3,080 matches
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul nu se mizează pe noutatea ideii, ci pe prelucrarea ei. Colajul de titluri sau de texte jurnalistice (a căror autenticitate e dovedită fotografic în volum) aduce surpriza juxtapunerii unei diversități de limbaje și situații, dar dovedește mai ales arta de a le compune, de a contrapune, de a rima, de a alterna și chiar de a evada
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
fetele de protocol" (EZ 1627, 1997, 3); "Sute de româncuțe au plecat la produs peste hotare" (arhiva Internet a Curierului zilei - Argeș); "Din nou la produs" (titlu, în Capitala, 3, 2000, 14) etc. (Citatele de mai sus provin din reportaje jurnalistice din ultimul deceniu; convergența lor lexicală e mare, dar trebuie judecată cu prudență, dată fiind medierea inevitabilă a discursului argotic de către ziaristul în căutare de senzațional și de limbaj pitoresc.) Cuvintele din familia lexicală a lui a produce (mai ales
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
joc intelectualist, extrem de livresc de multe ori, care, ca și în cazul lui Șerban Foarță, de exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian, pretextul. Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
ficțional toate aceste crîmpeie trăite. Oamenii și locurile evocate au întotdeauna ceva din instabilitatea figurilor lui Chagall, un fel de impuls antigravitațional. Nu se poate găsi o unitate în toate aceste fragmente, în aceste tablete capricioase care nu sînt nici jurnalistică, nici literatură. Deși nu duc lipsă de farmec, sînt oarecum contrariante. Scriitura lor are ceva din absurdul personajului sub zodia căruia au fost create. Ba-i Prepeleac, ba nu-i el... Constantin Țoiu, Răvașe din Kamceatka, Prepeleac cinci, Editura Allfa
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!" (în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4); cel de "portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
care beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împușcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul vă cheamă"" (EZ 2855, 2001, 5); "Jihad și antren cu Osama Bin
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
care s-a retras 'din lume' după 1963, tot ' se spune ' din nevoia de purificare, și-a întruchipat, în cele din urmă, personajele. Nu știe nimeni exact de ce s-a retras, fiindcă Salinger s-a ferit acerb de orice curiozitate jurnalistică privind viața lui privată. Biografiile publicate prezintă un retras din lume care dorește atenție. Un autor contradictoriu, budist - dar vanitos față de succesul scriitoricesc și, se pare, interesat grozav de copile (șocat de faptul că prima iubită cu care voia să
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
francezi și englezi. Céline ș6ț e o comparație bună (n-o să-l auziți pe Chirac invocându-l în chip de mare reclamă pentru cultura franceză...) Pound ș7ț a fost antisemit în poemele lui, însă din punct de vedere politic și jurnalistic a fost mai reticent. în plus, era și nebun. Nu văd însă de ce ar trebui să negăm valoarea poemelor sale (sau ale lui T.S. Eliot ș8ț) pentru acest motiv, iar în ce mă privește n-am pus niciodată sub semnul
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
ultimelor cîteva minute ochii i se fixaseră hipnotic asupra ofensatorului acoperămînt al interlocutorului. - Iartă-mă, spuse el. Eram cu mintea aiurea. [...] Terry își îndreptă din nou atenția asupra șpaltului articolului. Avea toate motivele să fie mulțumit de primul lui demers jurnalistic: pe lîngă că îi acceptase imediat articolul, comitetul de redacție de la Frame îi oferise un post de editorialist în cadrul revistei, cu începere de la 1 septembrie. Membrii comitetului păruseră mulțumiți că, deși nu reușise să găsească vreun cadru, vreun decupaj sau
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
se află în responsabilitatea firească a redactorilor și redacțiilor, măsurînd competența acestora. În schimb, accesul la informații este o problemă de noroc, tupeu și relații personale, într-un stat în care majoritatea instituțiilor și firmelor sînt adevărate ,,cutii negre". Regula jurnalistică de a verifica din trei surse o informație rămîne, la 12 ani după intrarea în democrație, o dulce utopie. În realitatea mioritică este o performanță dacă găsești măcar o sursă. E foarte frumos să te uiți la un film despre
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
singular. în Corectitudine și greșeală, Valeria Guțu Romalo cita și transformarea sintagmei pînă la sfîrșit, într-un articol din 1969, în pînă la sfîrșituri. Cel puțin la fel de gravă mi se pare confuzia dintre la început și la începuturi, în enunțul jurnalistic: "De la începuturile ramadanului (10 ianuarie), peste 100 de algerieni au fost omorîți" (RL 2072, 1997, 1). Dacă pentru o perioadă mai lungă și mai ales pentru un fenomen complex desfășurat în timp se poate folosi pluralul ("începuturile creștinismului", "începuturile epocii
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că un fost membru al conducerii BANCOREX a fost împușcat" ("Academia Cațavencu" = AC 41, 1999, 4); "Mulți dintre cederisti vor fi ajuns poate la această concluzie" (EZ 14.06.2000). Exemplele jurnalistice actuale confirmă diferențele dintre valorile prezumtivului în diferite tipuri de enunțuri: de supoziție a locutorului - "M. V. (...) acum o fi radiată de prin toate hîrtiile și agendele de telefon" (EZ 2.06.2000) -, de relatare a opiniilor altora, cu marcarea unei
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.). Ca și limbajul jurnalistic, jargonul informatic actual manifestă o deschidere spre familiar care, dacă va continua să se manifeste cu aceeași intensitate, va schimba probabil într-o anume măsură profilul standard al românei scrise. E interesant de văzut și ce sintagmă a fost aleasă
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
fapt, uzul religios curent păstrează femininul plural: evident în calendar (Sfintele Paști, Postul Sfintelor Paști) și mereu reactivat prin urări - "de Sfintele Paști". Pluralul e încă viu și se întîlnește și în alte registre ale limbii, de pildă în limbajul jurnalistic: "A început postul Paștilor" (Evenimentul zilei = EZ 1429, 1997, 1). În multe cazuri, în vorbirea curentă, nu e nevoie să se ia nici o decizie morfologică: construcția (fără articol sau determinant adjectival) e ambiguă, putînd fi la fel de bine singular sau plural
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
cu titlurile lor lungi și (nu de puține ori) bizare: Indienii sioux de pe strada Cozia, Sunt prost. Ieri mi-a trecut prin cap treaba asta, poartă amprenta fină a ironiei și autoironiei (autorul este și personaj), ele par simple înregistrări jurnalistice, dar sunt mai mult decît atît, autorul îmbogățește evenimentele relatate cu impresii, comentarii, reveniri - de aici senzația de discurs liber, neconvențional - uneori sunt izbitoare salatele lexicale cu care D.V. își asortează discursul, în care arhaisme și neologisme din limba engleză
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
pentru a duce mai apoi la descifrarea operei? Critica e și ea literatură, în fond, dar are ea dreptul să folosească starea de confuzie pe post de suspense? D.L.: Sunt mai multe feluri de critică, cu roluri diferite, de la cel jurnalistic la cel savant. Își au toate locul lor. De orice fel ar fi, consider că textul critic trebuie să poată fi citit cu plăcere de cei interesați. Deplâng tendința unei mari părți din critica post-structuralistă (nu chiar toată) de a
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
un articol al lui Mircea Mihăieș, ori al lui Cristian Tudor Popescu, ci în paginile unui ziarist american, cu mulți ani de experiență în analiza situației politice în țările balcanice. Pe lîngă Kaplan, care nu scrie pamflet, ci un comentariu jurnalistic la limita dintre reportaj și editorial, cei doi redutabili scriitori de mai sus par cît se poate de îngăduitori față de cum stau lucrurile în România de astăzi. Kaplan a vizitat România în anii '80, pe cînd locuia în Grecia scriind
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
toate aceste restricții și opresiuni în loc să o încovoaie, au făcut din ea rebela și luptătoarea de mai târziu și de astăzi. Hotărând să părăsească Sicilia, la optsprezece ani s-a stabilit la Roma, unde și-a continuat și sporit activitatea jurnalistică începută la Palermo, colaborând mulți ani la reviste și cotidiene de mare ținută precum "Il Mondo", "Nuovi Argomenti", "Paragone", "Paese sera". Debutul ca scriitoare și l-a făcut în 1962 cu romanul La vacanza, prefațat și recomandat de Alberto Moravia
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
a se implica activ în dezbaterea problemelor stringente ale prezentului în general (a fost o partizană inteligentă și nuanțată a mișcării feministe italiene), și ale literaturii în special. De la debut și până acum, fără a se eclipsa, așadar, din viața jurnalistică sau a se izola de frământările ideologice ale intelectualității italiene, Dacia Maraini a mai publicat alte treisprezece romane: L'età del malessere (Vârsta neliniștii) - premiul internațional al editorilor, Formentor, A memoria (Din memorie), Mio marito (Soțul meu), Memorie di una
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]