6,501 matches
-
procurorul nu mai are posibilitatea de a dispune o eventuală nouă soluție, susceptibilă, în virtutea principiului subordonării ierarhice, de o reverificare din partea conducătorului parchetului. Camera preliminară se desfășoară în baza dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară și sub controlul său jurisdicțional exclusiv. Limitele în care acest organ judiciar își exercită competența sunt fixate prin lege, prevederile art. 54 lit. a) din Codul de procedură penală consacrând, cu caracter general, atribuția sa de a verifica legalitatea trimiterii în judecată. Or, dacă legiuitorul
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. (3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514/2003
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
nulitatea actelor de constituire și de înregistrare de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, dispusă prin prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, precum și încetarea de drept a efectelor oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare prevederilor legale, în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, reprezintă intenția legiuitorului ca profesia de avocat să se exercite
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
că, în sensul Legii fundamentale și al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, comisia județeană de fond funciar nu este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională. Aceasta deoarece, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ jurisdicțional este acel act emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială, iar prin art. 2 alin. (1) lit. e) legiuitorul a conceptualizat și noțiunea de „jurisdicție administrativă specială“ drept activitatea înfăptuită de o
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, de data aceasta din perspectiva unei critici similare celei din cauza de față, în sensul că se conferă comisiei județene de fond funciar atribuții jurisdicționale, deși aceasta nu se încadrează în categoriile de autorități cu atribuții jurisdicționale prevăzute de Constituție. Prin decizia menționată, Curtea s-a limitat însă la a prelua cele afirmate în cele trei decizii anterioare precitate, în considerentele cărora nu a examinat
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
din Legea nr. 18/1991, de data aceasta din perspectiva unei critici similare celei din cauza de față, în sensul că se conferă comisiei județene de fond funciar atribuții jurisdicționale, deși aceasta nu se încadrează în categoriile de autorități cu atribuții jurisdicționale prevăzute de Constituție. Prin decizia menționată, Curtea s-a limitat însă la a prelua cele afirmate în cele trei decizii anterioare precitate, în considerentele cărora nu a examinat măsura în care comisiile de fond funciar întrunesc toate caracteristicile unei autorități
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
o instanță, acest drept nefiind prevăzut de lege la momentul plângerii. ... 34. Prin contrast cu cele reținute în Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2009, precitată, tot jurisprudența Curții Constituționale a conturat fizionomia juridică a procedurilor administrative prealabile, fără caracter jurisdicțional, așa cum sunt, de exemplu, comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne și al Serviciului Român de Informații, care sunt organisme de verificare ce examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat ține de însăși esența activității de soluționare a contestației, fără să îi confere caracter de organism jurisdicțional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. “ ... 35. Curtea observă că reperul constituțional invocat în motivarea criticii este art. 21 alin. (4), care prevede
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activității judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
la data publicării deciziei instanței constituționale care statuează în sens contrar și că respectiva normă nu mai poate face parte din ordinea juridică internă. ... 66. Pe de altă parte, trebuie observat că deciziile Curții Constituționale pot fi asimilate unui act jurisdicțional, de vreme ce pot paraliza și chiar înlătura aplicarea unei dispoziții legale, puterea lor de lucru judecat acoperind nu numai dispozitivul, ci și considerentele pe care se sprijină. În acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
suspendă: 1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului de a obține obligarea pârâtului; ... 2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent; ... 3. cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; ... 4. în alte cazuri prevăzute de lege. ... (2) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 52. Prin sesizarea formulată se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție o interpretare jurisdicțională de principiu a dispozițiilor art. 41 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, a art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 și a art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, în sensul
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește accesul liber la justiție atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. În ceea ce privește critica formulată din perspectiva legii aplicabile, Codul de procedură fiscală sau Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
judecată nu poate fi învestită cu anularea actului fiscal ce a fost solicitat a fi anulat anterior în procedura de contestare. De altfel, nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic, iar, în plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 26 ianuarie 2015, paragraful 20, Curtea a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. ... 16. Prin Decizia nr. 850 din 10 decembrie 2015, paragraful 18, Curtea a statuat că procedura soluționării contestației
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
încetarea de drept a procesului legislativ. În cazul inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale cu referire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă constatate, deoarece forța obligatorie care însoțește actele jurisdicționale ale Curții se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr. 139 din
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
încetarea de drept a procesului legislativ. În cazul inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale cu referire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă constatate, deoarece forța obligatorie care însoțește actele jurisdicționale ale Curții se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr. 139 din
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, Curtea reține că, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, cu modificările și completările ulterioare, expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice, constituie expertiză tehnică judiciară. În ceea ce privește exercitarea activității de expertiză tehnică, Curtea observă
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a îndepărtat de la formularea fostului art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 și nu a mai preluat teza referitoare la hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională care sunt susceptibile de recurs drept cale extraordinară de atac. ... 23. Față de această împrejurare, Curtea reține că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (...). Prin sintagma considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
finale, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional. Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia (...), autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrânge asupra tuturor considerentelor deciziei»“. „Cât privește, în sine, rolul Curții Constituționale și efectul deciziilor pe care aceasta
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
a sesizărilor de neconstituționalitate sau cele sub rezervă de interpretare constituie un izvor formal distinct al dreptului constituțional, preiau forța juridică a normelor constituționale pe care le interpretează și se adresează tuturor subiectelor de drept. Prin urmare, deși are caracter jurisdicțional, art. 147 alin. (4) din Constituție conferă deciziei antereferite forța normelor constituționale, pe care nu o limitează la cazul dat, ci îi atribuie un caracter erga omnes, ceea ce înseamnă că ea trebuie respectată și aplicată de către toate subiectele
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]