476 matches
-
recunoașterii hotărârilor judecătorești pronunțate de autorități judiciare străine în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoașterii și executării sancțiunilor/interdicțiilor aplicate de autoritățile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. 2. Examenul jurisprudențial Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, a fost relevată o practică neunitară cu privire la posibilitatea recunoașterii și executării sancțiunilor/interdicțiilor aplicate de autoritățile judiciare străine al căror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
prevăzută pentru perioada de domiciliu forțat, atunci când aceste perioade au coincis. Interpretarea acestor dispoziții legale s-a realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2. Examenul jurisprudențial Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentele recursuri în interesul legii s-a conturat în soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor emise de direcțiile județene de muncă și protecție socială (actualmente agenții județene pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242316_a_243645]
-
din actul normativ menționat, statuând diferit asupra posibilității de cumulare a indemnizației pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forțat, atunci când aceste perioade au coincis. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Potrivit primei orientări jurisprudențiale, persoanele cărora li s-au aplicat concomitent atât măsura strămutării, cât și cea a domiciliului obligatoriu, pentru același interval de timp, pot beneficia de o singură indemnizație, prevăzută de legiuitor pentru măsura cea mai grea, aceea a strămutării. În susținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242316_a_243645]
-
regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001 , cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește stabilirea caracterului politic al deportării și prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că interpretarea dispozițiilor legale mai sus indicate sa realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
nivelul întregii țări s-a constatat că interpretarea dispozițiilor legale mai sus indicate sa realizat în mod diferit de către instanțele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită și la pronunțarea unor soluții neunitare. 2.1. Potrivit primei orientări jurisprudențiale, deportarea și prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt măsuri administrative cu caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare. În susținerea acestei opinii, s-a arătat că, astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
CEDO, Beian împotriva României (nr. 1), Hotărârea din 6 decembrie 2007, Cererea nr. 30.658/05, § 39,40]. 4. Raportul asupra recursului în interesul legii Ca urmare a analizei dispozițiilor legale relevante, raportate la argumentele susținute în cadrul celor două orientări jurisprudențiale expuse, precum și la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, în raportul întocmit s-a apreciat, în acord cu opinia exprimată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problemele de drept care au generat practica neunitară. Orientările jurisprudențiale divergente 1. Prin sesizarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
problemelor de drept semnalate și, prin Hotărârea nr. 3 din 5 februarie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra problemelor de drept deduse judecății, nu s-a pronunțat prin actul de sesizare asupra orientării jurisprudențiale pe care o consideră ca fiind legală. IV. Opinia procurorului general 20. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii prima opinie exprimată în legătură cu cea dintâi problemă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
și tratamente inumane și degradante survenit ca urmare a unuia dintre cele cinci motive de persecuție (rasa, religia, naționalitatea, opinia politică și apartenența la un anumit grup social). Or, conform prevederilor constituționale și convenționale invocate și având în vedere practica jurisprudențială în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă, în opinia autorilor excepției, că spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane este mult mai larg, acesta putând surveni din orice cauze, fără a permite limitări de natura celor invocate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211619_a_212948]
-
autorizării înlăturând antijuridicitatea faptei. VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel nu a fost identificată nicio hotărâre în care problema de drept - obiect al sesizării - să fi fost examinată explicit, examenul jurisprudențial al instanțelor de judecată cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, vizând alte aspecte decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat». Noțiunea de «lege» utilizată în materie penală de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale înglobează dreptul de origine legislativă, precum și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și previzibilității (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, și Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
activități comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, "în condițiile în care textul de lege nu precizează nici asupra documentelor cerute pentru a face dovada desfășurării unei activități în conformitate cu planul de afaceri, nici asupra criteriilor de evaluare". Ca urmare a lipsei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230318_a_231647]
-
instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului." II. Examenul jurisprudențial 3. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , dezlegarea problemei de drept supusă analizei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
nu folosește nicăieri în cuprinsul său sintagma "mandatul membrului Consiliului", ci doar sintagma "calitatea de membru al Consiliului". Prin urmare, asocierea între noțiunile de "mandat" și cea de "membru", întrucât nu are o consacrare legală, ci doar una doctrinară sau jurisprudențială, nu poate avea semnificația unui mandat individual al persoanei care deține calitatea de membru, sub aspectul duratei sale, ci vizează mandatul organului colegial, al Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui membru este persoana în cauză. 46. În plus, prevederile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
neconstituționalitate, pot exista și în legătură cu exercitarea celorlalte atribuții ale Curții Constituționale, sens în care s-a conturat de-a lungul timpului o bogată jurisprudență a acestei curți. De altfel, o bună parte dintre cauzele de inadmisibilitate au fost deduse pe cale jurisprudențială, prin interpretarea dispozițiilor constituționale și legale ce stabilesc condițiile sesizării Curții Constituționale și întinderea competenței sale. Cadrul constituțional și legal strict care circumstanțiază rolul și competența Curții Constituționale se concretizează, în plan procedural, în existența acestor cauze de inadmisibilitate, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
pe care Curtea îl poate exercita. *1) I. Muraru, M. Constantinescu, Cauzele de inadmisibilitate în jurisdicția constituțională, în Revista Dreptul nr. 2/1998, pp. 3-9. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt deduse din interpretarea acesteia pe cale jurisprudențială, cauzele de inadmisibilitate au caracter imperativ și sunt de ordine publică, impunându-se deopotrivă autorilor sesizărilor de neconstituționalitate și Curții Constituționale. Ca urmare, Curtea trebuie să procedeze din oficiu la examinarea admisibilității sesizărilor care îi sunt adresate, ca etapă prealabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
culpei în vederea desfacerii căsătoriei, fie culpa unuia dintre soți, caz în care divorțul se pronunță din vina sau împotriva acestuia, fie culpa ambilor soți, caz în care căsătoria este desfăcută cu această mențiune. Este preluată astfel o mai veche soluție jurisprudențială consacrată și în art. 617 din Codul de procedură civilă. Soluția este parțial diferită de cea clasică numai în situația în care o cerere de divorț este întemeiată pe art. 373 lit. b) și art. 379 alin. (1) din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245819_a_247148]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece textele de lege criticate nu prevăd cu privire la situații similare cu cea în care aceasta se află, astfel încât să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situația sa, și nu protejează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230314_a_231643]
-
constituie un act de dispoziție în privința bunului indiviz și că, prin urmare, și contrar actelor de conservare a bunului, acordul tuturor coproprietarilor este necesar pentru a revendica un astfel de bun. 57. Guvernul admite că regula unanimității este o construcție jurisprudențială ce poate duce la limitări ale dreptului de acces la o instanță. Cu toate acestea, el apreciază că aceste limitări tind spre un scop comun și că există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. 58
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
sensul jurisprudenței Curții, dacă limitarea pe care a impus-o dreptului reclamanților de acces la o instanță urmărea un scop legitim și dacă era proporțională cu acesta. 68. Curtea constată în primul rând că regula în discuție este o construcție jurisprudențială ce nu decurge dintr-o dispoziție procedurală specifică, ci este inspirată din particularitățile acțiunii în revendicare. 69. Având în vedere faptul că această regulă jurisprudențială era respectată de majoritatea instanțelor interne, Curtea poate admite că ea era clară și accesibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
cu acesta. 68. Curtea constată în primul rând că regula în discuție este o construcție jurisprudențială ce nu decurge dintr-o dispoziție procedurală specifică, ci este inspirată din particularitățile acțiunii în revendicare. 69. Având în vedere faptul că această regulă jurisprudențială era respectată de majoritatea instanțelor interne, Curtea poate admite că ea era clară și accesibilă și că aplicarea sa în speță era previzibilă. Curtea poate, de asemenea, să admită că ea urmărea un scop legitim, și anume protejarea drepturilor tuturor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în referire la momentul de la care curge dobânda pentru sumele încasate cu titlu de taxă pe poluare, taxă de primă înmatriculare și taxă pe emisiile poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătorești. Examenul jurisprudențial 11. În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că nu există practică unitară cu privire la natura juridică a dobânzilor acordate pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
prevăzut de lege pentru soluționarea cererii de restituire pe cale administrativă. 12.2. Cu privire la cea de-a doua problemă de drept supusă analizei, referitoare la momentul de la care curge dobânda legală sau dobânda fiscală, după caz, s-au identificat patru orientări jurisprudențiale: 12.2.1. Într-o primă orientare a practicii, instanțele care au considerat că se datorează dobânda fiscală au stabilit ca plata acesteia să se facă începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 45 de zile prevăzut de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
la data de 15 martie 2013, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 37/2014 , cu modificările și completările ulterioare. 33. Din analiza orientărilor jurisprudențiale conturate în practica judiciară, evidențiate prin hotărârile judecătorești anexate sesizării, s-a constatat, în mod unanim, că sunt purtătoare de dobânzi sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru emisiile poluante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
de dobânzi sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare pentru autovehicule și taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a căror restituire a fost solicitată pe calea acțiunilor în justiție. 34. La adoptarea acestor soluții jurisprudențiale s-au avut în vedere considerentele Deciziei nr. 24/2011 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în cuprinsul cărora s-a reținut, cu referire la hotărârile pronunțate de Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]