos: Adriana Alexandru a interpretat-o pe jupâneasa Margarita la primul spectacol. Este o contra altă cu frumoase note grave, inteligentă muzical, artistă (se cunosc aparițiile sale de neuitat în D-na Quickly din Falstaff sau în Vrăjitoarea din Hänsel și Gretel). Ea a știut să nuanțeze demersurile
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
ana, Elena Badea Noi intrigi în haremul sultanului, în serialul de luni seară, de la ora 20:00, de la Kanal D, "Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii". La ordinul Sultanei Hatice (Selma Ergec), Jupâneasa Afife pregăteste o petrecere pentru Sultanul Suleyman (Halit Ergenc), menită să o aducă pe Firuze Hatun (Cansu Dere), cadâna salvată de Hurrem de la sclavie, în iatacul imperial. Sora Sultanului crede că, odată ce Sultanul Suleyman o va vedea pe Firuze, el
"Suleyman Magnificul": Sultana Hatice, mai rea ca niciodată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71487_a_72812]
-
de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca" - pînă la citate din clasici, de pildă din Caragiale: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!.."; "că dumneaei n-are nici o politică vizavi de mușterii"; "foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe..."). Ca și în cazul lui dumneasa-dumisale
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
noblețe adevărată sau doar excentricitate, dorință de a șoca o societate patriarhală, fiindcă ei îi dădea mâna, iar lui tocmai i se înfundase? Nu știm. Fapt este că a preferat să fie o rebelă, răscumpărând viața unui rebel, decât o jupâneasă cumsecade. Același rol vor să-l joace și Ioana și Andrei, dar epoca nu-i mai ajută. Gesturile lui, care se vor extreme, sunt la mâna a doua, s-au scris deja în cărți. Atitudinea ei e, și ea, studiată
Suflete încăpățânate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3791_a_5116]
-
pur spirit levantin și se joacă frumos, pe jumătate grav, cu o voluptate și ușurință teribilă de a face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
teribilă de a face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu aer de Villon, stănescian sau optzecist (ah, poezia străzii!), parodice și interesante teribil pentru recuzita
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu aer de Villon, stănescian sau optzecist (ah, poezia străzii!), parodice și interesante teribil pentru recuzita metaforică pendulând între
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
sărbătorit și la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul și Biserica Domnească, ctitorii brâncovenești de mare valoare artistică. Comuna dâmbovițeană Potlogi a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii", moșia vechiului postelnic Dima și a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar. Palatul de la Potlogi este singurul palat brâncovenesc autentic, chintesența arhitecturii brâncovenești .Palatul a fost ridicat de Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său cel întâi născut și moștenitor, Constantin, urmând să fie
Procesiune la Potlogi cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25074_a_26399]